STUDIU COFACE:Vânzările magazinelor de haine au scăzut cu două cifre în UE în 2020

G.U.
Companii / 12 octombrie

Vânzările magazinelor de haine au scăzut cu două cifre în UE în 2020

Vânzările magazinelor de haine au scăzut cu 24% în Uniunea Europeană (UE), respectiv cu 29% în SUA, anul trecut, în timp ce magazinele alimentare au consemnat cel mai mare salt, respectiv de 4% în zona euro şi de 11% peste Ocean, arată studiul Coface publicat astăzi.

"Activitatea sectorului de comerţ cu amănuntul a fost afectată de criza COVID prin măsurile de distanţare socială şi închiderea magazinelor. Cu toate acestea, efectul pandemiei variază foarte mult în funcţie de ţări şi segmente de activitate. În timp ce unele ţări au înregistrat vânzări mai mici în 2020, efectul a fost nul în altele şi chiar pozitiv în ţările din Europa de Nord. Impactul este, de asemenea, diferit în funcţie de segmentele sectoriale, magazinele de haine fiind cele mai afectate. În general, COVID ar trebui să aibă un impact limitat asupra sectorului de comerţ cu amănuntul şi se aşteaptă ca cele mai afectate segmente să îşi revină imediat ce situaţia se va relaxa. Totuşi, întreruperile transportului maritim care cauzează probleme de aprovizionare şi inflaţie mai mare, ar putea fi un obstacol în calea redresării totale a acestui sector în 2021", susţin reprezentanţii Coface.

"Deşi sectorul comerţului cu amănuntul a fost afectat de criza COVID-19 (închiderea magazinelor, creşterea cumpărăturilor online ...), acesta ar fi fost pe o cale de revenire completă rapidă în lipsa perturbărilor din sectorul transporturilor şi a preţurilor mai ridicate ale mărfurilor. Tarifele mai ridicate, preţurile mărfurilor şi termenele mai mari de livrare împing preţurile în sus de-a lungul lanţului de aprovizionare şi generează lipsuri care reprezintă o ameninţare reală pentru sector şi pot întârzia revenirea completă a acestuia", a declarat Erwan Madelenat, economist la Coface.

Efecte variate în funcţie de ţară şi segment

În timp ce multe ţări au înregistrat o scădere a vânzărilor cu amănuntul în timpul carantinei din 2020, situaţia vânzărilor pentru 2020 în ansamblu este mai contrastantă. Coface a observat trei puncte cheie în acest sens:

- COVID-19 a avut un impact negativ în unele ţări, dar mai slab decât se aştepta. Majoritatea ţărilor au înregistrat o scădere a vânzărilor cu amănuntul în T2 2020, dar acestea s-au recuperat, iar impactul a fost în general mai slab în următoarele perioade de carantinare.

- În unele ţări, nu există o concluzie clară asupra unui impact semnificativ în sectorul de comerţ cu amănuntul, din aceleaşi motive

În mod surprinzător, unele ţări par să fi beneficiat de pe urma COVID-19, în special în Europa de Nord. Principalul motiv este că ţările din Europa de Nord au de obicei un "deficit turistic" în timpul verii, cu mai mulţi oameni care ies din ţară decât care intră. Cu toate acestea, anul trecut, datorită constrângerilor de călătorie, aceste ţări au avut mai mulţi consumatori decât de obicei, arată studiul Coface.

Situaţia pare, de asemenea, eterogenă în funcţie de segmentele de piaţă, comercianţii de textile şi confecţii fiind printre cei mai afectaţi de pandemie. Magazinele de îmbrăcăminte au fost considerate neesenţiale şi, prin urmare, au fost deseori închise în timpul carantinei. Întrucât oamenii au fost obligaţi să rămână acasă, au existat mai puţine stimulente pentru a cumpăra haine: vânzările în magazinele de haine au scăzut, prin urmare, cu 24% în UE şi cu 29% în SUA, anul trecut. Cu toate acestea, se aşteaptă ca vânzările să se îmbunătăţească imediat ce măsurile se vor relaxa. Efectul asupra comercianţilor de îmbrăcăminte este, de asemenea, direct legat de politicile companiilor privind munca la distanţă: dacă munca la distanţă va predomina după pandemie, vânzările nu îşi vor reveni pe deplin.

La polul opus magazinele alimentare se numără printre cele care au înregistrat cea mai mare creştere în 2020 (+4% în zona euro, +11% în SUA), datorită stocării masive de produse alimentare la începutul anului 2020 şi închiderii restaurantelor. Este puţin probabil ca această creştere să se păstreze odată cu relaxarea măsurilor şi redeschiderea restaurantelor.

Deşi, de obicei, este mai rezistentă la crize economice decât alte pieţe, pandemia a fost o provocare pentru segmentul de lux, în special din cauza închiderii magazinelor şi pe fondul restricţiilor de călătorie. În 2018, consumatorii chinezi au realizat 46% din achiziţiile globale de lux, dintre care aproximativ ¾ au fost efectuate în afara Chinei. Mai mult, necesitatea de a cumpăra bunuri de lux poate fi mai slabă din cauza măsurilor de distanţare socială, întrucât unul dintre principalele scopuri ale luxului este recunoaşterea socială. Revenirea este deja experimentată de companii precum LVMH, Kering şi Hermès (ale căror venituri au scăzut cu 27%, 30% şi, respectiv, 25% în S1 2020), cu venituri mai mari în S1 2021 comparativ cu S1 2019. Cu toate acestea, cifrele anterioare nu sunt reprezentative pentru întreaga piaţă şi revenirea ar putea fi mai dificilă pentru companiile mai mici, deoarece consumatorii sunt mai atraşi de mărci cunoscute, susţin specialiştii Coface.

Un impact limitat asupra creşterii pe termen lung a comerţului electronic

Datorită măsurilor de distanţare socială, consumatorii au făcut mai multe achiziţii online: în timp ce utilizarea mai mare a comerţului electronic nu este nouă, creşterea a fost mult mai puternică decât de obicei în 2020 ceea ce a avut un impact pozitiv asupra companiilor de comerţ electronic, precum Amazon sau a comercianţilor cu amănuntul "tradiţionali" care investiseră în infrastructura de vânzare online, cum ar fi Walmart. În 2020, vânzările nete ale Amazon au crescut cu 38%, până la 386 miliarde USD. Pentru Walmart, vânzările totale au crescut cu 6,7% în anul fiscal 2021, în timp ce vânzările de comerţ electronic au crescut cu 79% în aceeaşi perioadă. În zona euro, volumul vânzărilor online a fost în medie mai mare cu 23% în 2020 decât în 2019.

Totuşi, trebuie să fim conştienţi de faptul că ponderea comerţului electronic în sectorul comerţului cu amănuntul a crescut în ultimii ani. Astfel, deşi ponderea comerţului electronic este mai mare acum decât în 2019, nu înseamnă neapărat că această creştere a fost determinată în totalitate de pandemie.

De exemplu, în UE, ponderea comerţului electronic a crescut cu 2,4 puncte procentuale (pp) în 2020 după +0,6 pp în 2019, +4,8 pp după +1,6 pp în China şi +2,7 pp după +1,3 pp în S.U.A.

Prin urmare, vânzările online au accelerat în 2020, dar o parte din această accelerare s-a datorat primelor măsuri de carantină, când vânzările online au atins un nivel maxim în UE, SUA şi Canada. Ponderea comerţului electronic a scăzut mai mult în SUA şi Canada decât în Europa. În plus, ponderea vânzărilor online în sectorul comerţului cu amănuntul din SUA a atins un maxim de 19% în aprilie 2020, dar apoi a scăzut la 15% în decembrie şi chiar 14% în iunie 2021, în timp ce media s-a situat la 13% în 2019. Prin urmare, deşi trecerea treptată către cumpărături online va continua probabil şi chiar dacă pandemia a dus la o accelerare a acestora, efectul asupra ponderii comerţului electronic va fi probabil limitat pe termen lung, conform studiului Coface.

Inflaţia, întreruperile transportului: sectorul comerţului cu amănuntul marcat de incertitudini

Potrivit specialiştilot Coface, creşterea tarifelor în transporturile de marfă este de aşteptat să genereze presiuni asupra preţurilor de consum, deoarece producătorii şi comercianţii cu amănuntul transmit o parte din creşterea costurilor asupra preţurilor produselor. Sectorul comerţului cu amănuntul ar putea fi astfel afectat de întreruperile în transporturi şi de preţurile mai ridicate ale mărfurilor, cu toate acestea, este posibil ca efectul să nu fie omogen. Vânzătorii de îmbrăcăminte pot suferi mai mult decât ceilalţi comercianţi cu amănuntul, deoarece cererea lor este mai dinamică, dar comercianţii de alimente şi electronice ar putea fi mai rezistenţi, de exemplu. Chiar şi aşa, inflaţia poate influenţa sentimentul consumatorilor, cum este cazul în SUA, unde indicele sentimentului consumatorilor de la Universitatea din Michigan a scăzut la 80,8 în iulie 2021, după 85,5 în iunie şi unde inflaţia a crescut cu 5,4% an-la-an faţă de luna iunie 2021, cea mai mare inflaţie din 2008 până azi.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

26 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9476
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2587
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6280
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8750
Gram de aur (XAU)Gram de aur246.8735

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro