English
Mijlocul primăverii calendaristice, aprilie, a reprezentat o lună de foc pentru economia României, prin prisma presiunii puse de alegerile prezidenţiale programate în 4 şi 18 mai, dar şi de necesitatea luării unor măsuri legislative, fiscale şi administrative pentru reducerea deficitului bugetar, măsuri care, în contextul electoral respectiv, au fost amânate până în luna iunie. De aceea, Banca Naţională a României (BNR) şi-a menţinut şi în aprilie poziţia fermă în faţa volatilităţilor interne şi externe, conservând o politică monetară prudentă în faţa incertitudinilor inflaţioniste.
Execuţia bugetară pentru luna aprilie a adus o veste pozitivă: cheltuielile bugetului general consolidat s-au redus cu 1 miliard de lei faţă de luna similară din 2024, situându-se la 71 miliarde lei, în timp ce veniturile au crescut cu 16%, ajungând la 59 miliarde lei. Acest avans a fost susţinut de o colectare mai eficientă a taxelor, precum şi de atractivitatea titlurilor de stat TEZAUR şi FIDELIS, care au adus investiţii record împreună de peste 8 miliarde de lei doar în primele patru luni ale anului. Astfel, deficitul bugetar pe primele patru luni a scăzut la 2,95% din PIB, faţă de 3,25% în perioada similară din 2024. În valoare nominală, deficitul bugetar consemnat de Ministerul Finanţelor la finalul lunii aprilie s-a ridicat la 55,97 miliarde lei.
Potrivit execuţiei bugetare, la finalul lunii aprilie veniturile totale la bugetul de stat au însumat 199,92 miliarde lei, înregistrând o creştere de 9,4% (an/an), susţinută de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 0,2 puncte procentuale, pe seama majorării veniturilor curente cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce fondurile europene au scăzut cu 0,1 puncte procentuale.
Citeşte Luna aprilie în cifre
În schimb, valoarea cheltuielilor bugetului general consolidat au fost la finalul lunii aprilie de 255,89 miliarde lei, ceea ce înseamnă o majorare de 6,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele patru luni ale anului 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 13,6% din PIB la 13,5% din PIB. Din totalul cheltuielilor statului, cheltuielile de personal au însumat 56,55 miliarde lei, în creştere cu 12,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 30,53 miliarde lei, în creştere cu 0,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 5,4% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 miliarde lei, cu 6,64 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 85,62 miliarde lei în creştere cu 2,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 32,41 miliarde lei, cu 3,61% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
• Cadru fiscal în transformare
Pe plan legislativ, aprilie a marcat o serie de modificări importante la Codul fiscal, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în 3 aprilie. Guvernul a stabilit o cotă de impozitare diferenţiată pentru construcţiile speciale, de 0,5% pentru cele care nu sunt proprietate publică şi de 0,25% pentru cele concesionate din domeniul public. Măsura include şi o bonificaţie de 10% pentru plata anticipată până la 25 mai. De asemenea, s-au introdus facilităţi pentru Ministerul Apărării Naţionale şi pentru sistemul educaţional, cu posibilitatea angajării de personal sezonier şi concursuri pentru ocuparea posturilor din creşele finanţate prin PNRR.
Cu toate că decidenţii politici au afirmat, atât de la Palatul Victoria, cât şi de la Palatul Cotroceni, că este nevoie de reducerea cheltuielilor bugetare, Guvernul a lansat în luna aprilie mai multe scheme de ajutor de minimis. Unele dintre acestea se adresează producătorilor agricoli (342 milioane lei pentru legume în spaţii protejate, 1,5 milioane lei pentru fermierii care cresc porci din rasele Bazna şi Mangaliţa).
Totodată, Executivul a continuat politica de finanţare a unor investiţii publice, dintre care menţionăm centurile ocolitoare de la Cluj şi Baia Mare (9 miliarde lei, respectiv 3,2 miliarde lei), forajul pentru metroul spre Otopeni, achiziţia a 12 trenuri electrice pentru Magistrala 4 (peste 1 miliard lei) şi extinderea programului Rabla Plus cu ecotichete de până la 7.500 euro. Tot în domeniul infrastructurii, a fost aprobat de guvern proiectul de modernizarea a tronsonului de cale ferată Curtici-Simeria (150 kilometri), investiţie de peste 13,5 miliarde de lei, din fonduri europene şi de la bugetul de stat.
Mai mult, Guvernul a decis înfiinţarea unui mecanism de acordare a unor împrumuturi avantajoase din Trezorerie pentru comunităţile locale care au nevoie de finanţare exclusiv pentru a derula proiectele europene. Suma totală ce va fi alocată de la bugetul de stat se ridică la peste 1,5 miliarde de lei.
Nevoia de finanţare a determinat guvernul Ciolacu să contracteze în cursul lunii aprilie a unui împrumut de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de aproximativ 650 milioane de euro, destinat refinanţării datoriei publice şi susţinerii reformelor fiscale. În paralel, Ministerul Finanţelor a emis noi titluri de stat FIDELIS (ediţia a treia), atrăgând 1,34 miliarde lei în perioada 4-11 aprilie, cu o dobândă atractivă de 7,6% pentru donatorii de sânge. Tot în luna aprilie, Ministerul Finanţelor a emis noi titluri TEZAUR, subscrierea urmând a se încheia în cursul lunii mai.
• BNR menţine rata dobânzii de referinţă la 6,5%
Faţă de această situaţie macroeconomică şi financiară, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să nu schimbe politica monetară. Astfel, în şedinţa din 7 aprilie, membrii Consiliului de Administrţie al BNR au decis menţinerea ratei dobânzii de referinţă la 6,5% şi a ratelor pentru facilităţile de creditare şi depozit la 7,5%, respectiv 5,5%. Această decizie reflectă un echilibru fragil între presiunile inflaţioniste persistente şi nevoia de susţinere a activităţii economice. BNR a luat această decizie prin prisma faptului că, deşi inflaţia anuală a scăzut marginal, de la 5,14% în decembrie la 5,02% în februarie, ea s-a redus mai puţin decât s-a anticipat de către banca centrală, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului I de preţurile alimentelor, produselor din tutun şi combustibililor au fost contrabalansate în bună măsură de accelerarea creşterii preţurilor energiei şi a preţurilor administrate. Conducerea BNR a mai arătat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a reluat descreşterea în acest interval într-un ritm vizibil mai alert, aşa cum s-a previzionat, coborând la 5% în februarie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi al scăderii dinamicii preţurilor importurilor. Influenţe moderate de sens opus au continuat să vină din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi din costurile salariale crescute, transferate cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.
• Reformarea administraţiei şi a guvernanţei întreprinderilor publice
Confruntat cu cerinţa Comisiei Europene ca jalonul asumat prin PNRR privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice să fie implementat cât mai rapid, înainte de aprobarea cererii de plată numărul 3, Guvernul a adoptat în 8 aprilie o ordonanţă de urgenţă prin care a modificat legislaţia în acest domeniu, mai precis a modificat dispoziţiile OUG 109/2011, stabilind criterii mai stricte de selecţie, limitând cumulul de funcţii şi impunând transparenţă în numirea directorilor şi administratorilor provizorii. Pentru prima dată, s-a introdus obligativitatea unor rapoarte trimestriale privind indicatorii de performanţă, care vor fi publicate de AMEPIP. Prioritatea de gen a fost inclusă în cazul punctajelor egale, încurajând reprezentarea echilibrată în consiliile de administraţie.
Pentru creşterea profesionalizării managementului, a fost introdusă reglementarea expresă privind absolvirea studiilor superioare cu diplomă de licenţă, atât pentru conducătorii AMEPIP, cât şi pentru membrii consiliilor de administraţie şi de supraveghere. Preşedintele şi vicepreşedinţii AMEPIP trebuie să aibă cel puţin diplomă de licenţă şi minimum 10 ani de experienţă profesională în domeniul economic sau financiar, de management sau juridic, dintre care cel puţin 7 ani în funcţii de conducere executivă în companii sau în funcţii de conducere în administraţia publică, unde au exercitat atribuţii de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice. În cazul membrilor consiliilor de administraţie şi de supraveghere, aceştia trebuie să aibă studii superioare finalizate cel puţin cu diplomă de licenţă şi experienţă în domeniul ştiinţelor inginereşti, economice, sociale, juridice sau în domeniul de activitate al respectivei întreprinderi publice de minim 7 ani.
O altă modificare relevantă stabileşte că membrii consiliului de administraţie nu vor putea cumula calitatea de membru cu cea de salariat al întreprinderii publice. Dacă administratorii sunt desemnaţi dintre salariaţii întreprinderii publice, contractul individual de muncă va fi suspendat pe perioada mandatului.
Guvernul a mai aprobat o ordonanţă urgenţă prin care a redus timpul necesar pentru eliberarea autorizaţiilor de construcţie de către instituţii, în medie, cu 50%. Actul normativ prevede că avizul de oportunitate pentru PUZ-uri se va emite în maximum 30 zile, iar în cazul investiţiilor finanţate din bani publici nu se plătesc taxe pentru avizare. Textul de lege instituie obligaţia în sarcina instituţiilor avizatoare de a elibera avizele sau a transmite o solicitare de completări/modificări, o singură dată, motivate temeinic din punct de vedere tehnic şi juridic, în maximum 30 de zile pentru amenajarea teritoriului sau urbanism, respectiv 15 zile pentru faza de autorizare a construirii, de la data depunerii solicitării de eliberare a acestora de către beneficiarul lucrărilor. Depăşirea termenelor se consideră aviz tacit în cazul avizelor/acordurilor atât la faza de planificare (realizarea a documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism) cât şi la faza de emitere de avize şi acorduri necesare pentru autorizarea executări lucrărilor de construcţii. În cazul în care nu se transmit observaţii sau nu se respinge motivat temeinic documentaţia de urbanism, aceasta se consideră corectă şi completă după epuizarea termenului de 30 zile, iar procesul de avizare poate continua. Autorităţile publice pot solicita o singura dată completări ale documentaţiei, iar avizul se emite la 15 zile după depunerea documentaţiilor completate sau se respinge documentaţia cu o justificare motivată. În cazul neemiterii avizului în termen de 15 zile, sau al neemiterii respingerii documentaţiei justificat temeinic în termen, documentaţia se consideră corectă şi completă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 04:11)
adica traiasca coalitia psd-pnl-udmr-minoritati care din 2012 ne conduce si ne-a adus aici cu buna stiinta
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 12:51)
noi i am votat, nu mai putem comenta de acum
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 13:23)
Vorbește doar în numele tau.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 13:35)
la faimosul grup de lucru pentru reducerea cheltuielilor avem asa,cate 2 de partid
Socol si Caciu de la PSD,fani indatorare la maxim si aruncat banii din elicopter
Hutuca si Abrudean PNL-sprijinitorii lu Bolos,omul care nu e din partid,nu se pricepe la nimic,nu a facut nimic notabil toata viata dar se plimba la cele mai importante ministere care dau cel mai mare fail
Ghinea si Voiculescu de la USR,2 fitilisti pe dinafara cu orice activitate concreta
Ce poate iesi rau?!
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 14:46)
N-am vreo simpatie pt cei din lista ta, dar Ghinea a făcut un pnnr întreg și foarte bun, deci nu are cum sa fie "pe dinafara cu orice activitate concreta". Nici pe Socol nu ai cum sa îl bagi aici. Ca-s bune, rele, e aprecierea fiecăruia, activități și capabilitati concrete au sigur.
1.5. De ce vorbesti cu pacat? (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Dan_Bruma în data de 29.05.2025, 15:02)
De ce vorbesti cu pacat, omule? "Seful legitim" al statului se chinuie sa faca un guvern tocmai din "ghiveciul" asta descris de tine, si asta pentru a fi cat mai aproape de popor si în slujba lui exclusiva.
1.6. Sunteti nedrept cu Bolos (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 15:55)
Ca se pricepe la fonduri europene si chiar acum de el depinde salvarea fondurilor europene, daca reuseste sa negocieze mutarea unor proiecte pe alte fonduri si atragerea platilor din cererea de plata nr 3. Deci Bolos incearca sa remedieze ce a trecut cu pixul in fantezia predata de unul singur ca fiind PNRR de d Ghinea!
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 17:31)
Un pnrr, proiect la care contribuie departamente întregi, avizat de atâtea ministere, oameni și comisii, tu numești "fantezia predata de unu singur ca fiind pnnr" în care a "trecut cu pixul" Ghinea? Tu te auzi?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 06:46)
hoti si mincinosi sint toti.....dau la unii si i jupoaie pe toti
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 13:59)
Firmele porivate pentru profit dau salarii de mizerie..se numeste exploatarea omului de catre om...mai mult firmele americane au dat afara in Romania mai mult de 60$ din personal ca sa introduca inteligenta articficiala... Ce e de facut? BNR sa tipareasca bani pentru bunastrea poporului roman...sa nu ne mai imprumutam ca sa acoperim dificitul...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 09:20)
de asta au anulat alegerile sa fure ” pro europenii ” in continuare .dreptatea nu are ce cauta in Romania !
3.1. esti pe dos (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de gica în data de 29.05.2025, 09:55)
Mai analizeze cine a condus si furat mai mult, dreapta sau PSD
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 10:50)
Ambele,prin rotatie sau impreuna de foarte multi ani.
PSD e cel mai de dreapta,a introdus cea mai mica taxare a capitalului in paralele cu cea mai mare a muncii.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 13:24)
Adevarat. Dragnea a scazut impozitul pe dividende si contributiile obligatorii pt firme. Imi amintesc ca Tariceanu, in mijlocul campaniei electorale, se aoucase sa spuna ca "Daca vrem ca statul sa faca mai multe investitii, tre sa ne gandim la un impozit progresiv." Doamne fereste, stangistii sunt mai de dreapta, si dreptacii de stanga.
3.4. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 29.05.2025, 17:11)
...
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 10:15)
"Statul face noi împrumuturi,cheltuielile bugetare cresc"
gasca pro-europeana PSD-PNL-UDMR a produs un deficit de peste 9 %,
cheltuieli aiuristice,cele mai mari preturi la energie din UE.........
si acum tot ei vor "salva" Romania cu luceafarul Nicusor,
parca ar fi o piesa "Caragiale",
vai de capul nostru.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 14:02)
Cine vrea sa va destepte il considerati nebun, de pus la inchisoare etc....un popor neluminat isi merita cvonducatorii pe care ii are...care ii jupoaie de vii pe toti...Un stat e creat pentru a asigura bunascatrea tuturor aceste e interesul national. Cine face altfel tradeaza interesul national...
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 14:57)
E vina lui ND ca romanii au sindromul Stockholm și au trimis în Parlament aceeași hoți?
Revino-ți, a candidat independent, PSD nu l-a susținut nici după turul 2.
Astea-s naparcile cu care l-au obligat romanii sa lucreze, aceeași pleava de hoti și oportunisti.
De ce nu îți suni parlamentarul circumscripției tale sa îl întrebi de ce nu susține ferm planul președintelui de redresare?
Cum ar fi dacă toți am sta pe capul lor, mii de telefoane și mesaje per parlamentar (sa simtă presiunea electoratului), în loc sa ne facem ca ne implicam civic, o data la 4 ani?
Ar fi mult mai eficient dacă toți am face asta, măcar o dată pe luna, în loc sa aruncam zilnic cu pietre și sa ne certam.
5. fără titlu
(mesaj trimis de turul doi inapoi (la gunoi) în data de 29.05.2025, 10:20)
E limpede ca nu vrea/poate nimeni sa scoata cartoful asta fierbinte din foc.Asteapta toti toamna,sa vina FMI, sa ia ei masurile care se impun(pensii si salarii reduse macar cu 25%,200000 bugetari afara,dublare impozit proprietate,TVA marit,lichidare participatii stat, etc)
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 10:56)
ce FMI sa mai vina ca avem 2 programe cu CE care-s mai stricte decat alea cu FMI
ai PNRR cu etape,jaloane,totul conditionat
ai fonduri structurale la care de incredere ce suntem ne-au pus sa venim cu Planul de ajustare a deficitului,pe 7 ani,in functie de care sunt suspendate sau continuate fondurile
FMI vine doar cand ai criza valutara si da bani ieftini dar pune conditii mai flexibile,e la latitudinea statului ce masuri alege
deci avem 2xFMI
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 10:35)
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, transmite constant mesaje care asigură că țara noastră are unul dintre cele mai bune prețuri la energie electrică. Însă, potrivit statisticilor Eurostat, în a doua jumătate a anului trecut, România a avut al patrulea cel mai mare preț la energie din UE, contrar afirmațiilor ministrului de resort.
Clasamentul este realizat, desigur, în funcție de puterea de cumpărare. Pe de altă parte, la gaze, unde România este cel mai mare producător din UE, țara noastră are abia al 8-lea cel mai mic preț din UE, înaintea noastră în clasament situându-se state care nu produc deloc gaz.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 13:42)
UE are cele mai mari preturi la energie de pe planeta, deci și noi. Cum sa concurăm cu ceilalți? De asta avem asemenea deficite. Concluzia nu poate fi decât că asta-i scopul, sa ne îndatoreze până la faliment și apoi vânzare la bucata.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 11:04)
Surse posibile de economii (estimate de chat gpt în miliarde lei/an):
MăsurăEconomie estimată
1. Comasarea primăriilor sub 5.000 locuitori0.5 – 1.0Reducerea funcționarilor, clădirilor, flotelor auto, aparat administrativ.
2. Digitalizarea ANAF și reducerea evaziunii fiscale5 – 10România pierde 7% din PIB la TVA; digitalizarea poate recupera o parte.
3. Tăierea subvențiilor nejustificate (ex: termoficare ineficientă, agricultură politizată)2 – 3Relocare fonduri către scheme corecte și eficiente.
4. Reforma companiilor de stat cu pierderi cronice2 – 4CFR Marfă, Complexul Energetic Hunedoara, Metrorex, Tarom etc.
5. Reforma aparatului bugetar: evaluare reală și disponibilizări (fără sănătate/educație)4 – 6Unii estimează 100.000 posturi excedentare.
6. Reorganizarea sistemului de pensii speciale2 – 3Eliminarea sau plafonarea (nu se poate tăia tot, dar pot fi reformate).
7. Renegocierea contractelor păguboase în infrastructură (ex: mentenanță autostrăzi, IT)1 – 2Unele contracte au costuri uriașe nejustificate.
8. Digitalizarea completă a administrației publice1 – 2Economii pe termen lung (hârtie, personal, timp, spații).
9. Reducerea cheltuielilor cu Parlamentul, sinecurile, agențiile inutile0.5 – 1Sunt zeci de agenții cu rol duplicat sau aproape inactiv.
10. Controlul real al fondurilor UE și evitarea fraudelor1 – 2Banii europeni bine gestionați reduc presiunea pe buget.
Total potențial: 19 – 34 miliarde lei/an
Este un scenariu optimist, dar fezabil, dacă există voință politică, susținere publică și un guvern care impune disciplina bugetară.
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 11:10)
dc scad cheltuielile, ar trebui sa scada si dobanzile-care-s acum ~ 3% din PIB.
