Strategia Energetică prevede investiţii de 16 miliarde euro din fondurile europene

Ministerul Energiei a lansat, vineri, în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, document ce prevede investiţii de 16 miliarde euro din fonduri europene. Astfel, potrivit Notei de Fundamentare a viitoarei hotărâri de guvern prin care va fi aprobată noua strategie, valoarea investiţiilor pe care România le va putea face utilizând fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin Fondul pentru Modernizare depăşeşte 16 miliarde euro, iar investiţiile vor viza domenii precum energia regenerabilă, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, energia nucleară, cogenerarea, bicombustibilii şi modernizarea infrastructurii energetice.

Sebastian Burduja a precizat: "România îşi propune dezvoltarea sectorului energetic în condiţii de securitate, competitivitate industrială, accesibilitate pentru consumatori şi sustenabilitate. Sectorul energetic naţional trebuie să asigure disponibilitatea fizică neîntreruptă a energiei tuturor consumatorilor, în orice situaţie, la un preţ accesibil. Mai mult, sectorul energetic trebuie să devină din ce în ce mai curat şi prietenos cu mediul".

În Nota de Fundamentare se mai arată: "Prin implementarea Strategiei energetice se va asigura accesul la energie electrică şi termică a tuturor consumatorilor, protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice, se vor asigura pieţe de energie competitive, va creşte calitatea învăţământului în domeniul energiei şi formarea continuă a resursei umane. Totodată, prin implementarea Strategiei, coroborat cu accesarea programelor europene de finanţare, va fi sprijinită diversificarea şi reconversia economică a teritoriilor afectate de tranziţia energetică şi politicile ambiţioase de mediu, prin susţinerea investiţiilor productive în întreprinderile mici şi mijlocii, crearea de noi întreprinderi, stimularea cercetării şi inovării, reabilitarea mediului, producerea energiei curate precum şi în perfecţionarea şi recalificarea lucrătorilor, transformarea instalaţiilor existente cu emisii mari de dioxid de carbon atunci când aceste investiţii conduc la reduceri substanţiale ale emisiilor şi protejează locurile de muncă".

Documentul citat susţine că Strategia energetică oferă oportunităţi de implicare a IMM-urilor prin dezvoltarea afacerilor în vederea derulării de activităţi care conduc la îndeplinirea obiectivelor Strategiei.

Nota de Fundamentare menţionează: "Implementarea investiţiilor prioritare, precum şi necesitatea atingerii ţintelor asumate de România pentru anul 2030 deschide oportunitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de a aplica la programele de finanţare europene precum şi la credite preferenţiale de la bănci pentru investiţiile considerate sustenabile din punctul de vedere al taxonomiei. Prin implementarea direcţiilor stabilite în Strategie, vor fi create oportunităţile de ocupare a forţei de muncă în noile sectoare, iar în cele în tranziţie de recalificare, vor fi create condiţii atractive pentru investitorii publici şi privaţi, va fi facilitat accesul la împrumuturi şi sprijin financiar, se va investi în înfiinţarea de noi întreprinderi, IMM-uri şi startup-uri, se va investi în activităţi de cercetare şi inovare".

Obiectivele fundamentale ale Strategiei Energetice sunt securitatea energetică, energia cu emisii scăzute de carbon, eficienţa energetică, accesul fizic la energie pentru toţi consumatorii şi accesibilitate financiară, eficientizarea pieţelor de energie, digitalizare şi securitate cibernetică.

Strategia Energetică a României se bazează pe următoarele principii care trebuie îndeplinite simultan:

- Prioritizarea securităţii de aprovizionare şi a capacităţii de răspuns la crize;

- Dezvoltarea sectorului energetic pe principiul eficienţei şi raţionalităţii economice;

- Echitate economică şi socială pentru regiuni şi oameni;

- Atingerea neutralităţii climatice până în 2050;

- Crearea unei pieţe de energie libere, competitive şi antreprenoriale;

- Neutralitate tehnologică şi exploatarea tuturor resurselor energetice care pot contribui la reducerea emisiilor şi întărirea lanţului de producţie;

- Dezvoltarea sectorului de stocare a energiei electrice şi termice;

- Consolidarea lanţului de aprovizionare (supply chain) dedicat industriei energetice;

- Dezvoltarea economiei circulare.

Strategia Energetică, document de 174 de pagini, se află în consultare publică, pe site-ul ministerului de resort, până pe 13 iulie, perioadă în care Ministerul Energiei va organiza mai multe runde de dezabatere a acesteia cu toţi stakeholderii interesaţi.