Perturbările din sectorul energetic generate de războiul cu Iranul vor avea un impact semnificativ asupra economiilor exportatoare de petrol şi gaze din Golf, în timp ce statele din Orientul Mijlociu dependente de importuri de energie, precum Egiptul şi Iordania, se confruntă cu presiuni suplimentare din cauza scumpirii materiilor prime şi a unor posibile diminuări ale remitenţelor, a transmis joi Fondul Monetar Internaţional (FMI), citat de Reuters.
Per ansamblu, regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord este aşteptată să înregistreze o încetinire accentuată a creşterii economice în acest an. FMI anticipează acum un avans al PIB real de doar 1,1%, cu 2,8 puncte procentuale sub estimarea anterioară conflictului. O revenire mai consistentă este prognozată abia pentru 2027, potrivit celui mai recent raport regional al instituţiei.
Jihad Azour, directorul FMI pentru Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, a declarat pentru Reuters că efectele conflictului depăşesc cu mult sectorul energetic.
„Nu este doar o poveste despre petrol şi gaze, ci şi despre impactul pe care acest război îl are asupra tuturor celorlalte produse fabricate în regiune, unde Orientul Mijlociu ocupă o poziţie strategică”, a spus Azour, făcând referire la exporturile de îngrăşăminte, produse chimice şi alte bunuri specializate care conferă regiunii un rol esenţial în economia globală.
Conflictul afectează şi activităţile non-petroliere, în special în statele din Consiliul de Cooperare al Golfului, care deţin poziţii importante la nivel global în domenii precum transportul aerian şi logistica.
Pentru economiile dependente de importurile de energie, riscurile sunt şi mai pronunţate. Unele dintre aceste state se bazează în mare măsură pe ţările din Golf atât pentru aprovizionarea cu energie, cât şi pentru fluxurile financiare, ceea ce le expune în cazul unei escaladări sau prelungiri a conflictului.
FMI estimează că ritmul de creştere economică în cele şase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului va încetini semnificativ, până la 2% în 2026, comparativ cu prognoza de 4,3% publicată în octombrie, urmând ca ulterior să accelereze la 4,8% în anul următor.
Potrivit lui Azour, o eventuală reluare a producţiei de petrol şi redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz ar permite statelor din Golf să îşi crească rapid producţia, iar nivelul preţurilor petrolului - aşteptat să rămână peste cel dinainte de 2026 - ar putea compensa parţial pierderile actuale.
Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial de petrol şi membru al G20, este considerată una dintre economiile din Golf mai puţin expuse, datorită capacităţii de a redirecţiona o parte din exporturi prin rute alternative la Strâmtoarea Ormuz şi a unui sector non-petrolier relativ solid.
În aceste condiţii, impactul asupra economiei saudite ar putea fi limitat şi temporar, însă depinde în mare măsură de evoluţia conflictului. FMI estimează că economia Arabiei Saudite va creşte în 2026 cu aproximativ 3,1%, cu 0,9 puncte procentuale sub prognoza anterioară.
Azour a subliniat că FMI îşi menţine angajamentul de a sprijini statele din regiune. Din 2020 până în prezent, instituţia a aprobat finanţări de aproape 46 de miliarde de dolari pentru ţările din zonă şi şi-a intensificat colaborarea cu state precum Egipt şi Pakistan.
Printre priorităţile pe termen mediu identificate de FMI se numără diversificarea rutelor comerciale, consolidarea infrastructurii critice şi extinderea cooperării regionale în domenii precum securitatea alimentară, gestionarea resurselor de apă şi sectorul energetic.




















































Opinia Cititorului