SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAŞIDrumul companiei Antibiotice Iaşi pe piaţa de capital

MIHAI GONGOROI
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital /

Drumul companiei Antibiotice Iaşi pe piaţa de capital

Acţiunile Antibiotice Iaşi (simbol ATB) au intrat la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), categoria Premium, în data de 16 aprilie 1997, numărându-se astfel în rândul primelor companii tranzacţionate la cota bursei după redeschiderea din 1995. În acelaşi an, acţiunile companiei au fost incluse în componenţa indicelui BET.

În anul 2000, capitalul social al emitentului era de 68.836.310 de lei, fiecare acţiune având o valoare nominală de 1.000 de ROL.

În urma unei majorări de capital întreprinse în 2001, capitalul social al societăţii a ajuns să fie în valoare de 344.181.550 de milioane de lei, divizat în tot atâtea acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 1.000 de ROL, participaţia Statului fiind de 53,01% (deţinere menţinută încă de la listare), respectiv 182.475.680 de acţiuni. Un alt pachet, de 161.705.870 de acţiuni, respectiv 46,98% din companie, a ajuns să fie deţinut de investitori persoane fizice şi juridice în urma ofertei publice iniţiale.

Primul ordin şi-a găsit contrapartea la un preţ de referinţă de 0,35 lei/acţiune, iar maximul istoric a fost atins în data de 10 iulie 2007, la preţul de 2,17 lei/acţiune, în timp ce minimul istoric de 0,065 lei/acţiune a fost consemnat la finalul şedinţei din 8 iunie 2000.

În prezent, acţiunile companiei sunt incluse în componenţa indicelui BETPlus, al celor mai lichide 40 de titluri şi a indicelui BET-BK.

De-a lungul anilor, compania a consfinţit o practică de a oferi dividende către acţionari prin emisiune de noi acţiuni, în urma majorărilor de capital cu valoarea dividendelor nete aferente acelor ani. Astfel de operaţiuni au fost efectuate în anii 2002-2004, 2009 şi 2010, potrivit datelor companiei.

În primele luni de la finalizarea lis-tării, preţul a crescut pe fondul unor volume consistente, în special avute în primele două luni şi jumătate de tranzacţionare. În intervalul 1997-1999, economia României s-a confruntat cu mari probleme economice, Statul Român fiind la un pas de încetarea de plăţi.

Pe acest fond, cotaţia ATB s-a prăbuşit începând cu luna iulie 1997, iar ajungerea în zona minimelor după o abruptă pantă descendentă a consemnat trecerea cotaţiei într-un interval cu oscilaţii marginale de preţ, privind pe graficul săptămânal, interval situat de altfel sub preţul de start al tranzacţionării titlurilor. Menţinerea unor volume reduse de tranzacţionare pe durata turbulenţelor economice ce au caracterizat guvernările Convenţiei Democrate (1996-1999) a însemnat că titlurile s-au tranzacţionat pentru o bună perioadă de timp sub preţul de la startul tranzacţionării.

Reluarea creşterii economice s-a produs de-abia din anul 2000 încolo, iar cotaţia a început să înregistreze fluctuaţii mai importante de abia din ianuarie 2001 încoace. Menţionăm că în 1999 compania a obţinut primul certificat GMP (good manufacturing practice) din ţara noastră. În 2000, ţara noastră, prin Traian Băsescu, ministru pe vremea aceea şi negociator şef al României cu Banca Mondială pentru programul PSAL, introducea societatea în programul de privatizări.

În perioada ce a urmat, dominată de vânzări eşuate, compania a scăpat de privatizare, în comparaţie cu alte industrii, deşi francezii de la Societe Generale s-au arătat drept primii care au dorit să achiziţioneze compania la începutul anilor 2000, pentru doar 2 milioane de dolari, plus alte 5 milioane de dolari pentru inves-tiţii. Directorul general Ioan Nani, în func-ţie din 1998, e citat de Hotnews spunând că s-a opus personal chiar şi în presă privatizării, agreată de altfel de Stat, în contextul în care compania achiziţionase un singur echipament medical cu suma de 2,5 milioane de dolari în acel an.

În orice caz, intrarea pe profit operaţional s-a realizat în anii 2001-2002, după schimbarea liniilor de producţie cu unele noi, eficiente.

Ulterior, în următorii cinci ani, compania s-a eficientizat crescând vânzările, producţia şi profitabilitatea afacerii, compania ajungând de la 0,5 milioane de dolari profit la aproa-pe 10 milioane de dolari în 2007. Compania a început un program ambiţios de investiţii în retehnologizare şi profesionalizarea personalului, societatea marcând creşteri ale afacerilor.

În 2004, conducerea a luat decizia de a se concentra pe producţia de nis-tatină, în contextul anumitor reglementări europene privind utilizarea antibioticelor şi invadarea pieţei europene de către producătorii chinezi competitori, ce realizau aceleaşi substanţe produse şi de Antibiotice. De menţionat şi faptul că la nivelul anilor 2000 producţia de nistatină reprezenta doar circa 10% din producţia actuală. Investiţiile totale s-au ridicat la aproximativ 100 milioane de euro în tehnologie şi personal, compania ajungând să dezvolte şi activităţi de cercetare.

Avansul economiei ţării a fost constant până în anul 2008, anul în care PIB a atins cea mai mare valoare istorică în termeni reali, iar eficientizarea companiei se observă în evoluţia cotaţiei, ce a continuat tendinţa ascendentă, încununată cu maxim după maxim, ultimul fiind înregistrat în luna iulie 2007.

Totodată, menţionăm că în 2005 acţiunile ATB intră în structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index) al Bursei din Viena, iar în 2007 în cea a indicelui Dow Jones Wilshire Global Total Market Index al Bursei din New York.

De-a lungul timpului se observă cum distribuţiile gratuite de acţiuni au catalizat o bună parte din activitatea de tranzacţionare, ducând, prima dată la începutul anilor 2000, la creşteri sustenabile susţinute ale cotaţiei.

Prăbuşirea cotaţiei din maximele proaspăt atinse a fost subită şi abruptă. Întregul an 2008 este definit de vânzări constante, pe fondul înrăutăţirii perspectivei economice, iar cotaţia a atins un "bottom" în jurul intervalului descendent de 0,3 - 0,2 lei, la finalul lunii decembrie a anului 2008.

2000-2008

Prin majorarea capitalului social din anul 2001, cu diferenţele din reevaluarea mijloacelor fixe, au fost repartizate câte 4 acţiuni cu titlu gratuit, cu o valoare nominală de 1.000 de ROL, la fiecare acţiune deţinută, acţionarilor existenţi în regis-trul acţionarilor la data de referinţă 29 iunie 2001. Operaţiunea a animat tranzacţionarea şi a scos cotaţia din lânce-zeală, explodând şi atingând un prim-maximum post-listare de 0,15 RON cu câteva zile înainte de data de înregistrare menţionată.

A urmat un parcurs descendent început imediat după, în iulie 2001, şi astfel o nouă perioadă de evoluţie laterală demarată în ultimele trei luni din acel an, însă prin anunţarea capitalizării dividendelor aferente exerciţiului 2002, în cadrul operaţiunii acordându-se câte o acţiune la fiecare 13 acţiuni deţinute acţionarilor aflaţi în registru la data de 11 mai 2004, cotaţia s-a înscris pe o tendinţă ascendentă pe termen lung. Mediile mobile simple relevante s-au menţinut constant sub cotaţie pe acest curs (pe graficul săptămânal), susţinând parcursul ascendent, în contextul în care şi volumele tranzacţionate au rămas consistente. Brokerii consultaţi de Ziarul BURSA, în ianuarie 2004, erau de părere că investitorii cumpără acţiunile producătorului de medicamente pentru dividendele aferente anului 2003, aceştia notând totodată că acţiunile ATB erau subevaluate, în contextul unor aprecieri importante venite pe fondul unor volume mari, aici fiind marcat un punct de inflexiune pentru evoluţia viitoare a cotaţiei acţiunilor Antibiotice.

Ascensiunea s-a stopat pentru scurt timp în februarie 2004, după ce publicarea rezultatului unui control desfăşurat de Autoritatea Naţională de Control la societate a demarat vânzări masive pe ATB la mijlocul lunii. În urma controlului, ANC a propus ca Ministerul Sănătăţii, în calitate de acţionar majoritar al societăţii, să retragă compania din acţionariatul societăţii de distribuţie Pharma Iaşi, companie înfiinţată de ATB, la care avea 30% din capitalul social, producătorul ieşean urmând să îşi dezvolte propria reţea.

În 12 februarie, conducerea societăţii împreună cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au decis retragerea din firma de distribuţie şi dezvoltarea unui sistem propriu.

În acelaşi început de an, CNVM a autorizat desfăşurarea de tranzacţii cu instrumente derivate la Bursa din Sibiu, aici tranzacţionându-se produse derivate având ca suport cele mai lichide acţiuni de la prima categorie a BVB, printre care şi titlurile Antibiotice Iaşi.

În ciuda unor rezultate financiare influenţate în 2004 de inves-tiţia pentru o tehnologie de biosinteză şi pe fondul unor cumuli de fac-tori care includeau şi un contract de 2,5 mili-oane de dolari cu o firmă canadiană pentru care a fost începută investiţia, cotaţia a evoluat pozitiv pe parcursul anului, după publicarea raportului financiar semes-trial şi marcarea profitului de către inves-titori după o perioadă de creştere prelungită a cotaţiilor bursiere, în general.

După o perioadă de respiro în decembrie 2004, cotaţia ATB a explodat din nou în ianuarie 2005, atingând prima dată pragul de 1 leu/titlu după o creştere de circa 70% faţă de sfârşitul lunii decembrie 2004, parcursul parabolic având ca principală cauză afluxul de capital din rândul populaţiei, dar şi creşterile generalizate de la BVB şi Rasdaq, potrivit brokerilor din piaţă de la acel moment.

Aceştia mai spuneau că un factor în plus ce a determinat creşterea din perioada respectivă a cotaţiei ATB a fost anunţul privind posibilitatea privatizării companiei, în contextul în care senatorul Varujan Vosganian, atunci preşedintele comisiei de buget-finanţe din Senat declarase că se va întâlni cu ministrul Sănătăţii căruia plănuia să îi expună un plan de privatizare conceput de domnul Vosganian. În opinia senatorului Vosganian, cea mai bună soluţie era ca Antibiotice să fie cumpărată de o firmă importantă din acest domeniu din străinătate. Asta ar fi condus la extinderea exporturilor.

În orice caz, anunţul venea după dis-cuţiile din perioada anterioară privind privatizarea companiei, o idee ce nu a fost abandonată până mai târziu.

În februarie 2005, cotaţia a început o perioadă de retragere, suferind pe o perioadă medie de timp, marcând preponderent scăderi săptămânale de preţ în următoarele trei luni.

Evoluţia a apărut în contextul în care Varujan Vosganian arăta atunci că o serie de investitori străini şi-au arătat interesul pentru companie, în timp ce Ioan Nani spunea că investitorii potenţiali puteau proveni din rândul partenerilor de afaceri ai ATB din Canada şi Statele Unite.

Tot în 2004, capitalul social al Antibiotice a fost majorat până la valoarea de 404.353.148 milioane de lei, iar în AGEA din 10 iunie 2005 s-a aprobat majorarea capitalului social, prin emisiune de noi acţiuni, ca urmare a capitalizării dividendelor aferente anului financiar 2004. Fiecărui acţionar i s-a repartizat câte o acţiune cu o valoare nominală de 0,10 RON, la fiecare 8 acţiuni deţinute. Trecerea la RON şi majorarea capitalului a însemnat că societatea avea un capital social de 45.489.729,1 lei la data înregistrării operaţiunii.

Cotaţia a reînceput avansul pe panta ascendentă, începând cu finalul lunii aprilie 2005, cotaţia înregistrând din acest punct, pe termen lung, cea mai sus-ţinută perioadă de creştere din perioada tranzacţionării, marcând maxime după maxime, în contextul în care jumătatea anului respectiv a caracterizat, din punct de vedere sectorial, plina ascensiune a cotaţiilor industriei farmaceutice de la BVB, ce s-a detaşat atunci în comparaţie cu alte sectoare, deşi piaţa, în general, s-a instalat atunci pe un trend crescător.

Rezultatele financiare foarte bune înregistrate pentru anul anterior şi în primul trimestru al lui 2005, atât de ATB, cât şi de alte companii din domeniu (creştere de peste 50% din profitul anului anterior), au dus cotaţiile la noi maxime.

Confirmarea evoluţiei financiare pozitive, prin rezultatele semestriale publicate pe 21 august 2005, a continuat să impulsioneze raliul, ajungând să afişeze în octombrie un randament total 70% (luându-se în calcul şi majoarea de capital social) pentru anul respectiv.

De asemenea, compania a aniversat 50 de ani de existenţă în decembrie 2005.

Precum în finalul lui 2004, finalul anului 2005 a adus o stagnare pe termen mediu pentru ATB, dar şi o explozie de preţ demarată în începutul anului 2006.

A urmat apoi o nouă perioadă de stag-nare şi retragere uşoară, în ciuda unor rezultate financiare pozitive şi în contextul demarării Marii Privatizări de către AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), ce dorea vânzarea a 184 societăţi (din care 120 din portofoliul AVAS), potrivit planului de privatizare 2006-2007 aprobat de Guvern în aprilie 2006.

