Tensiunile dintre SUA şi China - la nivelul anilor 70'

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Internaţional / 3 august

Ilustraţie de MAKE

Ilustraţie de MAKE

Ca răspuns la vizita preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA la Taipei, China a anunţat exerciţii militare cu muniţie reală în Strâmtoarea Taiwanului Casa Albă i-a recomandat lui Nancy Pelosi să nu viziteze Taiwanul, în urma unei conversaţii telefonice dintre Joe Biden şi Xi Jinping în care liderul chinez i-a spus lui Biden că "cei care se joacă cu focul vor pieri de foc" Trompetele din presă ale guvernului de la Beijing au ameninţat cu doborârea avionului lui Nancy Pelosi

Încordările dintre Republica Populară Chineză şi Statele Unite ale Americii par să se intensifice, pe fondul vizitei preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan, la Taipei.

Subiectul neînţelegerilor dintre China şi Taiwan şi a unui posibil conflict militar între cele două a fost abordat în ziarul BURSA în ocazia izbucnirii războiului ruso-ucrainean. Investitorul Ben Madadi a ridicat, încă din 15 martie, întrebarea dacă ar putea China să urmeze modelul Rusiei şi să invadeze Taiwanul. Madadi a punctat, între altele, că repercusiunile economice ale unei invazii chineze în Taiwan ar fi devastatoare şi greu de imaginat, în comparaţie cu cele ale invaziei ruseşti în Ucraina: "După invazia Ucrainei, pentru mine şi pentru mulţi alţi investitori în piaţa de capital, cea mai importantă întrebare a devenit «Când urmează să fie invadat Taiwanul?». Posibilitatea unei acţiuni militare a Chinei în Taiwan n-ar trebui exclusă, având în vedere că Republica Populară Chineză nu recunoaşte suveranitatea Republicii China (denumirea oficială a Taiwanului). Rusia a invadat un stat a cărui suveranitate o recunoaştea. De ce China n-ar invada un teritoriu pe care îl consideră doar o provincie rebelă? O invazie chineză asupra Taiwanului ar avea efecte devastatoare pentru economia mondială, cu repercusiuni greu de imaginat în comparaţie cu cele din ultimele săptămâni". Madadi arăta însă, ca argument contra unei posibile invazii a Taiwanului, că R.P. China "nu a manifestat niciodată cu adevărat tendinţe expansioniste".

Liderii de la Beijing par determinaţi să creeze o criză diplomatică cu Statele Unite ale Americii şi o situaţie din care le va fi greu să iasă, cel puţin fără a se face de râs, obligaţi fiind să dea înapoi de la retorica beligerantă din ultimele zile. Ori, dacă nu dă înapoi, China va fi obligată să provoace militar Statele Unite, riscând producerea unui accident militar în Strâmtoarea Taiwanului şi declanşarea unui nou război.

Ca răspuns la vizita preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, la Taipei, China a anunţat demararea unor exerciţii militare cu muniţie reală în Strâmtoarea Taiwanului, care au loc în perioada 2-6 august, iar una din portavocile din presa chineză a liderilor de la Beijing a ameninţat chiar cu doborârea avionului lui Pelosi.

Al treilea om din statul american a aterizat, în după amiaza zilei de ieri, la Taipei.

Tensiunile dintre Statele Unite şi China nu s-au mai ridicat la acest nivel din anii 1970, adică de dinainte de vizita lui Richard Nixon şi a lui Henry Kissinger la Beijing, în febrarie 1972. Nici măcar în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, în care s-a schimbat total abordarea diplomatică şi militară faţă de China, nu s-a ajuns la astfel de declaraţii din partea liderilor de la Beijing, care par mânaţi atât de motive interne şi strategice, cât şi de apropierea Ucrainei de Vest şi de situaţia de la nivel internaţional din jurul războiului din Ucraina.

China a desfăşurat deja forţe aeriene şi navale în apropierea Strâmtorii Taiwan, iar Taipei-ul a anunţat că se pregăteşte de război. Presiunea se resimte şi în pieţele de capital - bursele se tranzacţionează în scădere după raliul din ultimele săptămâni, în timp ce pieţele de obligaţiuni şi aurul s-au cumpărat agresiv pe fondul încorporării riscurilor - temerile fiind că vizita va provoca un răspuns militar din partea Chinei.

Tensiunile dintre SUA şi China - la nivelul anilor 70'

Vizita lui Pelosi la Taipei face parte din turneul diplomatic din Asia al preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, care viza oficial patru ţări. Pelosi şi echipa ei au păstrat ambiguitatea până luni şi nu au confirmat sau infirmat dacă va vizita sau nu Taiwanul. Mai multe publicaţii din Taiwan şi din Vest au relatat însă, luni, pe surse, citând oficiali taiwanezi şi americani, că Pelosi va ajunge la Taipei şi va petrece acolo noaptea de marţi spre miercuri, urmând ca astăzi să se întâlnească cu preşedintele Taiwanului, Tsai Ing-Wen, după o întâlnire cu parlamentarii taiwanezi.

Turul diplomatic al lui Nancy Pelosi în Asia vine în contextul unor şedinte a ASEAN, Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est, ea vizitând, pe lângă Taiwan (care nu era pe lista oficială), Malaezia, Japonia, Japonia şi Coreea de Sud. Potrivit informaţiilor publicate de presa americană, Casa Albă i-a recomandat lui Nancy Pelosi să nu viziteze Taiwanul - consilierul pe probleme de securitate naţională al lui Biden, Jake Sullivan i-a prezentat riscurile lui Pelosi şi ea a decis să continue cu vizita -, în urma unei conversaţii telefonice dintre preşedintele american Joe Biden şi liderul chinez Xi Jinping, conversaţie tensionată în care, potrivit presei chineze, Xi i-a spus lui Biden că "cei care se joacă cu focul vor pieri de foc".

Vizita a devenit însă una cu importanţă politică inclusiv la Washington, Republicanii adoptând discursul politic conform căruia anularea vizitei în Taiwan ar fi o capitulare în faţa Chinei şi în faţa liderilor chinezi, care nu au dreptul să le spună liderilor americani ce ţară pot sau nu să viziteze.

De menţionat că în Taiwan au mai existat delegaţii americane de senatori, deputaţi şi miniştri ai guvernului federal american, acestea fiind chiar comune până recent. Pelosi nu este primul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor care să viziteze Taiwanul - chit că ultima vizită a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA la Taipei a fost în 1997 -, iar întrebarea importantă este de ce este Beijingul determinat să transforme vizita lui Pelosi într-o criză diplomatică.

Taiwanul are, pe lângă armament modern şi un teritoriu dificil de cucerit, o întreagă cultură a rezistenţei în ceea ce priveşte apărarea teritoriului său. "Taiwanezii au trăit decenii cu tensiuni în Strâmtoarea Taiwan. Nu suntem calmi pentru că tensiunile sunt ignorate, ci precis pentru că am acceptat că ele sunt parte din fiinţa noastră. Orice se va întâmpla în următoarele zile cu posibila vizită a preşedintei Nancy Pelosi, sper că străinii vor respecta acest lucru, în loc să-şi dorească să ne panicăm doar ca să le împlinim imaginaţia. Cei care o vor face (se vor panica - n.r.) au imigrat deja în precedentele crize ale Strâmtorii Taiwan", explică pe pagina sa de Twitter Jeremy Huai-Che Chiang, fost oficial în ministerul de externe de la Taipei.

Despre China s-a spus în mai multe ocazii, de la debutul invaziei ruseşti în Ucraina, că ar putea ataca Taiwanul, în condiţiile în care fereastra istorică de oportunitate a liderilor chinezi se cam închide, având în vedere tendinţele demografice din China, care arată că până în 2050 aceasta ar putea deveni o ţară cu doar 700 de milioane de locuitori.

Tensiunile dintre SUA şi China - la nivelul anilor 70'

Specialiştii arată că o invazie chineză a Taiwanului ar rupe, efectiv, economia globală: marjele companiilor s-ar prăbuşi, lanţurile de aprovizionare ar dispărea sub presiunea sancţiunilor şi a retragerii companiilor, iar inflaţia ar fi pretutindeni, acesta fiind un şoc puternic stagflaţionist şi chiar recesionist în condiţiile în care China, SUA şi prin extensie Europa au relaţii economice extrem de strânse.

O altă explicaţie pentru transformarea vizitei într-o criză diplomatică este cea a distragerii atenţiei de la problemele interne cu care se confruntă China: o datorie la maxime istorice, mai mare de peste trei ori decât PIB-ul, un declin accelerat al populaţiei, o economie care se contractă şi probabil va intra în recesiune inclusiv din cauza politicii zero-Covid, o piaţă imobiliară în prăbuşire (-40% vânzări în ritm anual) şi tensiuni sociale în creştere - chinezii care şi-au cumpărat apartamente aflate în dezvoltare în ultimii câţiva ani au început să boicoteze plata ratelor, în condiţiile în care dezvoltatorii chinezi se apropie de faliment şi nu există garanţia livrării bunului achiziţionat, băncile chineze riscând neplata a aproximativ 350 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

De menţionat că, în finalul acestui an (noiembrie), va avea loc cel de-al 20-a congres naţional al partidului comunist chinez (CCP), iar liderul Xi Jinping este aşteptat să primească cel de-al treilea mandat consecutiv de cinci ani, el fiind primul liderul chinez de la Mao Zedong încoace care să nu renunţe la putere după două mandate.

Un purtător de cuvânt din cadrul Ministerului de externe al Chinei a declarat ieri că "vor exista consecinţe serioase" pentru vizita lui Nancy Pelosi. "Dacă preşedintele Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi insistă să viziteze Taiwan-ul, China va lua măsuri ferme şi hotărâte pentru a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială", a mai spus purtătorul de cuvânt al ministerului de externe de la Beijing.

La rândul său, Hu Xijin, un reprezentant important al presei de la Beijing, care scrie în cotidianul Global Times, a afirmat luni, pe Twitter: "Dacă avioanele militare americane escortează avionul lui Pelosi în Taiwan, este o invazie. PLA (armata chineză - n.r.) are dreptul să risipească forţat (eng. forcibly dispel - n.r.) avioanele militare americane, inclusiv prin lansarea de focuri de avertizare şi utilizarea unor mişcări tactice de obstrucţie. Dacă nu sunt eficiente (în a dispersa ţintele), atunci ele (avioanele - n.r.) vor fi doborâte".

Potrivit acestuia, ca replică la vizita lui Pelosi, "Beijingul a formulat o serie de contra-măsuri, inclusiv acţiuni militare".

"Lăsaţi-o să meargă în Taiwan. Dar să se roage înainte de plecare: să îşi ureze o călătorie sigură şi să nu fie amintită de istorie drept o «păcătoasă» care a pornit o spirală a tensiunilor ce amplifică fricţiunile militare la un război de scară mare în Strâmtoarea Taiwan", a mai scris Hu Xijin pe pagina sa de Twitter.

Rusia susţine China în problema Taiwan

Administraţia Vladimir Putin a afirmat, ieri, că vizita în Taiwan a lui Nancy Pelosi este o "provocare", Moscova subliniind că susţine poziţia Chinei. Vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan este o "provocare" şi are rolul de a exercita presiuni asupra Chinei, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, citată de Reuters. Rusia susţine principiul "o singură Chină" şi se opune independenţei Taiwanului "sub orice formă", a mai spus Zaharova.

----------------------------

PELOSI, DUPĂ ATERIZAREA LA TAIPEI: "Vizita noastră nu contrazice sub nicio formă politica pe termen lung a Statelor Unite".

China a anunţat noi exerciţii militare în jurul Taiwanului

Avionul preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA Nancy Pelosi (SPAR19) a aterizat ieri, la Taipei, Taiwan, la ora 17:44, ora României (22:44 ora locală Taipei). Ea a fost întâmpinată de oficialităţile taiwaneze, printre care şi ministrul de externe al Taiwanului. La ora României 17:20 avionul lui Pelosi şi-a actualizat oficial datele de zbor cu destinaţia Taipei, Taiwan.

Presa taiwaneză a scris ieri că forţele aeriene taiwaneze au escortat zborul preşedintei Camerei Reprezentanţilor. De asemenea, forţele aeriene americane au trimis opt avioane F-15 (cu 5 avioane suport cu combustibil), care au decolat la ora 17:00 ora României de la baza americană din Okinawa, Japonia, pentru a oferi protecţie avionului lui Nancy Pelosi.

În acelaşi timp, la ora României 17:27 au fost activate, în anumite zone de pe coasta de est a Chinei, mai multe sirene de "alertă defensivă". De asemenea, mai multe avioane de vânătoare ale forţelor aeriene chineze au survolat Strâmtoarea Taiwan la ora 17:30 ora României, la câteva minute înainte de aterizarea avionului lui Pelosi. Anterior aterizării, China a interzis avioanelor civile să survoleze Strâmtoarea Taiwan.

Ministerul de externe chinez a transmis, la 15 minute după aterizare avionului lui Pelosi, că vizita oficialului american încalcă integritatea teritorială a Chinei şi impactează fundaţia relaţiilor SUA-China, încălcând în acelaşi timp principiile care stau la baza aşa-numitei "One-China policy".

Ministerul de externe chinez a transmis că, prin vizita reprezentatului lor, SUA "încalcă grav suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei. Subminează grav pacea şi stabilitatea peste strâmtoarea Taiwan şi trimite un semnal grav greşit forţelor separatiste pentru independenţa Taiwanului".

De asemenea, China susţine că Statele Unite şi-au luat un angajament clar privind stabilirea relaţiilor diplomatice: "Nu există decât o singură China în lume, Taiwan este o parte inalienabilă a teritoriului Chinei, iar Guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legal care reprezintă întreaga China".

China se opune mereu vizitei în Taiwan a membrilor Congresului SUA, iar executivul american are responsabilitatea de a opri o astfel de vizită, mai spune ministerul de externe chinez, continuând: "Deoarece Preşedintele Pelosi este liderul în exerciţiu al Congresului SUA, vizita şi activităţile ei în Taiwan, indiferent de formă şi din orice motiv, reprezintă o provocare politică majoră". Aceste mişcări, precum jocul cu focul, sunt extrem de periculoase, susţin oficialii chinezi, amenânţând: "Cei care se joacă cu focul vor pieri din cauza lui".

Sursa citată mai arată: "China va lua cu siguranţă toate măsurile necesare pentru a-şi proteja cu hotărâre suveranitatea şi integritatea teritorială ca răspuns la vizita Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA. Toate consecinţele care decurg din aceasta trebuie suportate de partea SUA şi de forţele separatiste pentru independenţei Taiwanului".

Şi biroul Partidului Comunist din Taiwan a reacţionat, apreciind, într-un comunicat, că RP Chineză trebuie să fie şi cu siguranţă va fi reunificată. Orice activitate care urmăreşte "independenţa Taiwanului va fi distrusă de puternicele forţe anti-secesiune şi pro-reunificare ale poporului chinez".

China a trimis o scrisoare de protest SUA cu privire la vizita lui Pelosi şi a mai transmis că este pregătită să ia "măsurile necesare" pentru a-şi apăra integritatea teritorială.

După aterizarea pe aeroportul din Taipei, echipa de presă a lui Nancy Pelocy a transmis că vizita delegaţiei americane "onorează angajamentul de neclintit al Americii pentru sprijinirea democraţiei vibrante din Taiwan".

"Vizita noastră este doar una din multiplele delegaţii ale Congresului către Taiwan - sub nicio formă nu contrazice politica pe termen lung a Statelor Unite, ghidată de Legea Relaţiilor cu Taiwanul din 1979 (...). Statele Unite continuă să se opună eforturilor unilaterale de a schimba status-quo-ul", a mai transmis Nancy Pelosi pe pagina sa de Twitter.

La rândul său, Hu Xijin, un reprezentant important al presei de la Beijing, care scrie în cotidianul Global Times, a afirmat ieri, pe Twitter: "Pelosi a aterizat în Taiwan, deschizând o eră de competiţie de înaltă intensitate între China şi SUA cu privire la Strâmtoarea Taiwan. Taiwan este aproape de China continentală, iar China are suficiente cărţi de jucat. Le vom juca una câte una, cu încredere. Armata Populară Chineză (PLA - People's Liberatio Army - n.r.) va anunţa o serie de acţiuni".

Armata chineză a anunţat o nouă rundă de exerciţii militare lângă Taiwan, în perioada 4-7 august, după plecarea oficialului american, potrivit presei chineze de stat. Exerciţiile vor fi realizate cu muniţie reală în şase regiuni maritime din jurul Taiwanului, insula urmând să fie efectiv înconjurată de forţe militare chineze (vezi hartă furnizată de presa chineză de stat). Ministerul chinez al apărării a mai anunţat că a dispus trecerea armatei populare chineze în alertă maximă, armata urmând să lanseze operaţiuni militare ţintite ca urmare a vizitei lui Pelosi în Taiwan, potrivit Reuters.

În replică, ministerul de apărare de la Taipei a transmis că "are o înţelegere completă a activităţilor din apropierea Taiwanului" şi va "desfăşura forţe în mod proporţional ca reacţie la ameninţările inamice".

Potrivit analiştilor, mişcarea reprezintă o încercare de a arăta că Beijingul poate bloca efectiv Taiwanul şi comerţul cu statul-insulă în condiţiile în care China, pe lângă exerciţiile militare din jurul Taiwanului, a îndemnat toate navele şi aeronavele să evite cele şase zone în perioada exerciţiilor militare.

China a avut un răspuns similar în timpul celei de-a treia crize a Strâmtorii Taiwan, din 1995/1996, exerciţiile vizând atunci doar nordul, vestul şi sud-vestul Taiwanului (tot şase regiuni de exerciţii militare cu muniţie reală).

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Sunt Lincoln, Lenin și Mao, dacă nu mă înșel.

    Ce a mai rămas din ei:) pentru că fundalul îmi pare a fi un deșert care îi înghite. Așa văd eu. 

    Un menage a trois cu năbădăi:) pe care istoria scrisă acum l-a transformat într-un duo ruso-chinez asistat de un dansator american de step.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

06 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9366
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.9920
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0780
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6319
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3180

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro