Rescadenţarea şi programele proprii ale băncilor de conversie şi anihilare a efectelor aprecierii puternice a francului elveţian în raport cu moneda naţională sunt două soluţii pentru problema celor cu credite în franci elveţieni, identificate în urma întâlnirii de vineri a ministrului Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, cu conducerea Băncii Naţionale a României (BNR).
O bancă, deţinând o mare parte a acestor credite în franci elveţieni, are un program propriu şi va face conversia creditelor, pentru cei care doresc, din franci în euro sau în lei, iar după aceea va aplica un discount care să reducă foarte mult din această creştere a cursului francului elveţian sau să o anihileze în totalitate, a declarat ministrul Finanţelor, la finalul întâlnirii de la BNR.
Oficialul MFP a menţionat şi rescadenţarea creditelor, conform Ordonanţei 64 din iulie 2014, care rezolvă 51% din situaţii şi al cărei cadru de aplicare poate fi lărgit, restricţiile iniţiale fiind legate de nivelul veniturilor celor care aplică.
"A fost o discuţie foarte bună la sediul BNR. Va continua această discuţie şi săptămâna viitoare. Am încercat şi încercăm să identificăm în primul rând situaţia în care ne aflăm şi apoi să vedem care sunt soluţiile pentru a rezolva, pentru o mare parte dintre cei care au aceste credite în franci elveţieni, pe un termen mai lung, această problemă. Din analiza datelor, pentru că s-a făcut o analiză foarte exactă, s-a constatat că nu este vorba despre 150.000 de persoane care au aceste credite. Vorbim de 75.412 debitori (persoane fizice) şi numărul de bănci ce au un portofoliu destul de important, de peste 90%, este de numai şase bănci. Există o soluţie la această problemă, din iulie anul trecut, când conform Ordonanţei 46/2014, Guvernul a aprobat şi a susţinut rescadenţarea creditelor pentru persoanele care aveau un nivel al veniturilor sub un anumit prag. Această Ordonanţă merge în Parlament şi va putea să fie lărgit acest cadru astfel încât să încadrăm cât mai multe persoane din cele 75.000 care au nevoie de o astfel de rescadenţare", a afirmat Vâlcov.
Oficialul MFP a explicat că, prin rescadenţare, pentru primii doi ani rata la credit va scădea foarte mult, iar în anii următori o mare parte din cheltuieli va fi preluată de către stat, prin reducere la impozitul pe venit.
Vâlcov a precizat că luni va avea o nouă întâlnire la BNR şi că săptămâna viitoare vor fi discuţii şi cu celelalte bănci pentru a vedea dacă îşi permit şi ele un program propriu de conversie a creditelor. Ministrul Finanţelor a subliniat că România este o economie liberă şi că intervenţia Guvernului în astfel de situaţii nu trebuie să fie în dauna băncilor private.
"Totuşi, nu ştiu dacă România este Ungaria, dacă România doreşte să meargă pe acest model (să impună conversia creditelor - n.r.). Trebuie să vedem soluţiile economice pe care le avem astăzi şi pe care le putem aplica fără a îngrădi câştigul sau dreptul altor jucători pe piaţa şi aici mă refer la bănci", a spus Vâlcov.
Întrebat despre "îngheţarea" cursului, oficialul MFP a afirmat că acest lucru ar trebui acceptat de către bănci, nu impus.
"Eu am prezentat două (soluţii - n.r.), din care una, printr-un program propriu al băncii, ar duce la anihilarea acestei creşteri a cursului, iar cealaltă ar duce ca pe o perioadă de timp scurt, 2 sau 3 ani, ratele să scadă, iar după aceea, când ratele vor creşte, o mare parte din presiunea acestei creşteri va fi preluată de către stat prin acea reducere la impozitul pe venit. Deci soluţii sunt cu totul şi cu totul altele şi acolo statul va avea o intervenţie pentru ca începând din 2017 va interveni. Aproximativ 0,1 la sută din PIB vor fi alocaţi pentru cei care vor cere rescadenţarea şi acest fapt va duce ca în economie toţi actorii să fie mulţumiţi. De ce să nu mergem pe o situaţie "win-win-win", să mergem pe o situaţie de impunere de forţă, care nu ştiu dacă este extrem de bine primită atât în Europa cât şi în România. Noi vrem să încurajăm atât băncile cât şi populaţia să se desfăşoare în condiţii cât mai corecte şi în condiţiile unei economii de piaţă. În niciun caz nu suntem un Guvern care pune sau bagă pumnul în gura cuiva. Săptămâna viitoare va urma să avem şi alte întâlniri", a mai spus Vâlcov.
• Francul a ajuns la 4,4228 lei
Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, şi a atins un nou maxim, în timp euro a urcat de la 4,5034 lei la 4,5095 lei, iar dolarul a atins şi el un nou maxim, de 3,8863 lei.
Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crrescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro impus în 2011 a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe.
Francul s-a apreciat joi foarte repede după anunţul Băncii Eleveţiei, cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.
1. adica
(mesaj trimis de mark în data de 17.01.2015, 01:51)
tot statul sa plateasca pentru oalele sparte de altii, prin tampenia numita "Electorata". De ce bancile nu-si asuma pierderi? Ce fel de capitalism e asta? Va bateti joc de oamenii care muncesc.
Iar cei de la BNR sa nu se spele pe maini ca Pilat din Pont, ca vina lor e aproape la fel de mare ca a celor 6 banci nesimtite cu credite in monede exotice. Macar acum, sa incerce sa mai repare ceva, sa puna mana sa someze bancile sa-si asume pierderi, nu sa dea oamenii in strada, sau sa fure de la stat, nu mai aveti rusine? Pentru ce avem atunci organisme de supraveghere cu angajati platiti regeste?
1.1. gestiunea riscului (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de marius în data de 17.01.2015, 14:41)
Problema de fond este ca bancile arunca tot riscul pe client, iar BNR nu reprezinta cetatenii, ci cele 6 banci. BNR a sanctionat extrem de dur Volksbank in 2009 pentru ca banca a criticat BNR, dar cand e vorba de oameni, spune ca n-are ce face. Bancile au stiut sa modifice abuziv dobanzile in 2008, cand indicii internationali au scazut si nici atunci BNR nu a facut nimic. Daca se gasea o solutie acum 2-3 ani, aceasta crestere de 20% nu deranja pe nimeni. Nu stiu daca sesizati ca valoarea medie a creditelor e de vreo 40.000EUR, deci vorbim in toate cazurile de imobile, nu de televizoare.
2. Datoriile se platesc dintotdeauna.
(mesaj trimis de Radu în data de 17.01.2015, 10:51)
Datoriile in bani : lei, euro, dolari, franci, se platesc in momeda respectiva plus costul banilor, fructul banilor.
De ce sa plateasca statul si bancile pentru datorii liber consimtite ?
Eu nu vreau ca statul sa plateasca din taxele mele si nici bancile unde am depozite.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.01.2015, 12:00)
Si eu am multi bani in depozite dar inca nu m-am indragostit de nici o banca. Atata timp cat bnr controleaza euro ar trebui sa faca ceva si cu CHF-ul.
2.2. BNR nu controleaza EURO (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de sandu în data de 17.01.2015, 14:36)
BNR cu mare greutate se tine la Leu si voi vreti sa controleze CHF. Moneda reflecta starea economiei si nimeni nu poate din niste masuri financiare sa faca economia Romaniei sa semene cu ce a Elvetiei. Orice oglinda ar folosi in ea datoriile romaniei nu pot fi transformate in Depozitele Elvetiei.
2.3. Speculatia pe curs, (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Prribeagul în data de 17.01.2015, 17:28)
o excrocherie de proportii!
"Moneda reflecta starea economiei"
Ce vraji au facut elevetienii ca economia lor sa fie cu cca 30% mai performanta decit economia europeana? Nu-i vorba de stare, ci de vrajeala. Niste excroci, care nu aveau ce face cu fe, i-au lamurit, promitindu-le cite in luna si instele, pe niste prosti sa ia imprumuturi in fe. Sigur ca prostii sunt niste oameni normali, excrocii sunt aceia care ii fac pe oamenii normali prosti, adica sa accepte ca de munca lor poate sa-si bata joc oricind, considerind-o ppl.
2.4. Ai trecut prin Elvetia? (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de sandu în data de 17.01.2015, 17:40)
Nu cred ca Francul a crescut cu EUR a scazut. Elvetia nu are datorii, nu are conflicte etnice nu sunt alarme teroriste si fabrica produse de varf. In afara produselor fabricate pe teritoriul elvetian, elvetia si elvetienii au un raport enorm de investitii facute cu cap in alte tari care muncesc pentru ei. O alt explicatie ar fi ca francul este o moneda de refugiu in vremea speculatiilor. Acum nu poti sa cumperi dolari pentru ca evident sunt prea sus dupa cum nici euro nu iti vine sa cumperi. Franci, yeni, lire, aur?
2.5. cum adica? (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de mark în data de 17.01.2015, 20:57)
"De ce sa plateasca statul si bancile pentru datorii liber consimtite ?"
Datoriile au fost liber consimtite atat de banci cat si de clienti. Bancile au incercat sa hoteasca clientii, deci trebuie sa-si asume cea mai mare parte a pierderillor.
Statul roman nu ar trebui sa intre in ecuatie, altfel nu vreau sa mai aud de conceptul de piata libera, mediu privat cu management si performante superioare celui de stat si alte bazaconii.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.01.2015, 12:02)
valcov = frectie la picior de lemn. Slaba prestatie.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.01.2015, 16:28)
Cei cu credite in CHF ar trebui sa le denunte in masa la tribunal. Apoi bancile trebuie sa ia pierderea si nu au decit sa faca afaceri mai departe.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.01.2015, 16:37)
Cei cu credite in CHF ar trebui sa le denunte in masa la tribunal. Apoi bancile trebuie sa ia pierderea si nu au decit sa faca afaceri mai departe.
5.1. Statul mafiot da, ca nu da de la el! (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 17.01.2015, 17:49)
Romania n-are nimic de-a face cu fe. Ea are de-a face cu Euro. Este inaceptabil ca UE sa acepte fara sa zica miau o devalorizare a instantanee a cursului fata de fe, o economie de nimica-n lume, de cca 30%. Si pentru ce? Ca niste speculatori sa-si bata joc fara nici macar sa-si dea seama de munca milioane de oameni. Asta fara sa mai tinem cont ca bancherii, niste excroci, au scapat, dind credite, de niste bani cu care nu aveau ce face, adica fara valoare.
De "apreciat" graba cu care statul roman vrea sa se faca partas la pierderi. Nu ajunge ca bancherii excroci si-au batut joc de niste prosti, statul nostru mafiot vrea sa-si bat joc de toata natia.
Apropo, statule mafiot, cind recuperezi pagubele provocate poporului roman de mafiotii tai prin jaful Babcorexului, a FMIului, a Bchtelului, a...
5.2. ce nu inteleg cei de la stat (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de mark în data de 17.01.2015, 21:00)
e ca sunt pusi acolo politic, niste personaje efemere, dar ale caror actiuni raman. Ei nu inteleg nimic cand se uita la tv sau vad in jurul lor hotii de dupa 89 cum intra la puscarie, pentru ca poate a venit o noua generatie dupa ei care si-a dat seama de hotie. Asa se va intampla si cu astia de acum cand vor incerca sa puna in carca poporului pierderile cauzate de lacomia bancilor straine.
Daca ar avea cat de cat un Dumnezeu in afara de bani, ar trebui sa ajute un pic poporul si sa nu mai faca jocul camatarilor internationali
6. fără titlu
(mesaj trimis de marius în data de 17.01.2015, 19:08)
Statul are rol de reglementator in economie, el face regulile jocului. Nu are rol de incasator de pierderi.
Rolul guvernului NU este acela ca din banii contribuabililor sa plateasca oalele sparte de altii, care acum se ridica la nivelul a miliarde de RON.
Agentii economici (bancile in cazul asta) si populatia sunt responsabili de faptele lor, trebuie sa caste bine ochii si sa se documenteze bine inainte de a semna si a-s asuma ceva.
Daca bancile din postura de parte avizata, profesionista, nu si-au estimate bine riscurile si nu au informat corect clientii neavizati despre riscurile posibile, sa-si asume pierderile. Daca debitorii s-au aruncat la risc maxim, fara sa-si puna intrebarea ca daca intervine o situatie defavorabila (crestere de curs, de dobanda, pierderea unui loc de munca in familie) ce vor face, atunci sa plateasca. Bancile si cumparatorii au urcat piata imobiliara la cer, fara ca atunci sa aiba vreo problema cu asta. Atunci toti si-au urcat sacii in caruta, iar acum vor ca altcineva sa plateasca pagubele.
Sunt destui platitori de impozite, care desi nu aveau unde locui, nu s-au aventurat in circul imobiliar. Ei de ce sa plateasca oalele sparte si beneficiul altora din impozitele lor? De fapt le platesc déjà, prin plafonul mult prea ridicat de 60.000 euro la prima casa, prin care partile interesate care l-au stabilit, au incercat sa stabilizeze piata imobiliara la un nivel nerealist (ridicat), pentru a proteja garantiile imobiliare.
Deci tot bancile, debitorii lor si toti cei implicati in dezvoltarea bulei imobiliare la niveluri nesustenabile tin sus piata, nelasand-o sa se regleze liber, la cat poate piata plati – probabil cu vreo 50% mai jos decat acum.
Este adevarat ca aprecieri/deprecieri de curs de 15-20% intr-o zi, 35% intr-un an, sau dublari in cativa ani sunt greu daca nu chiar imposibil de estimat, dar partile implicate trebuie sa-si imparta riscul, nicidecum sa-l paseze altora – statul in cazul acesta.
Sunt curios cand vor incepe sa creasca dobanzile ce se va intampla, ca acum toata lumea sta linistita, dar nu este exclus ca in cativa ani sa vedem dublari sau triplari ale dobanzilor. O dublare a dobanzilor la lei, dolari, euro, franci sau orice altceva, doar ar readuce dobanzile la media ultimilor 10-2 de ani, adica la o normalizare.
6.1. in mare parte de acord (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de mark în data de 17.01.2015, 21:06)
cu mentiunea ca multi clienti au fost la banca pt a obtine un credit pt casa. Nu pt a-si lua vile de vacanta, ci un amarat de apt. Agentii bancilor i-au momit ca cele in CHF sunt bune pt ca asa aveau directie de la sefii lor (adevaratii mishei in opinia mea). Oamenii simpli fara pregatire economica nu pot fi scosi vinovati in aceeasi masura ca si bancile, care stiau exact ce fac.
Si, in ecuatie, cu o vina cam egala cu a bancilor au fost organismele noastre de reglementare. Unde a fost si ce a facut BNR? Imi da impresia ca ei doar fac jocul intereselor straine, nu ale poporului roman. Intai au eliberat RMO bancilor si am umplut gaurile cu 20 mld de la FMI, acum vor sa mearga in continuare in aceeasi directie: sa puna pierderile strainilor in carca intregii populatii.
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2015, 13:14)
Singuri in propria tara.
Atunci cand copilul meu incepe sa se joace cu cineva strain, datoria mea de parinte este sa ma interesez si sa intervin atunci cand viata, sanatatea, integritatea lui este pusa in pericol.
Idee e foarte simpla.........platim impozite....muncim....incercam sa facem pasi inainte.......dar nu toti putem fi prezicatori economici, sau experti financiari. Eu am mers de buna credinta la banca....am luat un credit......iar acum banca ma pacaleste......PE MINE CINE AR TREBUI SA MA APERE DE INSELACIUNE?!?!?!? Nu vreau sa imi plateasca nimeni creditul, nu vreau mila nimanui, DAR NICI NU VREAU SA FIU FURAT SI INSELAT CU APROBUL STATULUI IN CARE EU TRAIESC!!!
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2015, 13:22)
Singuri in propria tara.
Atunci cand copilul meu incepe sa se joace cu cineva strain, datoria mea de parinte este sa ma interesez si sa intervin atunci cand viata, sanatatea, integritatea lui este pusa in pericol.
Idee e foarte simpla.........platim impozite....muncim....incercam sa facem pasi inainte.......dar nu toti putem fi prezicatori economici, sau experti financiari. Eu am mers de buna credinta la banca....am luat un credit......iar acum banca ma pacaleste......PE MINE CINE AR TREBUI SA MA APERE DE INSELACIUNE?!?!?!? Nu vreau sa imi plateasca nimeni creditul, nu vreau mila nimanui, DAR NICI NU VREAU SA FIU FURAT SI INSELAT CU APROBUL STATULUI IN CARE EU TRAIESC!!!