SUPLIMENT FONDURI EUROPENE Companiile româneşti, pregătite să absoarbă 5 miliarde euro

Reporter: Cum vedeţi finanţarea IMM-urilor din fonduri europene în anul 2025? Ştiu că aveţi o nemulţumire, faptul că pe exerciţiul financiar 2021-2027 deocamdată foarte puţini bani au ajuns la antreprenori.

Florin Jianu: Dacă e să plecăm de la nevoie, Cartea Albă a IMM-urilor arată faptul că în acest an fondurile europene sunt puse ca necesitate top de către întreprinderile mici şi mijlocii: aproape şapte din zece IMM-uri sunt interesate de accesarea fondurilor europene. Sigur că acest interes a fost mai scăzut sau mai intens în funcţie de nevoia de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Cunoaşteţi faptul că din calculul nostru, al întreprinderilor mici şi mijlocii, al reprezentanţilor întreprinderilor mici şi mijlocii, de-a lungul timpului a reieşit că nevoia de finanţare se ridică undeva la 5 miliarde euro pentru mediul de afaceri. Speram noi că, odată cu PNRR, odată cu fondurile de coeziune, să avem instrumente adecvate pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Din păcate, alocarea nu e pe măsură. Termenele, iarăşi, sunt nejustificat de întârziate. Sunt câteva zone în această perioadă în care există finanţări, dar încă o dată ele nu acoperă nevoia atât de mare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Culmea, au apărut şi aceste modificări fiscale, pachete fiscale sau discuţii în spaţiul public care menţionează faptul că resurse însemnate, poate destinate mediului de afaceri, poate destinate unor domenii cheie, cum e educaţia, care implicit conţine şi educaţia în ceea ce priveşte resurselor umane din companiile româneşti, este şi ea aflată la un nivel destul de scăzut. Din toate aceste resurse, unele dispar, iar altele merg spre proiecte de finanţare pentru instituţiile publice. De aici apare, sigur, şi nemulţumirea mediului de afaceri.

Reporter: Am văzut în analiza din Cartea Albă a IMM-urilor 2025 că aproape jumătate din antreprenori par sceptici în utilizarea fondurilor europene. Ce îi determină să fie aşa pesimişti în utilizarea fondurilor europene? Să fie vorba despre pierderea încrederii în dezvoltarea economiei naţionale?

Florin Jianu: Într-adevăr, această încredere s-a prăbuşit, adică de la 60% anul trecut încredere că evoluţia economică a României e pozitivă şi direcţia este bună la 30-34% în anul 2025. Practic, doar unul din trei întreprinzători mai consideră că direcţia este bună. Din păcate, toate modificările fiscale, toate scumpirile din ultima perioadă, indicatorii economici care nu arată o evoluţie bună au dus la aceste rezultate. Discuţiile din spaţiul public privind modificările continue fiscale, modificările cu privire la TVA, piaţa liberalizată de energie care a dus la scumpiri, implicit rata inflaţiei pe care am văzut-o în zilele trecute şi care a crescut exponenţial în ultima lună, nu arată o direcţie favorabilă dezvoltării afacerilor. Sigur şi implicit în ceea ce înseamnă investiţiile, pentru că majoritatea antreprenorilor în această perioadă se gândesc la menţinerea afacerii la nivelul la care a fost în anii trecuţi, nu neapărat la dezvoltare. Deci, implicit, sigur ceea ce înseamnă investiţiile din fonduri europene, din fonduri proprii, din fonduri atrase au de suferit.

Reporter: Asta înseamnă că banii pe investiţii vor fi puşi în continuare în capitalul de lucru, decât în capitalul de dezvoltare, de mărire, de scalare a companiilor.

Florin Jianu: Sau nu vor mai fi puşi deloc la dispoziţie. Şi vedem o mulţime de domenii care scad şi foarte multe companii care se închid, respectiv un număr din ce în ce mai mare de oameni disponibilizaţi, dar nu se vorbeşte în spaţiul public despre acest lucru.

• SRL-ex, un proiect ce are nevoie de finanţare europeană

Reporter: Cu toate acestea, am văzut că guvernul a demarat anul acesta o nouă ediţie Start-Up Nation, finanţată din fonduri europene cu formare profesională, formarea antreprenorială a unor tineri. Şi ştiu că aţi aveţi şi dumneavoastră o iniţiativă legislativă pe care aţi introdus-o în Parlament privind demararea afacerilor la o vârstă fragedă de către tineri, sprijinirea lor. Care este stadiul acesteia? A trecut de Parlament?

Florin Jianu: A trecut de Senat în acest moment. E la Camera Deputaţilor. Eu cred că toate iniţiativele pozitive şi care susţin mediul de afaceri trebuie avute în vedere. Unele dintre ele nu costă absolut nimic statul, ci mai degrabă sunt iniţiative care arată favorabilitatea pentru desfăşurarea de afaceri. Cred că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe iniţiative care să sprijine tinerii antreprenori, mai ales într-o perioadă în care se închid mai multe firme decât se deschid. Deci, anul trecut avem un spor negativ de aproximativ 23.000 de firme, deci mai multe care s-au închis faţă de firme care s-au deschis. În acest an continuă acest trend descendent.

