Reprezentarea femeilor în politică: situaţia României faţă de Uniunea Europeană

România continuă să înregistreze o reprezentare redusă a femeilor în funcţiile parlamentare, europarlamentare, în consiliile judeţene şi locale, precum şi în funcţiile de primar, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor oficiale din 2025 ale Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE), prelucrate de Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert, conform unui comunicat transmis redacţiei.

În ceea ce priveşte reprezentarea femeilor în Parlamentul European, România se situează pe penultima poziţie în UE, cu doar 15,2% femei dintre europarlamentari, Cipru ocupând ultima poziţie, cu 0%, toţi cei şase europarlamentari ciprioţi fiind bărbaţi, conform unui comunicat remis redacţiei. Niveluri scăzute ale reprezentării feminine se mai înregistrează şi în Malta (16,7%), Lituania (18,2%) şi Letonia (22,2%), în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 38,6%, relatează sursa citată. La polul opus se află ţările nordice: în Suedia (61,9%) şi Finlanda (60%) procentul femeilor depăşeşte pe cel al bărbaţilor, iar în Ţările de Jos, Luxemburg şi Spania reprezentarea de gen în Parlamentul European este paritară, 50/50, potrivit comunicatului.

În privinţa reprezentării femeilor în parlamentele naţionale, datele EIGE din 2025 arată că România are 22% parlamentare în totalul membrilor ambelor camere, sub media UE de 33,6%, se menţionează în comunicat. România se situează astfel pe antepenultima poziţie în Uniunea Europeană, depăşind doar Cipru (14,3%) şi Ungaria (15,6%), dar rămânând sub ţări precum Slovacia (22,7%), Grecia (23,9%) şi Bulgaria (25%), potrivit comunicatului. Nicio ţară europeană nu înregistrează o prezenţă majoritară a femeilor în parlamentele naţionale, însă cele mai ridicate procente se înregistrează în Finlanda (46%), Suedia (44,8%), Danemarca (44,7%) şi Belgia (44,2%), conform unui comunicat al companiei.

La nivelul consiliilor locale, datele EIGE pentru 2025 arată că România se situează pe ultima poziţie în UE, cu doar 8,9% femei reprezentate, la mare distanţă de următoarele clasate: Grecia (20,2%), Cipru (20,8%) şi Germania (24,7%), conform comunicatului. Media Uniunii Europene pentru reprezentarea femeilor în consiliile locale este de 34,9%, iar cele mai bune rezultate se înregistrează în Finlanda (45%), Spania (42,8%), Suedia (42,5%) şi Franţa (42%), se arată în comunicat.

Situaţia este similară şi în cazul primarilor: doar 6,5% dintre aceştia sunt femei în România, mult sub media Uniunii Europene de 18,9%, se menţionează în comunicat. Alte state membre UE cu o reprezentare redusă a femeilor în funcţia de primar includ Grecia (8%), Letonia (9,3%) şi Irlanda (9,7%). La polul opus, cele mai bune rezultate se înregistrează în Finlanda (39%), Suedia (36,9%) şi Ţările de Jos (31%), conform comunicatului.

În ceea ce priveşte reprezentarea femeilor în consiliile judeţene, România se situează sub media europeană de 36,4%, cu un procent de 23,4%, depăşind doar Cehia (21,3%), Slovacia (17,7%), Letonia (17%) şi Ungaria (16,2%), arată comunicatul. Judeţele cu cea mai mare pondere a femeilor în consiliile judeţene sunt Dâmboviţa (40%), Galaţi (37,1%), Vâlcea (36,4%) şi Hunedoara (36,4%), în timp ce cea mai redusă reprezentare se înregistrează în judeţele Mureş şi Neamţ (8,6% fiecare) şi Braşov (11,4%), potrivit comunicatului.

Reprezentarea redusă a femeilor în funcţiile de decizie politică din România evidenţiază un deficit de democraţie internă în partidele politice şi o eficienţă scăzută a mecanismelor menite să asigure egalitatea de şanse în accesul la putere,se menţionează în comunicat. Subreprezentarea femeilor limitează pluralismul politic şi diversitatea perspectivelor în procesul decizional, afectând calitatea politicilor publice şi capacitatea acestora de a răspunde nevoilor întregii societăţi. În acelaşi timp, această situaţie reflectă persistenţa unor bariere structurale şi culturale, precum stereotipurile şi normele de gen, dar şi fenomene de violenţă şi hărţuire de gen în sfera politică, conform comunicatului remis redacţiei.