Cea mai interesantă companie aflată în portofoliul AVAS atunci, potrivit lui Gabriel Zbârcea, fostul preşedinte al instituţiei, era Antibiotice Iaşi, o societate fără probleme, "curată", cu o cotă de piaţă în-semnată - premise necesare unei privatizări "pe bani foarte mulţi".

În timpul unei vizite la companie, preşedintele de atunci al AVAS, Răzvan Orăşanu, afirma că ATB va fi privatizată cel mai probabil în luna august a lui 2006, însă absenţa repetată a unor ofertanţi la licitaţia pentru desemnarea evaluatorului (la a doua încercare s-a prezentat o singură firmă de specialitate, dar care nu a prezentat întreaga documentaţie solicitată în caietul de sarcini) a prelungit operaţiunea. În 16 septembrie a fost desemnată câştigătoare, de către AVAS, compania "Darian".

Această perioadă nefastă pentru ATB a ţinut aşadar până în septembrie 2006, când cotaţia a revenit pe tendinţa ascendentă, însă acest moment a caracterizat şi începutul unei perioade cu volatilitate ridicată pentru acţiunile emitentului.

Anunţul preliminar privind intenţia de vânzare a pachetului de 53% a fost publicat luna următoare, în 16 octombrie 2006, însă această perioadă de creştere pentru cotaţia ATB a fost marcată de împotrivirea angajaţilor companiei şi proteste, aceştia argumentând că nu este nevoie de privatizarea Antibiotice din moment ce societatea merge foarte bine.

Liderii sindicali au cerut atunci AVAS un pachet de 10% din companie pentru angajaţi, la preţ preferenţial, încercând să blocheze procesul, la îndemnul conducerii executive (potrivit lui Teodor Atanasiu).

Răzvan Orăşanu, preşedintele AVAS, s-a opus propunerii spunând că diminuarea participaţiei Statului ar trans-forma oferta într-una mai puţin atrăgă-toare pentru cumpărători.

În noiembrie, surse guvernamentale spuneau că strategia de privatizare va fi modificată (ceea ce s-a întâmplat în finalul lui 2007), iar subiectul s-a rostogolit pe mai departe fără o concluzie, noul termen pentru privatizare fiind toamna lui 2007.

Compania a continuat să realizeze investiţii şi să înregistreze evoluţii financiare pozitive, sectorul farmaceutic reuşind să rămână pe profit în 2006.

În 2007, compania obţine recunoaşterea implementării unui sis-tem de management-integrat (calitate, mediu, sănătate şi securitate în muncă) conform standardelor internaţionale, după ce în 2006 înfiinţase propriul Centru de Evaluare a Medicamentului (CEM), ce efectuează studii clinice şi studii de bioechivalenţă.

În primul trimestru raportează rezultate financiare pozitive, în creştere, iar compania intră în vara lui 2007 pe piaţa medicamentelor des-tinate tratării afecţiunilor cardiovasculare.

Luna iulie a adus noi maxime istorice pentru titlurile de la BVB, cu indicele BET, care reflecta atunci evoluţia celor mai lichide zece titluri lis-tate, atingând nivelul de 10.813,59 puncte la finalul şedinţei din 24 iulie, cu peste 30% faţă de începutul anului. Astfel, maximul istoric pentru acţiunile Antibiotice a fost atins în data de 10 iulie 2007, la preţul de 2,17 lei/acţiune.

Cotaţia s-a menţinut în maxime până în finalul anului 2007.

În decembrie 2007, preţul de pornire al licitaţiei cu strigare pentru vânzarea pachetului majoritar la Antibiotice a fost stabilit la 136 milioane de euro, un preţ de pornire de doi lei, mai mare decât valoarea medie de tranzacţionare pe bursă a acţiunilor Antibiotice, care în cele 12 luni anterioare, fusese de 1,8791 lei.

În ultima şedinţă a anului, cea din 21 decembrie, cotaţia ATB a crescut cu 14,53%, în urma unor schimburi de 3,35 milioane de lei.

2008 - 2019

Pe panta descendentă abruptă ce a urmat, cotaţia a spart media mobilă simplă de 50 de zile (de pe graficul săptămânal) încă de la începutul lunii ianuarie 2008, prima lună din întreaga durată de 12 luni a pieţei crescătoare ce a guvernat cotaţia ATB şi cotaţia BET. Deprecierile severe în cazul ATB au început pe seama factorilor interni, însă s-au accentuat pe fondul crizei economice şi financiare ce era pe cale să înceapă. Au fost totuşi două luni de creşteri în aprilie şi mai pentru ATB, pe volume scăzute, determinate de menţinerea unor rezultate financiare pozitive. Anul 2008 a fost încheiat pe profit de companie, în ciuda îngheţării preţurilor medicamentelor, creşterea continuă a costurilor cu materiile prime şi utilităţi, devalorizarea leului spre sfârşit de an (ce a ajutat competitivitatea companiei) şi scăderea consumului de medicamente generice.

La jumătatea lunii februarie, judecătorii ieşeni au dat câştig de cauză sindicaliştilor de la Antibiotice, luând decizia de a suspenda Hotă-rârea de Guvern nr. 1400/ 19.11.2007, prin care se stabilea modalitatea de privatizare a producătorului ieşean de medicamente. În şedinţa din 27 februarie, Guvernul României a decis abrogarea art. 2 a HG 1400/2007 şi abrogarea HG nr. 794/2000 privind strategia de privatizare a Antibiotice, AVAS revocând oferta de vânzare. Decizia a venit la scurt timp după ce Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat constituirea comisiei parlamentare care va ancheta modul de privatizare a companiei. Preşedintele AVAS de atunci, Teodor Atanasiu, a recunos-cut, după prăbuşirea din luna martie a burselor, că Statul Român ar fi pierdut o sumă importantă de bani dacă s-ar fi continuat cu privatizarea societăţii Antibiotice.

Scandalul cu privatizarea l-a costat pe Ioan Nani funcţia de director general, în aprilie 2008 acesta fiind înlocuit, prin votul AVAS (acţionarul majoritar), de Coca Caşcaval, până atunci director de marketing şi relaţii internaţionale al companiei. Ioan Nani devenea în februarie 2009 vicepreşedinte AVAS, numit de Guvernul Boc. În orice caz, noul director al ATB vorbea despre o repoziţionare a companiei şi despre continuarea procesului investiţional. Relansarea privatizării avea să aibă loc când acţiunile vor fi revenit la valoarea pe care o aveau când a fost lansat procesul de privatizare.

Compania a implementat, î-n-cepând cu septembrie 2008, momentul când au început să se resimtă şi în ţara noastră efectele crizei economice şi financiare mondiale, un plan de eficientizare a activităţii şi reducere a costurilor, urmărind astfel creşterea profitabilităţii. Profitul brut pe 2008 a fost de 13,3 milioane de lei, în scădere, la o cifră de afaceri de 215,8 milioane de lei, în creştere.

În intervalul 20 martie - 7 septembrie 2008, titlurile ATB scăzuseră cu 12%, faţă de o depreciere de 18% a indicelui BET, potrivit lui Ionuţ Bindea, atunci analist financiar la Vanguard. Scăderile s-au precipitat totuşi în punctul culminant al crizei financiare, respectiv la jumătatea lunii septembrie.

De aici încolo, cotaţia s-a plafonat nereuşind o revenire către vechile maxime, deşi a marcat o revenire scurtă de la un bottom de circa 0,33 lei atins în finalul lui 2008, la aproximativ 0,75 de lei în luna august 2009, în contextul în care acţiunile ATB erau catalogate de brokeri drept acţiuni defensive. Compania a raportat rezultate financiare pozitive pe trimestrul întâi din 2009 în aprilie, cotaţia urcând în ton cu piaţa. A urmat o nouă perioadă de scăderi, însă de data asta în disonanţă cu evoluţia pieţei, pe fondul rezultatelor mai slabe pe primele şase luni din an, evoluţie descendentă ce s-a prelungit până în finalul anului, în contextul scăderii profitabilităţii şi a creşterii afacerilor sub aşteptări.

Totodată, în martie 2009, a fost anunţat că acţiunile Antibiotice deţinute de AVAS în numele Statului vor fi transferate la Ministerul Sănătăţii, urmând ca în aprilie Ioan Nani să revină la conducerea companiei din Iaşi.

La finalul lui 2009 a fost introdusă şi taxa de clawback, aplicată producătilor de medicamente, numită atunci drept o soluţie temporară la nivel european, în contextul crizei financiare. Producătorii de medicamente erau obligaţi să plătească o taxă de 5 - 11% din valoarea cifrei de afaceri realizată într-un trimestru. Preţul ţintă pentru acţiunile producătorilor de medicamente a fost redus semnificativ de analiştii din piaţa de capital.

Evoluţia cotaţiei a continuat trendul preponderent negativ în următorii ani, caracterizat de volatilitate. Parcursul a fost totuşi în corelaţie cu piaţa. Primul trimestru din 2010 a fost unul de revenire puternică pentru acţiunile bursei şi implicit a titlurilor ATB, iar în iunie 2010 compania a livrat şi primele produse finite pe piaţa Statelor Unite, piaţă pe care compania era prezentă până în 2010 doar cu substanţe active.

În martie, statul propune includerea Antibiotice într-o companie farmaceutică naţională de interes strategic, proiect ce nu s-a concretizat. După atingerea unui nou minim post-criză în vara lui 2010, cotaţia închide anul în creştere.

În perioada 2011-2012, compania obţine mai multe certificări şi îşi duce la îndeplinire planul de afaceri pe timpul recesiunii, ce se concentra ca primă prioritate pe extinderea cotei exporturilor. Fluxul de fabricaţie a penicilinelor ATB, sub formă de pulberi sterile injectabile obţine autorizarea Food & Drug Administration (FDA), agenţia americană a medicamentelor, ceea ce permite extinderea exportului pentru aceste produse pe piaţa americană. Totodată, compania lansează în finalul lunii noiembrie 2011 primele produse dintr-o altă clasă particulară, nouă, respectiv clasa medicamentelor des-tinate tratării afecţiunilor sistemului nervos central (SNC) precum, printre altele, boala Alzheimer, insomnie, depresie. Compania îşi continuă majorarea cifrei de afaceri şi a profitului, deşi marja profitului operaţional se deteriorează.

În 2007, Antibiotice intră pe piaţa medicamentelor cardiologice şi devine prima companie din Europa precalificată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru gama de medicamente antituberculoase esenţiale, iar în 2013 preia locul întâi la producţia mondială de nistatină.

Cotaţia atinge un nou minim post-criză în iunie 2012, evoluţia fiind în ton cu piaţa, de unde demarea-ză apoi un parcurs ascendent sus-ţinut ca să atingă un maximum post-criză în ianuarie 2014, după un nou episod de poticnire a creşterii preţului apărut în luna decembrie 2013, de data aceasta după o perioadă de creştere puternică în luna noiembrie. Compania estima în decembrie 2012 exporturi de 70 milioane de lei în acel an, de 2,7 ori mai mari decât în 2008. În ianuarie 2013, FDA desfăşoară la ATB o inspecţie, ce permitea, potrivit companiei, extinderea pe pieţele extrem de reglementate ca Australia, America de Sud, Canada sau Africa de Sud.

Avansul demarat puternic în ianuarie 2013 continuă pe parcursul anului pe fondul revenirii sectorului farmaceutic şi a pieţei locale.

Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust, estima că anul 2013 urma să aducă îmbunătăţiri pentru Antibiotice, aces-ta considerând că societăţile farma "sunt pe drumul cel bun". Simiones-cu se aşteapta ca acţiunea managementului firmelor să fie mai agresivă în acel an, "pentru a contamina piaţa cu ritmuri mai mari de creştere, asemănătoare celor din străinătate".

În 22 mai, compania a publicat convocatorul prin care propunea acţionarilor majorarea capitalului social cu 20,66 milioane de lei, prin capitalizarea dividendelor pe 2012 (10,33 milioane de lei) şi a altor rezerve, fiecărui acţionar fiindu-i repartizate 0,181918395 de acţiuni la una deţinută, propunere ce a catalizat o activitate bună de tranzacţionare pe titlurile emitentului. Propunerea a fost aprobată în 27 iunie, iar frenezia de a cumpăra acţiuni ATB înainte de data de înregis-trare din 15 iulie a susţinut o creştere puternică a preţului. Capitalul social al companiei a ajuns astfel la 67.133.804 lei. A urmat o perioadă de trei luni de stagnare a preţului, pe fondul tranzacţionării unor volume reduse, apoi venind evoluţia puternic ascendentă din lunile noiembrie şi ianuarie, ce au dus cotaţia la un nou maxim post-criză, în ciuda unei diminuări a profitului la 9 luni.

Magda Sîrghe, analist la casa de brokeraj Tradeville, ne-a precizat în 14 noiembrie 2013: "Compania Antibiotice are o strategie de dezvoltare elaborată anul trecut pentru perioada 2012-2016, bazată pe creşterea exporturilor, pe care, cu mici ajus-tări, până în prezent a şi respectat-o. De asemenea, a obţinut re-înnoirea avizului favorabil dat de către autoritatea de reglementare în domeniu din SUA (FDA) pentru această piaţă şi, drept consecinţă, îşi va mări exporturile pe această piaţă şi nu numai. Astfel, compania reuşeşte să obţină încasări din exporturi care contrabalansează arieratele de pe piaţa internă. (...) Un alt factor care a influenţat pozitiv cotaţia ATB a fost dat de faptul că SIF Oltenia a intrat în acel an la cumpărare, care, conform raportării din 23 octombrie (2013), deţinea 11,3712% din acţi-uni (n.r. de la aproximativ 10,09%)". Creşterea cotaţiei ATB de la începutul anului şi până în data de 3 decembrie 2013 era de circa 50%.

O nouă creştere furibundă a fost demarată în 16 ianuarie 2014, când producătorul de medicamente a comunicat BVB că se aşteaptă la o creştere de peste 10% a exporturilor, o posibilă confirmare a planului de afaceri. Preţul de 0,6245 lei/titlu, atins în 23 ianuarie, conform datelor furnizate de investing.com, reprezintă de altfel şi ultimul maximum atins de acţiunile ATB în cei peste cinci ani de tranzacţionare la BVB ce s-au scurs până în prezent. (notăm, totuşi, că potrivit rapoartelor anuale ale companiei, preţul maxim atins de titlurile ATB în 2014 este 0,617 lei/acţiune). Cotaţia a coborât ulterior, (pe fondul anunţului din 25 aprilie privind acordul acţionarilor pentru distribuirea unor dividende în valoare de doar 7,26 milioane de lei acţionarilor minoritari) menţinându-se în preajma noilor maxime, dar încercând să spargă ultimul record post-criză în trei rânduri, (aprilie şi august 2014, şi din nou ianuarie 2015) fără succes.

În 23 iunie este lansat noul indice compozit BETPlus ce înlocuia indicele BET-C. Publicarea rezultatelor financiare semestriale în 14 august, ce arătau venituri din vânzări în creştere şi un profit brut în creştere, a sprijinit un avans de preţ pe termen scurt, stopat la începutul lunii septembrie.

Totodată, cel mai scăzut nivel de preţ din 2014 a fost atins în 16 octombrie, ti-tlul ATB fiind cotat la 0,541 lei, pe fondul prăbuşirii generalizate a pieţei.

Volumele tranzacţionate s-au redus în 2014 în comparaţie cu anii anteriori, o tendinţă de scădere a rulajelor ce s-a amplificat în anii ce au urmat, având un efect de muţenie asupra fluctuaţiilor cotaţiei. Cotaţia a devenit din ce în ce mai puţin lichidă, creşterile de preţ ajungând să fie considerate de mai multe ori de către brokeri drept "nefondate", deşi producătorul de medicamente îşi propunea atunci ca în următorii ani să finalizeze investiţii în valoare de circa 40 de milioane de euro.

Cotaţia şi-a rupt într-o măsură importantă corelaţia cu indicele BET şi implicit cu piaţa, începând cu 2015, după nereuşita din luna ianuarie de a sparge rezistenţa reprezentată de ultimul maximum post-criză (din ianuarie 2014). După o scurtă depreciere (găsind suport pe fondul anunţului din 27 martie privind distribuirea unui dividend puţin mai mare decât cel din anul anterior), cotaţia ATB a intrat în consolidare, preţul devenind captiv din cauza volumelor mici, cel puţin până în luna august a anului 2015, de unde a fost demarată o tendinţă descendentă pe termen lung, în ton cu piaţa până în ianuarie 2016, trend negativ întors de abia în luna iulie a anului 2016.

Potrivit Danielei Ropotă, responsabil departament analiză la SSIF Intercapital Invest, în 2015, acţiunea companiei Antibiotice, care are o expunere mare pe sectorul public, a suferit în principal din cauza creşterii taxei de clawback, în timp ce ştirea pozitivă privind creşterea exportului de medicamente în Statele Unite nu a ajutat deloc cotaţia companiei, arăta şi Andi Lostun, trader la Vienna In-vestment Trust. În opinia acestuia din urmă, performanţele financiare şi dividendele aveau cea mai mare influenţă asupra cotaţiilor societăţilor farma.

Un alt element negativ în 2015 a fost scăderea preţurilor interne la 21 de medicamente ale ATB, impusă de Ministerul Sănătăţii, care deşi nu a afectat sever profitabilitatea (profit net de 14,56 milioane de lei la 9 luni, cu 5,71 milioane de lei mai puţin decât în perioada similară a anului anterior), a planat ca o ameninţare asupra companiei.

De remarcat faptul că volumele tranzacţionate s-au menţinut la niveluri scăzute istorice, în 2015, în contextul în care intrarea mai multor titluri importante la cota bursei în anii precedenţi, precum a companiilor energetice ale Statului (Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica-singura privatizată prin bursă), generoase în dividende, a scăzut atracţia sectorului farmaceutic de la BVB şi a titlurilor ATB.

După un uşor impuls oferit de cumpărările SIF Oltenia din ianuarie 2016, ce şi-a majorat atunci deţinerea cu circa 0,5%, la sfârşitul lunii iunie a aceluiaşi an titlul companiei a atins un nou minim post-criză de 0,432 lei/titlu (potrivit datelor furnizate de investing.com), de unde cotaţia a revenit uşor pentru ca, mai apoi, anunţul din 1 iulie privind livrarea în Statele Unite a 6 containere cu produse antiinfecţioase ATB să impulsioneze revenirea.

Totodată, în 7 august, compania a raportat că veniturile din vânzări din primul semestru au crescut cu 9% faţă de perioada similară a anului anterior, un alt element ce a fost de natură să creeze reacţii la cumpărare pentru titlurile ATB. Cotaţia a intrat apoi într-o nouă perioadă scurtă de evoluţie laterală, din care cotaţia a ieşit, tot pe termen scurt, în luna ianuarie 2017, evoluţia pozitivă fiind în ton cu sentimentul pozitiv ce domina piaţa. Cumpărările, ce au angrenat volume peste media precedentei luni, au fost în ma-joritate ale SIF Oltenia.

Deciziile de a nu acorda dividende suplimentare din rezerve a companiilor controlate de stat au rupt tendinţa puternic ascendentă ce a dominat piaţa în primele şase luni ale anului, trăgând uşor în jos acţiunile ATB din stagnare. Rezultatele financiare pozitive din 16 august au impulsionat pentru un număr redus de şedinţe cotaţia, urmând astfel o perioadă scurtă de creştere, întreruptă însă de corecţia ex-dividend din finalul lunii august 2017.

De aici a urmat înscrierea pe o tendinţă descendentă pe termen lung, mai întâi în corelaţie cu piaţa, pe panta descendentă. Revenirea indicilor bursieri de la bursa locală, începută la mijlocul lunii decembrie 2017, nu a însemnat tractarea acţiunilor emitentului la mişcarea generală de creştere, iar cotaţia ATB şi-a continuat retragerea, în ciuda creşterii profitului şi a cifrei de afaceri la export, atât în 2017, cât şi în 2018.

Totuşi, deşi cotaţia nu a marcat o evoluţie pozitivă în 2017, volumele tranzacţionate au marcat o îmbunătăţire faţă de ultimii doi ani.

În septembrie 2017, compania obţine, din partea United States Pharmacopeia (USP), titulatura de standard de referinţă la nivel internaţional, pentru substanţa activă nistatină.

Tendinţa descendentă demarată în august 2017 a continuat deci pe tot parcursul anului, în 2018 preţul minim al acţiunii ATB atingând valoarea de 0,455 lei (intraday, în şedinţa din 19 decembrie, prima după anunţul măsurilor incluse în OUG 114/2018), în timp ce preţul maxim al titlului a fost de 0,578 lei/acţiune, valoare atinsă în timpul primei şedinţe bursiere a anului, din 3 ianuarie.

În 25 noiembrie, emitentul a anunţat că SIF Oltenia a ajuns la o deţinere de 15,057% din companie, după ce a achiziţionat un pachet de aproape 1% din companie începând cu 30 iunie şi până la data anunţului.

În 2019, în ciuda revenirii pieţei de după OUG 114/2018, cotaţia ATB şi-a continuat tendinţa negativă până în finalul lunii mai, de unde a fost începută o uşoară mişcare de revenire ce momentan şi-a pierdut din impuls.

În şedinţele din 10, 21 şi 26 iunie, au fost tranzacţionate volume cu mult peste medie, indicând că SIF Oltenia şi-a mărit participaţia la Antibiotice.

În prezent, este valabilă o remarcă a brokerului Simion Tihon, de la Prime Transaction, din februarie 2015. Acesta nota, cu privire la sectorul farmaceutic în 2015: "Printre posibilii factori ce pot influenţa decisiv acţiunile acestor companii sunt eventualele modificări semnificative în structura acţionariatului ori achiziţiile/vânzările strategice".

Compania este aşteptată să-şi publice rezultatele financiare semes-triale în data de 8 august.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
daccaworking.ro
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS