ŞTEFAN NANU, MFP:"Băncile comerciale româneşti deţin 50% din titlurile de stat emise pe piaţa internă"

A consemnat ADINA ARDELEANU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 28 martie 2016

"Băncile comerciale româneşti deţin 50% din titlurile de stat emise pe piaţa internă"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Persoanele fizice deţin 2% din totalul volumului de titluri de stat emise

    Nanu: "Ponderea datoriei publice guvernamentale în PIB se stabilizează în jurul a 41%"

    Datoria publică în valoare absolută creşte atât timp cât se înregistrează deficite bugetare, iar România (cel puţin pe un orizont mediu de timp) se estimează că va înregistra deficite bugetare, ne-a spus Ştefan Nanu, director general Direcţia de trezorerie şi datorie publică din MFP, în cadrul unui interviu.

    "Estimările noastre indică faptul că, pe termen mediu, ponderea datoriei publice guvernamentale în PIB se stabilizează în jurul a 41% (metodologie UE), urmarea înregistrării unor deficite limitate şi a unei creşteri economice semnificative", a declarat domnul Nanu.

    Oficialul MFP a avut amabilitatea să ne ofere detalii despre structura datoriei publice şi obiectivele Ministerului de Finanţe.

    Reporter: Care sunt măsurile pentru reducerea datoriei publice, în condiţiile în care statul nu cheltuie banii pentru investiţii?

    Ştefan Nanu: Necheltuirea banilor pentru investiţii nu înseamnă neapărat reducerea datoriei publice. Datoria publică în valoare absolută creşte atât timp cât se înregistrează deficite bugetare, iar România (cel puţin pe un orizont mediu de timp) se estimează că va înregistra deficite bugetare. Estimările noastre indică faptul că, pe termen mediu, ponderea datoriei publice guvernamentale în PIB se stabilizează în jurul a 41% (metodologie UE), urmarea înregistrării unor deficite limitate şi a unei creşteri economice semnificative. În cazul înregistrării unor surplusuri primare (balanţa bugetară exceptând cheltuielile cu dobânzile) se va înregistra un trend descendent pentru rata datoriei publice în PIB. România are în vedere asigurarea unui nivel sustenabil al datoriei publice şi nu reducerea datoriei publice, având în vedere nivelul limitat al acesteia, precum şi priorităţile strategice privind asigurarea infrastructurii, dar şi a celorlalte reforme structurale care necesită resurse bugetare.

    Reporter: Pentru ce se împrumută Ministerul Finanţelor, la emisiunile săptămânale de titluri de stat?

    Ştefan Nanu: Pentru asigurarea necesităţilor brute de finanţare şi, anume, pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea/rostogolirea datoriei publice scadente.

    Reporter: Cu ce sunt garantate aceste împrumuturi?

    Ştefan Nanu: Împrumuturile guvernamentale contractate de către MFP nu sunt garantate (unsecured), sunt instrumente contractate în numele şi contul statului român, finanţatorii luându-şi riscul de credit al statului român prin acordarea acestor împrumuturi.

    Reporter: De ce este nevoie ca Finanţele să rostogolească împrumuturile care ajung la scadenţă?

    Ştefan Nanu: Sunt mai multe motive pentru care un emitent suveran rostogoleşte sau refinanţează datoria. În primul rând, dacă aceste împrumuturi (în special cele contractate prin emisiuni de titluri de stat) nu s-ar rostogoli, ar trebui prevăzute sume în bugetul de stat în acest scop, ceea ce ar duce la un efort bugetar uriaş în anii de scadenţă. Datoria ajunsă la scadenţă se poate stinge din surplusul bugetar (în cazul în care bugetul a fost aprobat cu surplus bugetar) sau din alte surse în cazul în care există, cum ar fi venituri din privatizare (numai pe bază de lege) sau rezerva în valută la dispoziţia MFP, formată din intrări din credite externe şi emisiuni de titluri de stat în valută. Există şi un alt aspect referitor la piaţa titlurilor de stat, şi anume, dacă nu s-ar face rostogolirea datoriei emise prin titluri de stat, piaţa titlurilor de stat s-ar reduce, ceea ce înseamnă că am acţiona împotriva unuia dintre obiectivele strategice privind administrarea datoriei şi anume dezvoltarea pieţei titlurilor de stat. Mai mult, investitorii care ar dori să aibă expuneri suverane pentru administrarea lichidităţilor şi managementul investiţiilor nu ar mai putea investi în activul cel mai lichid şi considerat free-risk-asset (activul fără risc), care într-o poitică investiţională are un rol extrem de important.

    Reporter: La cât se ridică datoria ce trebuie rostogolită în acest an?

    Ştefan Nanu: Aproximativ 50 de miliarde lei, compusă din datorie scadentă la intern şi la extern.

    Reporter: Cine sunt deţinătorii de titluri de stat româneşti? Cât din datorie este în portofoliul persoanelor fizice?

    Ştefan Nanu: Dacă vorbim de titlurile de stat emise pe piaţa internă, ponderea cea mai mare (deşi în scădere) este a băncilor comerciale româneşti (aproximativ 50%), urmată de către fondurile de pensii (aproximativ 14%) şi alţi investitori instituţionali locali, precum şi investorii nerezidenţi (în general manageri de fonduri), aproximativ 17%. Persoanele fizice rezidente deţin un volum foarte mic din totalul volumului de titluri de stat emise (circa 2% la sfârsitul lunii februarie).

    Reporter: Care este structura datoriei publice în acest moment, şi care sunt obiectivele MFP? (monede/maturităţi)?

    Ştefan Nanu: Obiectivele MFP referitoare la această structură sunt legate de reducerea riscurilor de piaţă (riscul valutar şi riscul de rată a dobânzii), cât şi de cea a riscului de refinanţare/lichiditate. Pe scurt, avem în vedere creşterea datoriei în lei în detrimentul celei în valută şi creşterea datoriei în euro în totalul datoriei în valută pentru limitarea riscului valutar, creşterea duratei medii rămase a portofoliului de datorie pentru limitarea riscului de refinanţare şi reducerea ponderii datoriei scadente pe termen scurt şi a celei care-şi schimbă dobânda pentru limitarea riscului de rată a dobânzii.

    Reporter: De ce nu apelaţi mai mult la economiile populaţiei, în loc să vă împrumutaţi de la bănci? Vedeţi, în acest an, oportunităţi pentru lansarea unei noi emisiuni de titluri de stat pentru populaţie? În ce condiţii? Care sunt concluziile trase după emisiunea de anul trecut?

    Ştefan Nanu: Procesul de diversificare a bazei investiţionale este important şi a fost unul dintre motivele care a stat la baza reluării emisiunilor dedicate populaţiei (vezi emisiunea de anul trecut). Totuşi, în procesul de finanţare MFP are în vedere atingerea obiectivelor strategice care privesc minimizarea costurilor pe termen lung şi limitarea riscurilor. Prin emiterea pe piaţa interbancară şi construirea pieţei titlurilor de stat, statul a ajuns să se împrumute la minime istorice, randamente care nu sunt atât de atractive pentru populaţie şi acest fapt a stat şi la baza cererii limitate, reflectate în emisiunea de titluri de stat de anul trecut, dedicată populaţiei. Mai mult, comportamentul investiţional al populaţiei are în vedere în primul rând dobânzile/randamentele absolute şi mai puţin celelalte aspecte ale titlurilor de stat, cum ar fi lichiditatea sau diversificarea riscurilor aferente portofoliului propriu de investiţii. Având în vedere faptul că depozitele bancare sunt garantate în limita sumei de 100.000 euro, populaţia alege practic instrumentul care-i oferă cel mai bun randament. Statul nu doreşte crearea oportunităţilor de arbitraj între pieţe (piaţa bancară şi piaţa titlurilor de stat pentru populaţie) prin oferirea de randamente diferite sau, mai bine spus, plata unei prime semnificative pentru emisiunile pentru populaţie, care să crească atractivitatea acestor instrumente în rândul populaţiei, pentru că s-ar crea distorsiuni. Mai mult, mergând în aria aspectelor mai tehnice, emiterea de titluri de stat pentru populaţie nu sprijină piaţa secundară, populaţia având un comportament investiţional mai degrabă de buy and hold (deţinere până la maturitate), nesprijinând dezvoltarea pieţei titlurilor de stat. De asemenea, fragmentarea pieţei titlurilor de stat prin emisiuni dedicate populaţiei afectează lichiditatea pieţei cu impact asupra costurilor viitoare de împrumut ale statului român. Totuşi, MFP are în vedere continuarea programului FIDELIS atât în scopul oferirii unui produs diferit de economisire populatiei, cât şi în scopul diversificării bazei investiţionale către un tip de investitor cu comportament diferit faţă de investitorii instituţionali. În plus, acest instrument face parte din eforturile noastre pentru creşterea gradului de educare financiară a populaţiei şi familiarizarea cu alte instrumente de investiţii în afara depozitelor bancare. Aceste instrumente asigură însă doar marginal (nesemnificativ) necesităţile de finanţare la nivel guvernamental.

    Reporter: Cum apreciaţi lichiditatea titlurilor de stat la Bursa de Valori Bucureşti?

    Ştefan Nanu: Este una foarte scăzută, având în vedere ca piaţa dominantă a titlurilor de stat este piaţa interbancară, principalii investitori instituţionali preferând aceastâ piaţă (majoritatea investitorilor sunt băncile comerciale şi investitorii instituţionali - fonduri de pensii, asiguratori, fonduri de investiţii etc). Aceasta este însă o caracteristică nu doar pentru piaţa românească, ci şi a altor pieţe mai dezvoltate, bursele de valori nefiind pieţele dominate de tranzacţionare a titlurilor de stat.

    Reporter: În ce măsură a fost implementată, până acum, strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2015-2017?

    Ştefan Nanu: Anexez un tabel care reflectă obiectivele strategice cu privire la indicatorii de risc aferenţi anilor 2014-2015 şi parametrii obţinuţi prin implementarea strategiei de administrare a datoriei publice şi a planurilor de finanţare care reflectă încadrarea în marjele ţintite de către MFP.

    Reporter: Cum a evoluat lichiditatea pieţei secundare de titluri de stat?

    Ştefan Nanu: Lichiditatea pieţei titlurilor de stat este afectată de mai mulţi factori şi depinde foarte mult şi de indicatorul cu care este măsurată. Prin prisma volumelor tranzacţionate raportate la volumul titlurilor de stat în circulaţie, lichiditatea a fost fluctuantă, însă a crescut pe măsura implementării unor politici privind dezvoltarea pieţei titlurilor de stat (cum ar fi construirea unor obligaţiuni benchmark, de sume mari, prin redeschiderea acestora până la volume de aprox. 1,5-2 miliarde euro), precum şi a unor decizii cu impact asupra mediilor investiţionale (ex: includerea obligaţiunilor româneşti în indicii de obligaţiuni internaţionali ai pieţelor emergente - cei dezvoltaţi de JP Morgan şi Barclay's, obţinerea investment grade-ului de către România, un risc de credit considerat acceptabil de majoritatea mediilor investiţionale). De asemenea, prin prisma marjelor bid-ask la cotare şi tranzacţionare şi a volumelor la tranzacţionare (mărimea unei tranzacţii) s-a ajuns la un stadiu în care MFP a agreat cu dealerii primari introducerea unor cerinţe minime de cotare fermă (market-making), care urmează să fie implementate în curând, pe o platformă dezvoltată de către Bloomberg.

    Reporter: Vă mulţumesc!

    Opinia Cititorului ( 2 )

    1. Sau bancile care au punct de lucru in Romania ?

      Datoria mai ieri era 39%! 

      Datoria cea mai mare e in Euro, Dolari dupa aceea Lei.

      De ce apare Rubla daca nu avem datorie in aceasta metoda ? 

      Deci finantatori nu prea au incredere in Leu-ul lui Mugurel ? Noi sa avem ?

      De aceea toate preturile sunt in Euro la anunturi case , masini ? 

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    unbr.ro
    danescu.ro
    arsc.ro
    raobooks.com
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    23 Feb. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9753
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5970
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2177
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8238
    Gram de aur (XAU)Gram de aur298.9173

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
    thediplomat.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb