Studiu: creşte pesimismul în piaţa de construcţii şi instalaţii din România

Piaţa construcţiilor şi instalaţiilor din România intră într-o etapă de ajustare, marcată de creşterea pesimismului în rândul liderilor din industrie şi de schimbări semnificative în priorităţile de business.

Datele din Raportul „Piaţa de Construcţii & Instalaţii în România, 2026”, realizat de MKOR la comanda Uniprest Instal şi prezentat în cadrul conferinţei Install Efficiency 2026, arată că 62% dintre profesionişti anticipează o scădere a volumului de lucrări în 2026, în creştere semnificativă faţă de 48% în 2025, ceea ce indică o accentuare clară a pesimismului în piaţă.

Raportul evidenţiază atât presiunile operaţionale - în special deficitul de personal calificat - cât şi o schimbare de direcţie în modul în care companiile îşi planifică investiţiile, cu un focus tot mai clar pe eficienţă, infrastructură şi conformare la cerinţele de reglementare.

Planificarea pe termen lung şi absorbţia fondurilor europene, esenţiale pentru stabilitatea pieţei

„În contextul actual, rolul statului este esenţial în susţinerea sectoarelor afectate de incertitudine şi de scăderea investiţiilor. Domeniul construcţiilor şi instalaţiilor este unul cu reacţie lentă, unde deciziile luate astăzi se văd în piaţă peste luni sau chiar ani, motiv pentru care este nevoie de planificare pe termen mediu şi lung. În acelaşi timp, fondurile europene rămân principalul motor de dezvoltare, iar prioritatea noastră este finalizarea proiectelor aflate în derulare şi creşterea capacităţii de absorbţie. România are în continuare un potenţial semnificativ de creştere, însă pentru a-l valorifica este nevoie de investiţii coerente, de consolidarea capacităţii industriale şi de o utilizare eficientă a resurselor disponibile.”, afirmă Barna Tanczos, Viceprim-ministru şi senator în Parlamentul României, în cadrul conferinţei Install Efficiency 2026.

Criza de personal depăşeşte incertitudinea economică

Pentru prima dată, lipsa personalului calificat devine principala îngrijorare a industriei, depăşind contextul macroeconomic. Conform datelor din studiu, 24% dintre respondenţi indică deficitul de personal drept cea mai mare provocare, însă impactul este mult mai puternic în zona instalaţiilor, unde procentul ajunge la 33%, comparativ cu 15% în construcţii.

Această schimbare marchează o repoziţionare a riscurilor din industrie: dacă în anii anteriori incertitudinea economică domina discursul, în 2026 presiunea operaţională - generată de lipsa resurselor umane - devine factorul critic.

„Anul acesta vedem o schimbare clară de dinamică în piaţă. Nu mai este vorba doar despre contextul economic, ci despre capacitatea reală a companiilor de a livra proiecte într-un mediu tot mai complex. Lipsa de personal calificat începe să fie o limitare reală, iar în paralel creşte presiunea pe eficienţă şi pe calitatea execuţiei. În acest context, diferenţa o vor face companiile care reuşesc să îşi organizeze mai bine procesele şi să lucreze cu parteneri care aduc valoare, nu doar produse.”, afirmă Eniko Peter, Managing Director of Uniprest Instal

Pierderi operaţionale majore: erorile şi modificările din şantier afectează profitabilitatea

În paralel, studiul evidenţiază vulnerabilităţi structurale în execuţia proiectelor. Aproape jumătate dintre companii pierd resurse din cauza modificărilor tehnice apărute în timpul execuţiei (52%) şi a erorilor de proiectare (47%), ceea ce confirmă faptul că eficienţa operaţională rămâne o provocare majoră pentru industrie.

În acelaşi timp, blocajele externe continuă să afecteze fluxul de lucru: 46% dintre instalatori sunt impactaţi de plăţi întârziate, iar 40% de termene nerealiste impuse de parteneri.