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 12:04)
Nu exista vointa politica.
7.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 13:48)
Chat gpt nu estimează nimic,.doar aduna de pe internet părerile altora. Care re-forma? Societățile comerciale de stat sunt administrate ineficient cu scopul de a le falimenta. In anii 90 ni s-au rezervat dreptul de a fi exclusiv piata de desfacere pentru alții, iar acum daca nu ne mai dau, ar trebui sa ne luam singuri.
7.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 13:55)
iti calculeaza dc il intrebi.
nu-i motor de cautare, e inteligenta artificciala.
7.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 14:04)
Esti bolnav mintal si de inima..ce sa mai vorbim despre suflet..ca nu ai Mefisto....
7.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 14:54)
Man, AI-ul foloseste sursele de pe internet, prioritizand in functie de sursa si volum de trafic. El poate face niste extrapolari sau prognoze bazate pe niste scenarii punctuale daca ii ceri asta. Dar asta nu inseamna ca el gandeste. Totul e in premiza, si poti usor sa introduci concluzia in premiza si sa obti confirmation bias / paralogisme.
7.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 17:50)
Toate sporurile alea nesimțite, de radiații de PC, de stres neuropsihic și alte aberații inventate, costă statul român 27 miliarde lei/an, date oficiale pentru 2023. Anul asta probabil sar de 35 miliarde de lei, avand în vedere ca sunt procent din salariu și cresc o data cu el.
Eliminate complet, super ecomisire.
Pentru comparație, deficitul de 8.65% de anul trecut, înseamnă 152,7 miliarde lei.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 13:28)
Măi Nicușoare, cum mama zmeilor să-i pui la guvernare tot pe ăștia care au devalizat țara ani de zile fără să răspundă cineva. Eu cred că-i aduci doar că să-și acopere urmele dezastrului făcut, altă explicație nu am, sau ești și tu bara-bara cu ei sau ești acolo doar de decor. În rest, nu aveți voie să vă plângeți - asta a-ți votat, asta asta aveți. Aleluia !
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 15:00)
Pe cine sa pună prietene daca romanii au trimis în Parlament aceeași hoti? Ce vina are el?
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 14:06)
dreapta propune masuri nepopulare....cand ar putea face o revolutie impreuna cu stanga...profitori bogati pe seama saracirii populatiei esti de succes daca exploatezi si ai profit....Rusine! De ec nu dau salarii mari in mediul privat?
10. La mai mare
(mesaj trimis de Dan_Bruma în data de 29.05.2025, 15:08)
Mai avem ceva pana îi ajungem pe japonezi la deficitul bugetar. Trebuie sa acceleram.
11. Deficitele uriase de acum sunt mai ales din cheltu
(mesaj trimis de Opinie în data de 29.05.2025, 15:51)
Adica de la EU ni se impune :cumparati arme, rachete, sisteme Patriot, munitii, avioane, tancuri etc, virati bani pt Ucraina, ca doar nu putem..... pierde acest razboi?!? Dupa care, alt comisar vine sa propuna procedura de infringement ca s a depasit bugetul de stat, a crescut datoria publica si costul de finantare al statului :va retragem promisiunile de bani PNRR, va sanctionam si punem si o amenda de milioane euro, ca... nu respectati tratatele! Finantarea razboaielor e interzisa exicit fara nici o derogare in tratatele fondatoare are CEE si ale EU! Deci se hotaraste la nivel CE ca finantam razboiul si aruncam bani pe arme si munitii numai ca sa si luam amenda... exact pt asta!
11.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 11)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 16:03)
nu mai bine ii scrii la putin sa termine razboiul?
s-aor fi saturat si rusii de inflatie si de morti
12. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 19:01)
Buey, tocmai acum cand o sa ajunga usericii la putere se pune de austeritate?? Pai de ce s-au chinuit astia sa fie vizibili in fata lui nea Nicu?? Ca sa nu mai aiba ce fura??