Da, iniţiativa legislativă cu privire la firmele de exerciţiu, SRL-ex, se referă de fapt la tineri între 16 şi 18 ani care pot şi ei să-şi deschidă o firmă de exerciţiu care are câteva atribute. Sigur, tocmai pentru a controla faptul că acestea sunt afaceri derulate de tineri, că ele nu merg într-o altă zonă a economiei negre, dar că desfăşurăm şi susţinem spiritul antreprenorial al tinerilor. Şi vedeţi noile generaţii care vin chiar şi mai mici de 16 ani şi care au tot felul de idei care merită susţinute. Eu mai am şi alte tipuri de iniţiative în acest sens. M-aş bucura dacă cât mai mulţi oameni din Parlament ar susţine aceste tipuri de iniţiative şi dacă de fapt tot focusul politicilor publice ar fi pe ceea ce înseamnă construcţie.

Reporter: Această propunere a dumneavoastră după ce va trece de Parlament şi va fi promulgată de preşedintele României, ar putea fi finanţată prin fonduri europene? Pentru că până la urmă am văzut că s-a introdus în pachetul doi de măsuri fiscale şi cerinţa privind capitalul social şi ei la început de drum nu prea au acest capital.

Florin Jianu: Da, dumneavoastră aveţi perfectă dreptate şi aţi intuit foarte bine şi legat de posibilitatea finanţării din fonduri europene sau din fonduri atrase şi Programul de Educaţie şi Ocupare sau programele Fondului Social European post 2027 pot să facă foarte bine acest lucru aşa cum s-a făcut şi cu Start-Up Nation. Şi atunci e nevoie de astfel de susţinere şi de instrumente, mai ales pentru cei aflaţi la început de drum. Am văzut că acuma există o direcţie aşa în care n-ar mai trebui să susţinem antreprenorii, n-ar mai trebui să-i susţinem pe cei la început de drum. Eu de fiecare dată vin şi dau exemplul altor state, nu neapărat ale Uniunii Europene. De altfel, de ce mai sunt create aceste programe, dacă noi n-ar trebui să susţinem antreprenoriatul sau firmele? Ar trebui să ne uităm şi la alte ţări cum sunt Statele Unite ale Americii care au programe dedicate tinerilor antreprenori, femeilor antreprenori, antreprenorilor proveniţi din diverse grupuri defavorizate sau minoritare, etc.. Deci există aceste tipuri de programe pe categorii, pe diverse zone care susţin antreprenoriatul pe de o parte. Pe de altă parte, aţi menţionat dumneavoastră mai devreme Start-Up Nation, program care, din păcate, este în întârziere. Eu nu sunt fericit cu stadiul lui de implementare actuală. Ministerul şi-a asumat nişte indicatori mult prea avansaţi pentru posibilitatea de implementare. Au mai rămas bani şi mi-aş dori să văd aceşti bani puşi în circulaţie cu organizaţii neguvernamentale, cu actori privaţi care pot să preia, aşa cum au fost ediţiile anterioare, pe programele europene şi s-au dovedit mult mai eficiente decât cele ale statului, pentru că fiecare preia câte o parte; vorbim de mediul universitar, vorbim de patronate, de sindicate, de cei care lucrează la firul ierbii, care fiecare dintre ei are un rol, un rost şi pot să pună umărul.

• Întârzierea finanţării din PNRR compromite programul de digitalizare a IMM-urilor

Reporter: Ce se întâmplă cu programul de digitalizare al IMM-urilor? Că am înţeles că sunt probleme, că încă deşi s-au semnat contractele de finanţare sau fost alese proiectele din urmă cu trei ani, beneficiarii încă n-au primit banii pe programul de digitalizare din fondurile europene.

Florin Jianu: Eu aici încurajez pe fiecare parte să trimită adrese, să se folosească de consultanţii pe care îi au pentru a pune un pic de presiune asupra instituţiilor publice. Nici eu nu cred că este normal ca programe pe care le-ai gândit acum doi, trei ani de zile sau mai bine, mai ales în această sferă a digitalizării care are o viteză uriaşă de schimbare, să fie încă în aşteptare sau să nu fie implementate. Pentru că dacă te raportezi la o soluţie pe care ai gândit-o acum trei ani de zile în sfera digitalizării, acum 90% din ea nu mai este validă. Deci, nu, de absolut de neînţeles întârzierile în implementarea fondurilor, programe care întârzie, vedeţi dumneavoastră, nu cu lunile, ci cu anii. Nu, nu sunt, nu există explicaţie logică şi mai ales n-ar trebui să fie acceptare din partea societăţii care ar trebui încă o dată să pună o presiune mai apăsată pe instituţiile publice.

Reporter: Am văzut că în ultimii ani la nivelul guvernului există o tendinţă în ceea ce priveşte sprijinirea IMM-urilor, finanţarea IMM-urilor, adică se doreşte reducerea ajutoarelor de stat şi crearea unor instrumente financiare. Chiar şi în PNRR s-a stabilit crearea unor instrumente financiare.

Florin Jianu: Şi au dat banii la bănci.

Reporter: Da. La Fondul European de Investiţii, la Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare, instituţie care va finanţa o parte din IMM-uri în această toamnă, dar deocamdată banii n-au plecat spre beneficiari.

Florin Jianu: Din păcate, dacă mă întrebaţi pe mine şi ştiţi că noi am mai avut aceste discuţii în mod repetat, timpul mi-a dat dreptate în sensul în care aţi văzut de fapt ce a fost cel mai eficient. Programul IMM Invest, care a mers în fiecare an, a susţinut un număr impresionant de întreprinderi mici şi mijlocii, cu o rată de default de sub 1%, cu o simplificare şi o abordare foarte eficientă a acestui tip de program. Eu în continuare sunt susţinătorul instituţiilor româneşti eficiente şi eficace. Cred că Fondul Naţional de Garantare a Crediteleor pentru IMM-uri e una dintre instituţiile care ar trebui susţinute. Mi-e teamă ca nu cumva în perioada următoare, vedeţi şi ăsta e un semnal de alarmă pe care îl trag în acest moment, FNGCIMM să nu mai joace acest rol. Cred că se ştie public că Fondul de Garantare nu mai are nici conducere executivă, nici de natura Consiliului de Administraţie. Nu ştiu dacă lucrurile astea sunt întâmplătoare ca să rămână aşa instituţii extrem de importante. Nu mai vorbesc de IMM Invest, că nici nu se mai derulează în acest moment şi nu e deloc normal ce se întâmplă.

• Finanţare, în funcţie de nevoile reale ale companiilor

Reporter: Dacă adăugăm şi la asta faptul că s-au pierdut peste 40 milioane euro pe jaloane care nu s-au împlinit, de exemplu, pentru ajutorarea companiilor româneşti ca să se listeze la Bursa de Valori, un program din PNRR care a fost total inutil pentru că nu a fost făcut, nu s-au găsit doritori...

Florin Jianu: Păi da, în momentul în care faci programele din birou, şi ştiţi că noi doi am mai discutat de foarte multe ori aceste aspecte, trebuie să pleci de fapt de la nevoia reală. Şi iarăşi mă întorc la programe precum IMM Invest de garanţii. Nevoia de finanţare, de investiţii, de capital de lucru e uriaşă în acest moment şi asta e. Sigur că ai nevoie de instrumente mai sofisticate, cum e listarea la bursă, dar trebuie să te adaptezi şi nevoilor reale ale IMM-urilor, nu să duci resurse atât de consistente într-o zonă în care n-are apetenţă în acest moment, pentru că nu face parte din top 10 priorităţi ale unui IMM în acest moment. Sigur că o să-mi atrag critici, dar eu vă spun care e realitatea. Ce nevoi au întreprinzătorii mici şi mijlocii? Cele două mari nevoi ale lor sunt de investiţii, adică achiziţii, echipamente, utilaje, investiţii în noi tehnologii, investiţii în noi structuri de producţie şi capital de lucru.

Reporter: Dat fiind actualul context macroeconomic şi fiscal, ce trebuie făcut pentru a relansa economia, pentru a ajuta mediul antreprenorial românesc în situaţia actuală?

Florin Jianu: Păi, în opinia mea, să ştiţi că trebuie făcut exact pe dos în comparaţie cu ce se face în acest moment. Dacă vorbeşti de tăieri de cheltuieli, dacă vorbeşti de mărirea fiscalităţii, nu faci altceva decât să comprimi consumul, să comprimi producţia, să comprimi investiţiile şi la final te vei raporta la un PIB mai mic şi atunci toate lucrurile de care vorbim în acest moment, faptul că atragi resurse suplimentare la bugetul de stat, faptul că poate mai tai din cheltuieli, deşi aici nu vedem mari mari lucruri, dar toate aceste aspecte se vor raporta la un PIB mai mic şi atunci, de fapt, la sfârşitul anului ne vom trezi tot cu un deficit mare. Mai degrabă cred că ar trebui să vorbim de construcţie, să vorbim, să ne uităm la ce fac alte ţări, să ne uităm, spre exemplu, la Germania care a intrat în recesiune şi a ales să scadă impozitarea profiturilor, care a ales să mărească plaja de deduceri fiscale pe zonele de economie verde, care a ales diverse tipuri de instrumente de susţinere pentru cercetare, dezvoltare, inovare. Deci foarte multe lucruri care trebuie, dar aplecat aşa pas cu pas şi pe fiecare categorie aparte nevoile sunt diverse. Una e nevoia unui startup sau unei firme la început de drum, alta este nevoia unei firme care îşi doreşte să-şi menţină activitatea, ori alta e nevoia firmei care îşi doreşte să scaleze şi aşa mai departe. Deci eu cred că ar trebui de fapt în această perioadă să ne raportăm la câteva atribute: acela de a susţine economia, de a investi în economie şi de a fi pozitivi şi constructivi.

Reporter: Mulţumesc!