TPA România: Concediile medicale, între eficientizarea cheltuielilor publice şi împovărarea companiilor

Măsurile fiscal-bugetare care afectează modul de calcul al indemnizaţiilor de concediu medical, intrate în vigoare la 1 august, au dus la o scădere semnificativă a numărului de certificate emise, contribuind astfel la eficientizarea cheltuielilor publice, conform unui comunicat de presă remis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează.

În acelaşi timp însă, acestea au un impact imediat negativ asupra angajaţilor şi angajatorilor: veniturile persoanelor cu probleme temporare de sănătate scad, iar costurile administrative şi birocraţia pentru companii cresc, consideră specialiştii TPA România, companie de top în Europa Centrală şi de Est, specializată în audit, contabilitate, consultanţă fiscală şi consultanţă juridică.

În cadrul pachetului de reformă fiscal-bugetară lansat de Guvern în această vară, Legea 141/2025 introduce reducerea valorii indemnizaţiilor pentru concediile medicale şi aplicarea unor formule diferite de calcul, în funcţie de durata concediului. Autorităţile justifică aceste măsuri prin necesitatea diminuării presiunii asupra bugetului de sănătate, presiune generată de creşterea numărului de zile de concediu acordate fără justificare medicală şi de costurile tot mai ridicate ale tratamentelor. Datele comunicate de Ministerul Sănătăţii la începutul lunii noiembrie arată că numărul certificatelor medicale emise în perioada iulie-septembrie 2025 a scăzut semnificativ, generând economii importante pentru bugetul alocat plăţii concediilor medicale.

„Totuşi, aceste modificări legislative presupun indemnizaţii mai mici pentru angajaţi, în cazul concediilor medicale pentru perioade scurte, şi generează proceduri administrative mai complicate pentru angajatori. După primele patru luni de la intrarea în vigoare, putem spune că efectele imediate sunt negative atât pentru angajaţi - prin scăderea veniturilor nete pentru persoanele cu probleme temporare de sănătate, cât şi pentru companii - prin complexitatea administrativă care se amplifică”, a explicat Ioana Zavastin, Payroll Director al TPA România.

Aceste măsuri au fost adoptate la scurt timp după modificările semnificative privind plata concediilor medicale din 2024: începând cu 1 ianuarie 2024, indemnizaţiile de concediu medical au fost incluse în baza de calcul pentru contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10%, iar, din aprilie 2024, a fost limitată aplicarea CASS doar la concediile pentru boală obişnuită (cod 01), carantină (cod 07) şi reducerea duratei normale de lucru (cod 10), scutind celelalte tipuri de concedii medicale (maternitate, îngrijirea copilului bolnav, risc maternal, urgenţe medico-chirurgicale etc.).

„Anterior, aceste indemnizaţii erau scutite de la plata CASS, astfel că noul mod de calcul pentru indemnizaţiile de concediu medical a redus semnificativ sumele nete primite de angajaţi în perioada concediului medical. Diminuarea veniturilor nete pentru angajaţi şi povara administrativă pentru angajatori se accentuează prin reglementările introduse în august 2025”, a spus Ioana Zavastin.

Potrivit specialistului TPA România, până la 1 august 2025, indemnizaţia pentru boală obişnuită (cod indemnizaţie 01) reprezenta 75% din baza de calcul, indiferent de durata concediului medical, iar de la 1 august 2025, procentul de calcul al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii devine diferenţiat în funcţie de totalul zilelor de concediu medical acordat pentru fiecare episod de boală: 55% din baza de calcul pentru episoadele de boală cu durata de până la 7 zile; 65% din baza de calcul pentru episoadele de boală cu durata între 8 şi 14 zile; 75% din baza de calcul pentru episoadele de boală de peste 15 zile. Baza de calcul a indemnizaţiei rămâne media veniturilor brute din ultimele şase luni, limitată la 12 salarii minime brute pe ţară (4050 lei• 12).

„Această formulă duce la indemnizaţii mai mici pentru concediile medicale acordate pentru perioade scurte, ceea ce poate descuraja abuzurile, dar totuşi afectează veniturile angajaţilor cu probleme temporare de sănătate. În practică, gestionarea certificatelor medicale devine astfel o sarcină birocratică şi administrativă tot mai împovărătoare pentru angajatori. Deşi costurile directe cu plata indemnizaţiilor medicale nu sunt mai mari nici în cazul certificatelor medicale succesive, schimbările legislative generează o serie de provocări operaţionale şi riscuri fiscale suplimentare pentru companii”, a spus Ioana Zavastin.

Specialiştii TPA România au identificat în practică o serie de situaţii cu care se confruntă angajatorii. În cazul în care, pe parcursul unui episod de boală, se eliberează un certificat de concediu medical iniţial, urmat de unul sau mai multe certificate în continuare, numărul de zile de concediu medical va fi cumulat, iar procentul aplicat asupra bazei de calcul va fi determinat în funcţie de numărul total de zile aferente întregului episod de boală.

De asemenea, în situaţia în care certificatul de concediu medical iniţial este emis la sfârşitul lunii şi este urmat de un certificat în continuare în luna următoare, numărul total de zile de concediu medical aferente aceluiaşi episod de boală va creşte.

Astfel, în cazul certificatelor medicale succesive emise pentru acelaşi episod de boală, procentul se recalculează retroactiv în funcţie de durata cumulată a concediului medical. Acest lucru va duce la majorarea procentului aplicat asupra bazei de calcul şi, implicit, la recalcularea indemnizaţiei aferente certificatului de concediu medical iniţial.

„Departamentele de HR şi payroll trebuie să implementeze fluxuri interne clare pentru gestionarea certificatelor medicale. Pentru a evita erorile, procedurile vor fi complexe, urmărind identificarea certificatelor medicale, evidenţa atentă a continuităţii episoadelor medicale, operarea recalculului salarial retroactiv, comunicarea cu salariaţii şi informarea transparentă a acestora pentru a preveni nemulţumiri legate de scăderea indemnizaţiilor pentru concediile scurte. În plus, rectificarea statelor de plată şi a Declaraţiei 112, în cazul recalculărilor retroactive, poate genera dobânzi şi penalităţi dacă ajustarea fiscală se realizeaza după termenul de raportare. În acest context, angajatorii se confruntă cu o creştere a birocraţiei şi a timpului necesar pentru gestionarea absenţelor şi pentru procesarea şi calcularea salariilor, fapt ce poate avea un impact indirect asupra productivităţii din cadrul companiei”, a concluzionat Ioana Zavastin.