RATA INFLAŢIEI - 3,8%, ÎN IUNIEDochia: "Rămâne sub semnul întrebării dacă BNR va reuşi să ţintească inflaţia"

RAMONA RADU
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia

Isărescu: "Probabil, cu un an agricol bun, este posibil ca şi sfârşitul de an să arate altceva decât am prognozat în primăvară"  

Raport CE: "Rata inflaţiei în România ar urma să se situeze la 4,2% anul acesta, înainte de a încetini la 3,7% anul viitor"

Preţurile de consum au crescut cu 3,8% în luna iunie 2019, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, arată cifrele publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Deşi în ascensiune faţă de iunie 2018, luna trecută rata inflaţiei a fost mai mică decât valorile consemnate în lunile aprilie 2019 (4,11%) şi mai (4,10%).

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că trendul descrescător al inflaţiei se datorează caracterului ciclic al acestui indicator, însă precizează că nu este convins că această tendinţă se va menţine pe termen lung.

Domnia sa ne-a explicat, ieri: "Există, în primul rând, o componentă ciclică a inflaţiei foarte importantă, care se manifestă în fiecare an şi ea constituie, fără îndoială, o parte din explicaţie. În lunile de vară ea tinde să fie mai mică, pe de o parte pentru că preţurile produselor agricole sunt în scădere, pe de altă parte deoarece o serie de componente ale consumului gospodăriilor sunt mai puţin importante vara (încălzirea, costurile legate de consumul de gaze naturale etc.). Trebuie să vedem, însă, ce se va întâmpla în toamnă, pentru că nu suntem siguri că această tendinţă va fi de lungă durată".

Economistul este de părere că s-ar putea ca factorii interni sau externi, mai ales preţurile produselor de energie, să pună, în continuare, presiune pe inflaţie.

Piaţa internaţională de energie, în primul rând petrol şi gaze, este în incertitudine, în momentul de faţă, există o presiune către scăderea preţurilor, decizii de reducere a producţiei pe care producătorii le-ar putea lua sau diverse conflicte care pot interveni, iar mai devreme sau mai târziu am putea resimţi efectele lor, mai spune domnul Dochia, potrivit căruia la toate acestea s-ar putea adăuga, spre iarnă, presiunile generate de majorarea preţurilor la produsele alimentare (ouă, vegetale etc.).

"După părerea mea, până la sfârşitul anului rămâne sub semnul întrebării dacă Banca Naţională a României va reuşi să se încadreze în ţinta de inflaţie pe care o are, cu intervalul de variaţie de plus/minus 1%. Cred că principalul factor căruia i se datoarează scăderea ratei inflaţiei este acest caracter ciclic, nimic extraordinar, şi poate aşa numitele preţuri administrate la energie (pentru că s-a decis ca unele majorări de preţ, care erau propuse de la 1 iulie, să nu fie puse în aplicare), fără îndoială şi ele contează", ne-a mai declarat analistul economic.

Guvernatorul BNR: "Inflaţia pe 2018 se datorează majorării accizei la ţigarete, scumpirii gazelor naturale, a preţului electricităţii şi a petrolului pe plan internaţional, dar şi a legumelor şi fructelor"

Ieri, la prezentarea raportului anual al BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că banca centrală a prognozat cu date din piaţă evoluţia inflaţiei în luna iunie, la care a mai adăugat: "Probabil, cu un an agricol bun, este posibil ca şi sfârşitul de an să arate altceva decât am prognozat în primăvară".

Întrebat de ziarişti cum i se pare cifra inflaţiei publicată ieri de INS, Isărescu a spus: "Bună, cifra este bună. Şi ne avantajează din punctul de vedere al credibilităţii. Ne aşteptam parţial la ea (banca naţională), dar personal nu credeam că va fi sub 3,9%. Iată că ne-a surprins, e 3,8%".

Domnia sa a mai arătat că inflaţia IPC pe 2018 a fost creată de creşterea accizei la ţigarete, scumpirea gazelor naturale şi creşterea preţului energiei electrice, a preţului petrolului pe plan internaţional, dar şi a legumelor şi fructelor.

Totodată, Mugur Isărescu a menţionat că politica fiscală a Guvernului din 2017 (măsuri precum scăderea cotei standard a TVA de la 20% la 19%, eliminarea supraaccizei la carburanţi, respectiv a taxei radio-tv şi a celei pentru eliberarea paşapoartelor) a adus un impact total de 1 punct procentual în inflaţie, pe lângă componentele exogene menţionate.

Guvernatorul BNR a arătat că inflaţia de bază CORE2 a rămas constant în ţinta de 2,5% plus/minus 1%.

Conform INS, rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,9%, iar rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2018 - iunie 2019) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2017 - iunie 2018), calculată pe baza IPC, este 4,1%.

Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4%, mai indică datele INS.

Comisia Europeană: "Principalul motor al economiei româneşti a rămas consumul, cu un avans anual de 7%, datorită unei creşteri de două cifre a salariilor"

Comisia Europeană (CE) a revizuit în creştere la 4% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, în condiţiile în care, în luna mai, Executivul comunitar indica un avans al Produsului Intern Brut de 3,3%.

