Sondaj Eurobarometru: Cresc aşteptările de la UE într-o lume nesigură

Europenii sunt tot mai preocupaţi de situaţia economică şi apreciază, în acest context, caracterul paşnic, protector şi cooperant al UE şi calitatea vieţii pe care le-o oferă aceasta, potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului European, remis redacţiei.

Rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru, publicat miercuri, evidenţiază percepţia europenilor asupra UE ca spaţiu sigur într-un context geopolitic marcat de incertitudini. 75 % dintre europeni, cu opt puncte procentuale mai mult decât în octombrie-noiembrie 2025, consideră că UE este un spaţiu al stabilităţii într-o lume tot mai instabilă. Este al doilea cel mai mare procentaj înregistrat în ultimul deceniu.

Similar cu rezultatele obţinute la nivel european, 74 % dintre români consideră Uniunea Europeană drept un spaţiu al stabilităţii, în creştere cu 5 puncte procentuale faţă de ultimul sondaj.

Cele mai recente evoluţii de la nivel global au contribuit la pesimismul europenilor privind viitorul lumii: 58 % dintre ei se declară pesimişti, faţă de 38 % care se declară optimişti. Procentul pesimiştilor a crescut cu şase puncte procentuale comparativ cu sondajul din toamna anului 2025. Sentimentul general al cetăţenilor oscilează între incertitudine (44 %) şi speranţă (43 %), cele două emoţii pe care respondenţii le-au ales cel mai des pentru a-şi descrie starea de spirit.

În contextul unei lumi în continuă schimbare, în care alianţele se redefinesc constant, 74 % dintre europeni consideră benefică apartenenţa la Uniunea Europeană, un nivel record înregistrat prima oară în 2025. Pentru 40 % dintre respondenţi, contribuţia UE la protejarea păcii şi la consolidarea securităţii este principalul avantaj al apartenenţei, procentele înregistrate fiind în creştere (+3 puncte procentuale faţă de primăvara anului 2025). Cooperarea îmbunătăţită dintre statele membre este al doilea avantaj pe care l-au ales 34 % dintre europeni.

În ceea ce îi priveşte pe respondenţii din România, 73 % dintre aceştia consideră că apartenenţa României la Uniunea Europeană este benefică. Valoarea înregistrată este cu 6 puncte procentuale mai ridicată comparativ cu sondajul similar efectuat în urmă cu un an. În acelaşi timp, doar 23 % dintre români consideră că România nu a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE, în scădere cu 7 puncte procentuale faţă de sondajul efectuat în 2025.

„În această perioadă de incertitudine la nivel mondial, europenii văd din ce în ce mai mult Uniunea Europeană ca pe un reper de stabilitate. Într-o lume tulbure, această încredere este cel mai mare atu al Europei. Se aşteaptă în mod clar de la noi să acţionăm decisiv pentru a le oferi cetăţenilor noştri securitate, prosperitate şi oportunităţi”, a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Aşteptări ridicate de la UE: către o mai mare independenţă geopolitică

Cetăţenii europeni sunt de părere că, pentru a-şi consolida poziţia în lume, UE ar trebui să se concentreze pe apărare şi securitate (39 %) şi pe independenţa energetică (35 %). Aceasta din urmă câştigă şase puncte procentuale faţă de sondajul din toamna anului 2025. Pe locul al treilea, competitivitatea şi economia sunt considerate, la rândul lor, domenii prioritare pentru a întări poziţia UE la nivel mondial.

În contextul numeroaselor provocări, cetăţenii europeni doresc ca Uniunea Europeană să facă mai mult: 68 % dintre respondenţi sunt de părere că rolul UE în protejarea cetăţenilor împotriva crizelor globale şi a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important. O largă majoritate a europenilor (90 %) doresc ca statele membre ale UE să fie mai unite în contextul actual şi consideră că UE ar trebui să promoveze respectarea dreptului internaţional de către toate statele. În plus, 73 % dintre respondenţi şi-au exprimat dorinţa ca UE să dispună de mai multe mijloace pentru a face faţă provocărilor globale.

O bună calitate a vieţii, dar temeri legate de scăderea nivelului de trai

Eurobarometrul PE din primăvara anului 2026 evaluează percepţia europenilor asupra calităţii vieţii din UE. În general, aceasta este văzută într-o lumină pozitivă: 83 % dintre respondenţi afirmă că sunt mulţumiţi de calitatea vieţii lor, în timp ce 17 % afirmă că nu sunt mulţumiţi. Procentul scade însă la 69 % în rândul celor care au dificultăţi în a-şi plăti ocazional facturile şi la doar 40 % în rândul celor care se confruntă cu astfel de dificultăţi aproape tot timpul. Sănătatea fizică şi mintală (51 %) şi situaţia financiară (49 %) sunt considerate principalele componente ale unei bune calităţi a vieţii.

Aproape trei din zece cetăţeni (29 %) se aşteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii ani, în timp ce 50 % cred că va rămâne neschimbat, iar 18 % se aşteaptă ca el să crească. Temerile legate de scăderea nivelului de trai sunt cel mai ridicate în Franţa (44 %), Portugalia (39 %) şi Austria şi Germania (38 % în ambele ţări).

Inflaţia este principala problemă în privinţa căreia europenii doresc ca PE să acţioneze

Opinia potrivit căreia sunt necesare îmbunătăţiri pe plan economic este în concordanţă cu răspunsurile oferite de europeni la întrebarea privind temele asupra cărora îşi doresc ca Parlamentul European să se concentreze cu prioritate. Respondenţii consideră că PE ar trebui să se ocupe, în primul rând, de inflaţie, de creşterea preţurilor şi de costul vieţii (47 %, +6 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2025). Acest subiect, care ocupa deja primul loc în rândul priorităţilor enumerate în sondajele anterioare, a devenit şi mai important în prezent şi depăşeşte cu 12 puncte procentuale preocupările aflate pe următoarele locuri. Urmează, pe locul al doilea, economia şi crearea de locuri de muncă (35 %, =) şi securitatea şi apărarea UE (34 %, =).

UE şi Parlamentul său: o democraţie rezilientă

Indicatorii generali care măsoară nivelul de satisfacţie faţă de Uniunea Europeană şi de Parlamentul European au rămas stabili în Eurobarometrul PE din primăvara anului 2026, cu o singură excepţie notabilă: 59 % dintre respondenţi afirmă acum că sunt mulţumiţi de felul în care funcţionează democraţia în UE, o creştere cu cinci puncte procentuale faţă de noiembrie 2025 şi un rezultat care egalează recordul din 2022.