Piaţa nu scade, dar devine mai selectivă şi mai disciplinată

Deşi sentimentul general este mai rezervat, datele nu indică o contracţie severă, ci mai degrabă o etapă de recalibrare. Industrialul domină activitatea actuală (36%), însă perspectivele pe termen mediu arată o schimbare de direcţie: proiectele mixte (27%) şi cele publice (23%) sunt văzute ca principale motoare de creştere în următorii 3-5 ani. Această dinamică sugerează o tranziţie către proiecte mai complexe, care implică integrarea mai multor funcţiuni şi cerinţe tehnice.

Investiţiile continuă, dar priorităţile se schimbă

În ciuda contextului incert, 85% dintre companii planifică investiţii în 2026, uşor în scădere faţă de 92% în anul anterior. Diferenţa nu este dată de lipsa intenţiei de investiţie, ci de schimbarea direcţiei: companiile se orientează mai mult către consolidarea infrastructurii proprii şi conformarea la cerinţele de reglementare, în detrimentul expansiunii sau al iniţiativelor de cercetare şi dezvoltare. În paralel, investiţiile în oameni rămân o prioritate, reflectând presiunea directă generată de deficitul de personal.

„Din perspectiva sectorului financiar, vedem o economie rezilientă, dar clar sub presiune, într-un context geopolitic şi economic tot mai complex. Dacă anul trecut discutam predominant despre impactul fiscal, astăzi focusul s-a mutat către instabilitatea globală şi efectele acesteia asupra investiţiilor. România are însă un potenţial real de creştere pe termen lung, susţinut în special de fondurile europene şi de investiţiile în infrastructură, care rămân un motor important pentru economie. În acelaşi timp, accesul la finanţare devine tot mai competitiv, iar sănătatea financiară a companiilor şi capacitatea lor de adaptare devin esenţiale într-un mediu în continuă schimbare.”, ne spune Oana Macoveiciuc, Head of Construction, Transportation & Private Defense Industry, BCR

Eficienţa energetică este impulsionată de beneficiar

Un alt semnal clar din piaţă este schimbarea modului în care sunt generate deciziile tehnice. Beneficiarul final devine principalul vector al eficienţei: 84% dintre respondenţi spun că implementarea soluţiilor eficiente este cerută direct de client, iar 73% pentru conformarea la reglementările din industrie. În acest context, eficienţa energetică nu mai este un avantaj competitiv, ci o cerinţă de bază în proiecte, în special în cele premium sau cu bugete mari.

Tehnologia se mută din proiectare în operare

În ceea ce priveşte evoluţia tehnologică, studiul arată că soluţiile cu cea mai mare tracţiune sunt cele care permit operarea şi controlul clădirilor în timp real. Automatizarea, sistemele de monitorizare şi integrarea inteligentă a instalaţiilor sunt considerate mai relevante decât soluţiile care vizează strict proiectarea sau conformarea, semnalând o orientare clară către performanţa în exploatare a clădirilor.

Industria cere parteneriate, nu relaţii tranzacţionale

Relaţiile din lanţul valoric sunt, la rândul lor, în schimbare. Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) spun că au nevoie de condiţii comerciale mai bune din partea furnizorilor, iar 35% solicită suport tehnic real şi informaţii aplicate despre produse. Acest lucru indică o maturizare a pieţei, în care criteriile de selecţie depăşesc preţul şi se mută către parteneriate funcţionale, bazate pe suport şi expertiză.

„Datele arată că există deschidere către inovare, însă colaborarea rămâne o zonă insuficient dezvoltată. În acest context, capacitatea companiilor de a construi parteneriate devine un factor esenţial pentru evoluţia lor.”, declară Rodica Lupu, Director Cluster TEC | Doctorand & Consultant în Inovare

Rezultatele studiului conturează o industrie aflată într-un punct de inflexiune. Pe de o parte, presiunile legate de resurse umane, eficienţă operaţională şi condiţii comerciale cresc. Pe de altă parte, companiile devin mai disciplinate, investesc mai strategic şi se adaptează la cerinţe tot mai complexe din partea pieţei. În acest context, diferenţa nu va mai fi făcută doar de capacitatea de execuţie, ci de nivelul de organizare, de competenţă şi de capacitatea de a integra tehnologia în mod eficient.