Comisia Europeană a publicat, ieri, previziunile economice de vară.

Pentru anul viitor, CE estimează o uşoară atenuare a avansului economiei româneşti, la 3,7% faţă de 2019. În mai, Executivul comunitar previziona o expansiune de 3,1% a produsului intern brut în 2020.

Rata inflaţiei în România ar urma să se situeze la 4,2% anul acesta şi la 3,7% anul viitor, după ce în mai Comisia Europeană estimase o rată a inflaţiei de 3,6% în 2019 şi la 3% în 2020, relatează Agerpres.

"După o creştere de 4,1% în 2018, economia României a accelerat în primul trimestru din 2019 la 5,1% în ritm anual (1,3% în ritm trimestrial). Principalul motor a rămas consumul privat, înregistrând un avans anual de 7%, datorită unei creşteri de două cifre a salariilor. Investiţiile au urcat, în special datorită redresării din sectorul construcţiilor, impulsionat de recentele măsuri de stimulare fiscală. Creşterea exporturilor, în constrast, s-a atenuat la 3,2% în ritm anual, în timp ce importurile au urcat cu 9,3%", se arată în raportul CE.

Ritmul solid de creştere în primul trimestru din 2019 a dus la o îmbunătăţire a estimărilor pentru acest an. CE estimează o uşoară atenuare a avansului economiei româneşti, la 4% anul acesta şi la 3,7% anul viitor.

Totuşi, previzionează Executivul comunitar, structura creşterii ar urma să devină ceva mai echilibrată în urma majorării investiţiilor totale, mai ales a celor private.

"Înăsprirea condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă va continua, rata şomajului urmând să rămână aproape de actualul nivel foarte scăzut. Avansul salariilor ar urma să se modereze la o creştere de o cifră în 2020, condusă de aşteptata încetinire a expansiunii salariilor în sectorul public", preconizează Executivul comunitar.

În 2018, rata inflaţiei în România s-a situat la 4,1%, cea mai ridicată din UE. În primul trimestru din 2019 creşterea anuală a preţurilor de consum a rămas solidă, la 3,8%, şi se preconizează că va depăşi 4% în trimestrul doi din 2019, înainte de a încetini din nou.

"Majorarea preţurilor alimentelor procesate şi neprocesate explică dinamicile crescătoare solide ale preţurilor, stimulate de o depreciere a monedei naţionale la începutul anului, de consumul ridicat şi de creşterea salariilor. Ca rezultat, rata inflaţiei în România ar urma să se situeze la 4,2% anul acesta, înainte de a încetini la 3,7% anul viitor - după presiunile moderate asupra salariilor şi a cererii interne mai slabe", se arată în raportul CE.

Potrivit Programului de convergenţă 2019 - 2022 publicat de Ministerul Finanţelor, pentru anul 2019 este estimată o creştere economică de 5,5% fiind rezultatul unei contribuţii pozitive a cererii interne (6,1 puncte procentuale) şi a unui aport uşor negativ al exportului net (-0,6 puncte procentuale).

De altfel, în Prognoza de primăvară 2019 - 2022, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a menţinut la 5,5% estimarea privind creşterea economiei în acest an, însă valoarea nominală a Produsului Intern Brut a fost revizuită în creştere uşoară la 1.031 miliarde de lei, de la 1.022 miliarde de lei în varianta de iarnă. Neschimbate au rămas şi prognozele de creştere pentru următorii trei ani, la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.

La începutul lunii aprilie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 3,1%, de la 3,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2019, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare estima pe 8 mai că economia românească ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 3,2%, faţă de un avans de 3,6% previzionat în noiembrie.

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. pana acum ati criticat ord.114,acum d-l Dochia spune ca vara nu-i ca iarna si inflatia la iarna va fi mai mare pentru ca vor creste preturile la gaze si energie electrica,dar parca aceste preturi erau plafonate pe o perioada de 3 ani la o anumita valoare.atunci infltia nu se ajusteaza sau calculeaza cu respectivele preturi?sa asteptam iarna si vedem atunci ce va mai fi cu infltia!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Lucrurile sunt simple! Pe o medie a usd în 2014 , pt. 1000$ plăteai , evident la cumpărare, 3.900 lei. În acest an, până acum, 4.200lei. Restul e gargară pt. cretini. O diferență de 300lei. Merge bunăstarea))))!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Mai vorbiti si cu Profesorul Adrian Mitroi, caci cu exceptionalul economist Florin Bilbiie nu-mi fac iluzii ca veti vorbi vreodata...

    Despre elucubratiile socialiste ale unora ca Mircea Cosea sau Ionel Blanculescu "numai de bine", "mortul nu se mai intoarce de la groapa" (recte sa "imbunatatim" schimburile economice cu regimurile autocrate si populiste de la Budapesta, Istanbul, Roma sau Moscova...) 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
daccaworking.ro
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS