Dolarul american a pierdut aproape toate câştigurile obţinute pe fondul războiului din Iran, după ce un armistiţiu provizoriu a readus apetitul investitorilor pentru monede mai riscante. Cu toate acestea, investitorii spun că cererea solidă pentru activele din SUA şi reducerea aşteptărilor privind tăieri ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală ar trebui să limiteze eventualele scăderi mai pronunţate, scrie Reuters.
Indicele dolarului, care măsoară puterea monedei americane în raport cu şase valute majore, a crescut cu peste 3%, până la un record al ultimelor zece luni, de 100,64 de puncte, după ce conflictul dintre SUA şi Iran a declanşat o fugă a investitorilor către active considerate sigure. Ulterior, însă, a pierdut cea mai mare parte a câştigurilor, tranzacţionându-se ieri după-amiază la circa 98,2 puncte, cu doar 0,4% peste nivelul la care se afla înainte de începerea conflictului.
Dolarul s-a depreciat cu 11% în prima jumătate a anului 2025, pe fondul ofensivei preşedintelui Donald Trump privind tarifele vamale şi al atacurilor la adresa Rezervei Federale, acţiuni ce au amplificat îngrijorările investitorilor legate de statutul SUA ca refugiu sigur la nivel global. Totuşi, revenirea investitorilor către dolar după izbucnirea războiului din Iran a arătat clar că pieţele americane sunt în continuare percepute ca un loc sigur pentru capital, mai scrie Reuters.
Astfel, deşi este posibil ca scăderea dolarului să se prelungească, investitorii se îndoiesc că va coborî sub minimul atins în acest an, de 95,55 puncte, în condiţiile în care volatilitatea în creştere a determinat retrageri de capital din fondurile de acţiuni americane la începutul lunii martie, dar revenirea apetitului pentru risc i-a readus ulterior către acţiuni.
Joaquín Kritz Lara, economist-şef şi strateg la firma de cercetare macro Numera Analytics, a declarat: ”Pentru ca dolarul să continue să scadă, ar fi necesare, în esenţă, ieşiri de capital din SUA sau cel puţin o reducere a intrărilor de capital către SUA. Nu vedem acest lucru întâmplându-se”.
Indicele S&P 500 este aproape să depăşească maximul atins în ianuarie, iar investitorii sunt optimişti că rezultatele companiilor vor atenua eventualele efecte ale conflictului din Orientul Mijlociu, mai scrie Reuters.
• Diferenţialele de dobândă
Deţinerile străine de titluri de stat americane au crescut la 9,305 trilioane de dolari în ianuarie, de la 9,271 trilioane în decembrie, potrivit datelor Trezoreriei SUA, pe fondul randamentelor ridicate şi al diminuării aşteptărilor privind reducerea ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală. Deţinerile străine sunt în creştere cu 8% faţă de anul anterior, ceea ce reflectă o cerere externă susţinută, chiar dacă statul american s-a împrumutat mai mult de pe pieţe prin creşterea emisiunilor de obligaţiuni pentru a finanţa deficitele tot mai mari, potrivit Reuters.
Pieţele mizau anterior pe două reduceri ale dobânzii de către Rezerva Federală în 2026, însă acum anticipează cel mult una, deoarece scumpirea petrolului pe fondul războiului a adăugat o nouă sursă de presiune inflaţionistă, în condiţiile în care oficialii băncii centrale se află deja într-o perioadă de prudenţă şi evaluare a datelor.
Aşteptările sunt ca Banca Centrală Europeană să adopte o poziţie mai restrictivă, pe măsură ce se confruntă cu şocul energetic generat de război.
”Te-ai aştepta ca acest lucru să fie negativ pentru dolar şi, pe termen scurt, probabil că ar putea fi. Însă, pe termen mediu, contează nivelul diferenţialelor de dobândă, iar acestea rămân în mare măsură în favoarea SUA în raport cu Europa”, a declarat Lara de la Numera.
Diferenţialul dintre randamentele obligaţiunilor pe doi ani din Germania şi SUA se situează la 1,135 puncte procentuale - mult sub maximul de 3,57 puncte procentuale atins în 2018, dar încă peste mediana pe 20 de ani, de 0,93 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că activele americane păstrează un avantaj de randament faţă de echivalentele lor europene şi oferă astfel un sprijin pentru dolar, scrie Reuters.
• Evoluţie laterală, deocamdată
Pentru moment, războiul dintre SUA şi Iran se află într-un echilibru tensionat, însă blocadele maritime reciproce din zona crucială a Strâmtorii Hormuz au potenţialul de a reaprinde conflictul, mai notează agenţia internaţională de presă.
”Există vreun motiv pentru care dolarul să fie evaluat ca şi cum ar avea o primă de risc geopolitic zero? Eu aş spune că nu”, a declarat Paresh Upadhyaya, director de strategie de piaţă la Pioneer Investments, referindu-se la faptul că dolarul a pierdut câştigurile generate pe fondul conflictului din Iran.
Chiar şi investitorii pesimişti în privinţa dolarului văd puţine perspective ca moneda să scadă semnificativ sub minimele recente în viitorul apropiat.
Elias Haddad, strateg de pieţe valutare la Brown Brothers Harriman, spune că dolarul este în continuare afectat de erodarea credibilităţii fiscale a SUA, de deficitul persistent de cont curent şi de temerile privind politizarea Rezervei Federale, care subminează încrederea pieţelor.
Pe de altă parte, pe fondul unor factori care se echilibrează între ei, este puţin probabil ca dolarul să se îndepărteze semnificativ de nivelul actual.
”În următoarele şase până la nouă luni, contextul ciclic al dolarului este neutru”, a declarat Elias Haddad, de la Brown Brothers Harriman, citat de Reuters.



















































Opinia Cititorului