Serviciile ospitalităţii şi cele administrative - industriile care depind cel mai mult de lucrătorii imigranţi

A.V.
Ziarul BURSA #Internaţional / 17 decembrie 2025

Serviciile ospitalităţii şi cele administrative - industriile care depind cel mai mult de lucrătorii imigranţi

English Version

Imigranţii joacă un rol crucial pe pieţele muncii din ţările dezvoltate, însă modelele lor de ocupare a forţei de muncă diferă semnificativ de cele ale lucrătorilor nativi, conform visualcapitalist.com, care prezintă posturile în care lucrătorii născuţi în străinătate tind să lucreze în economiile OCDE.

Datele pentru această analiză provin din raportul OCDE privind Perspectivele Migraţiei Internaţionale 2025. Acesta arată cota lucrătorilor născuţi în străinătate şi a celor nativi pe industrii, în mai multe ţări dezvoltate.

Industrii în care imigranţii sunt cei mai concentraţi

Serviciile ospitalităţii şi administrative se remarcă prin cea mai mare pondere de imigranţi - peste 16% în cazare şi alimentaţie publică şi 17% în activităţi de servicii administrative. Aceste sectoare se bazează adesea pe forţă de muncă flexibilă şi sezonieră, ceea ce le face puncte de intrare pentru nou-veniţi. În comerţul cu ridicata şi cu amănuntul regăsim, conform sursei citate, o pondere de 11,5% lucrători imigranţi.

Construcţiile prezintă o concentrare modestă de imigranţi (8,6%), reflectând cererea pe termen lung de forţă de muncă calificată şi semicalificată. Şi în procesul de fabricaţie observăm o proporţie de 8,6% lucrători străini.

Împreună, aceste industrii evidenţiază locurile în care migraţia susţine cel mai vizibil activitatea economică.

Industrii dominate de lucrătorii nativi

Administraţia publică, sănătatea şi industria prelucrătoare prezintă cele mai mari decalaje în favoarea lucrătorilor nativi. Aceste domenii necesită de obicei acreditări interne, autorizaţii de securitate sau cursuri de formare lungi.

Industria prelucrătoare se confruntă, de asemenea, cu o lipsă persistentă de forţă de muncă, dar rămâne mult mai puţin accesibilă lucrătorilor imigranţi la intrare. Rezultatul este o diviziune structurală care limitează participarea imigranţilor în unele dintre cele mai mari sectoare în privinţa ocupării forţei de muncă.

Sectoare neutre sau echilibrate

Câteva industrii, precum imobiliarele, arta şi divertismentul, dar şi alte activităţi de servicii, nu prezintă aproape nicio diferenţă între reprezentarea lucrătorilor străini şi cea a celor nativi. Aceste sectoare pot oferi căi de intrare mai flexibile sau o combinaţie de roluri în întreprinderi mici şi freelanceri.

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. REFERITOR LA PIATA MUNCII pentru cetatenii straini din afara UE, institutia imigrarilor trebuie sa fie sel ectiva, aproba Guvernul anual un contingent de 100.000 avize de munca, ok, este un lucru bun, dar conform acestor avize de munca, vin in ROMANIA straini din tari sarace circa 80% fara nici o calificare, acestia sunt necalificati si toti sunt livratori de mancare (Glovo, Bolt, Panda, WOLT, ETC), nu asta ne dorim, economia romaneasca nu are nevoie de livratori, are nevoie de specialisti, calificati. IMIGRARILE trebuie sa sel ecteze, sa acorde avize de munca strainilor din state terte pentru sudori, electricieni, mecanici, lacatusi, strungari, prelucratori prin aschiere, frezori, vopsitori sub presiune, electromecanici, navigatori, si lista continua, si in constructii trebuiesc dulgheri, macaragii, fierari betonisti. AICI imigrarilie trebuie sa ajute economia romaneasca,asa vom avea o economie puternica, competitiva, nu cu livratorii de mancare, pe care in trafic trebuie sa fii atent sa nu ii calci, oricum conduc haotic, nu exista un astfel de control, este debandada!

    1. Adevarul e ca ratam atitia specialisti. E asa o coada de muncitori de inalta calificare, africani si asiatici, la usile Oficiului Roman pentru Imigrari.

      Chiar nu inteleg de ce ar alege un sudor in argon pakistanez sa munceasca in Norvegia, sau un sculer-matriter nepalez sa aleaga Franta in detrimentul Romaniei. 

      Pina si investitorii autohtoni au inceput sa-si trimita banii pe bursele externe, pe tot soiul de ciudatenii, LEAPS, FRIK, CAL. Asa o debandada...

      Geto-dacii ce mai tin sus lupul dacic. Da' si ei cit sa mai reziste, sarmanii. 

      Pai si cine ar trebui sa aduca haleala?

      Rudolph, the red nosed reindeer.

      Ati uitat de educatie, toata lumea zice ca ducem lipsa de profesori. Astia care vin deja nuo rfi buni de sudori, dar ca profesori ce sudoare sa faca?

      Fac sudoare la sub-brat cind explica lectia?

      O sa spui ca si copiii fac sudoare la frunte cind incearca sa inteleaga. Da, copiii tai.  

      Cu profesori ca tine, da... fac!

      Sint „Tehnician devize și măsurători în construcții” (Devizier) – cod COR 311215.

      Prezenta pe "Bursa", deci interesul pentru investitii a venit din necesitatea de a-mi asigura o pensie decenta, nedependenta de "performanta" sistemului public de pensii. 

      Privesc viitorul meu de pensionar cu incredere. Multumesc pentru atentie!

    Asa era si inainte de '89. Eram si atunci ospitalieri! Mai ales prin Ardeal, dar si prin Oltenia (conform ultimilor alegeri). Bine, imigrantii erau deja naturalizati de 1000 de ani.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Ian. 2026
Euro (EUR)Euro5.0905
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3557
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.4781
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8633
Gram de aur (XAU)Gram de aur621.3365

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
phoeniciahotels.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Mozart
Schlumberger
phoeniciahotels.ro
raobooks.com
cofetariiledelice.ro
leonidas-universitate.ro
Viva
metalshow-tib.ro
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb