Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

VALENTIN LAZEA, ECONOMIST ŞEF BNR:"Băncile centrale au fost transformate în femeia de serviciu care face curat după petrecerea guvernelor"

Miscellanea /



Actualizare - AVOCATUL GHEORGHE PIPEREA: "Pandemia va opera o schimbare totală de paradigmă"

Pandemia va opera o schimbare totală de paradigmă, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, care consideră că modelul economic actual se va sprijin pe un model economic bazat pe producţia locală.

Zona spaţiilor de birouri va fi una foarte delicată în faţa falimentelor, susţine avocatul Piperea, explicând: "De aceste spaţii de birouri sunt legate băncile cu foarte multe credite de tip revolving şi dezvoltatorii imobiliari care încă nu au terminat proiectele, în contextul în care tot mai mulţi angajatori se vor hotărî să apeleze la lucrul de acasă, iar cererea se va reduce şi oferta va fi tot mai mare. Acest lucru va duce la corecţii severe prin faliment".

În altă ordine de idei, Gheorghe Piperea consideră că statul trebuie să se implice în salvarea IMM-urilor sau să le ofere posibilitatea să se salveze de la faliment. IMM-urile sunt clienţi ai băncilor, chiriaşi ai spaţiilor comerciale, ocupă spaţii de birouri, a atras atenţia domnia sa, evidenţiind că, potivit unui studiu, din cele circa 500.000 de IMM-uri prezente în ţara noastră, în acest an 160.000 vor intra în faliment. În opinia avocatului, la acestea se vor mai adăuga alte 100.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, care vor falimenta în urma acestei crize. "Fără IMM-uri nu există economie. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza pe mari companii care să vândă direct consumatorilor? Nu există aşa ceva", apreciază Gheorghe Piperea.

Specialistul a specificat că UE spune că este la fel de esenţială susţinerea IMM-urilor pe cât este de esenţială ţinerea în viaţă a marilor companii.

Avocatul aminteşte că, anul trecut, UE a emis Directiva pe restructurare, care pune în ordine primordială restructurarea IMM-urilor. Legislaţia noastră ignoră IMM-urile, evidenţiază avocatul, apreciind că 96% din procedurile de insolvenţă sunt, de fapt, falimente: "Atât băncile, cât şi fiscul se opun restructurării înainte de insolvenţă, pentru că IMM-urile sunt considerate suspecţii de serviciu".

În acest context, directiva care trebuie să fie implementată până la 19 iulie 2021 ar trebui să fie implementată în maxim o lună, consideră domnia sa.

Pe lângă IMM-uri, sunt esenţiali şi simplii particulari, pentru tot ce înseamnă economie, conform domnului Piperea: "Dacă există consum, există producţie, daca creşte consumul, creşte producţia, creşte nivelul încasărilor din TVA la bugetul de stat, dacă avem consum, există motivaţii pentru tot felul de noi investiţii publice sau private. Când nu există consum, în mod clar urmează scădere economică, atât la nivel macro, cât şi la nivel micro".

Pe lângă faptul că sunt mai mult de un milion de contracte de muncă îngheţate, acum, există 250.000 contracte desfiinţate pur şi simplu, adică şomaj propriu-zis, pe lângă cel tehnic, cel puţin, atrage atenţia Gheorghe Piperea, avertizând şi asupra faptului că românii întorşi din străinătate sunt tot viitori şomeri.

E.O.

---

Actualizare - Valentin Ionescu, fost Ministru al Privatizării: "Nu pandemia în sine a provocat o recesiune economică, ci deciziile politice"

Nu pandemia în sine a provocat o recesiune economică, ci deciziile politice care au fost luate pentru protecţia sănătăţii publice, consideră Valentin Ionescu, fost Ministru al Privatizării.

Domnia sa susţine că prognoza intermediară făcută în cadrul Comisiei de Prognoză arată o evoluţie a creşterii economice într-un V lărgit.

Valentin Ioneascu a declarat: "Dacă am mers pe scenariul de V lărgit şi am luat în calcul nişte scenarii. Am luat în seamă că după o scădere bruscă, în luna aprilie, în care înregistrăm o aplatizare a şomajului tehnic şi respectiv o creştere a şomajului propriu-zis, urmează o perioadă de redresare în luna mai-iunie. Pe noi ne-a interesat şi contează ca la nivel guvernamental veniturile populaţiei să fie conservate pentru că redresarea economiei naţionale este ca o rachetă, dacă nu-i dai suficient combustibil nu se ridică de la sol. Acelaşi lucru este valabil şi pentru susţinerea firmelor care nu au nicio vină că prin decizie politică s-a intrat în recesiune".

Domnia sa a precizat că există şocuri atât pe latura ofertei, cât şi pe cea cererii şi, temporar, statul poate să intervină astfel încât să susţină şi firmele şi populaţia, ca veniturile să fie cât de cât conservate.

"Nu avem de unde să ştim cât de repede se va produce redresarea. Am făcut o estimare că acest lucru se va întâmpla undeva între 9-12 luni, nu ştim dacă atunci vom avea o creştere de 4 saa 7%", a mai adăugat Valentin Ionescu.

Domnia sa a mai precizat că nu vede intrarea într-o depresiune, este vorba doar de o recesiune severă. "Dacă ne uităm la datele UE legate de recuperare, toate estimările arată că se va produce în 2021. Acest lucru înseamnă că în decurs de 8 luni se intră pe o creştere economică destul de puternică", a mai completat Valentin Ionescu.

A.T.

---

Actualizare - Liviu Rogojinaru, Ministerul Economiei: "Această criză ne-a «obligat» să grăbim debirocratizarea"

Statul are rolul de a fi un reductor de incertitudini, urmărind stabilizarea economiei şi redarea încrederii mediului de afaceri şi poate deveni un mare producător prin intermediul intreprinderilor publice, un angajator de anvergură pentru un mare număr de salariaţi, un consumator foarte important prin lansareade comenzi publice către sectorul privat al economiei, dar în special un mare investitor, prin lansarea unui program ambiţios de investiţii publice şi private în sectoarele considerate prioritare pentru economia naţională în anii următori, a afirmat Liviu Rogojinaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei

Domnia sa a declarat că ponderea implicării Guvernului în activitatea economică va creşte fără îndoială: "Primul ministru a anunţat că vor fi investiţii foarte mari în ceea ce priveşte dezvoltarea României, lucruri care nu s-au făcut în ultimii 25 de ani încercăm să le facem acum, cât mai mult din ele, pe repede înainte şi sper să fim lăsaţi să le facem".

Liviu Rogojinaru a mai adăugat că statul poate să coordoneze şi să sprijine iniţiative economice private pe diverse căi ca de pildă susţinerea prin ordonanţă pentru o serie de întreprinderi, lansarea de vaste proiecte în interes strategic, încheierea de acorduri sociale, subvenţionarea unor programe de cercetare sau a unor programe pentru IMM-uri.

"Săptămâna aceasta vom avea o discuţie foarte importantă cu Ministerul Fondurilor Europene. Încercăm să strângem toţi banii care au rămas din programul 2014-2020 la Ministerul Economiei şi să-i ejectăm repede, prin nişte scheme pe care deja le avem, către agenţii economici din ţara noastră", a precizat secretarul de stat.

Domnia sa a mai spus că în acest moment este foarte greu de estimat atât amplitudinea recesiunii, cât şi durata de revenire economică, ţinând cont că nu a fost încă depăşit vârful pandemiei, fiind practic o ecuaţie cu foarte multe necunoascute, din care singura cunoscută este numărul deceselor.

Liviu Rogojinaru a mai afirmat că una din laturile pozitive cu care a venit această criză o reprezintă faptul că a "obligat" luarea rapidă a unor măsuri de debirocratizare.

A.T.

---

Actualizare - OVIDIU DEMETRESCU, PARTENER, LONDON BROKERS ŞI OCD CAPITAL & RESOURCE: "Cu cât stăm mai mult în izolare, cu atât criza economică se va adânci"

Cu cât stăm mai mult în izolare, cu atât "damage"-ul economic se va adânci, este de părere Ovidiu Demetrescu, Partener, London Brokers şi OCD Capital & Resource . În opinia domniei sale, dacă situaţia va continua fără ca activitatea economică să fie reluată, atunci evoluţia economiei nu va fi nici în W, nici in U, ci căderea va fi foarte adâncă, "va fi ca o copaie" şi nu ne vom ridica la fel de repede cum am căzut.

În opinia domniei sale, există, poate, o presiune pe segmentul clădirilor de birouri, ca urmare a reducerii ratelor, dar este clar că lumea nu va renunţa brusc la obiceiurile de interacţiune şi la cele de a face business.

O parte din sectorul energetic este în suferinţă acum, printre altele ca urmare a unei crize de supraproducţie de petrol, a subliniat domnul Demetrescu, adăugând că domeniul energiei electrice este într-o reaşezare temporară şi nu trebuie stingherit de intervenţii de amânare la plată a facturilor la utilităţi, fără rost.

"Guvernul trebuie să se uite la afaceri, la productivitate, să evalueze şi ce nu este eficient să restructureze", este de părere specialistul, care vede în energie o zonă unde recuperarea va fi rapidă: "Rolul nostru este să punem nişte proiecte viabile pe masă şi să aducem bani".

Un alt sector câştigător este agribusiness-ul, adică tot ceea ce este legat de hrană, a mai adugat Ovidiu Demetrescu: "Guvernele vor emite noi instrumente de îndatorare, iar afacerile financiare sănătoase vor prospera, iar celelalte vor fi obligate să închidă, urmând să conteze cei care pot aduce valoare adăugată. (...) Cred că vom asista la o tendinţă de relocalizare a business-ului pe sectoare cheie. Uniunea Europeană nu a mai fost Uniune Europeană, ci fiecare a fost pentru el. Cred că acesta a fost un duş rece pentru ţările europene. Ca să ieşim din această criză, avem nevoie de solidaritate şi cooperare între ţări. Cred că trebuie să trăim într-o armonie economică şi într-o armonie cu mediul, ca să putem ieşi din criză. Cred că am primit un semnal de la planetă să ne trezim la realitate".

E.O.

---

Actualizare - ALEXANDRU ELIAN, BLUE ROCK FINANCIAL SERVICES: "Marele câştigător al acestei pandemii este mediul"

Există un mare câştigător de pe urma acestei pandemii, care este mediul înconjurător, a spus Alexandru Elian, director de vânzări în cadrul Blue Rock Financial Services.

"Vedem că o parte a problemelor legate de stratul de ozon au început să se repare într-un timp record, datorită faptului că, prin această oprire forţată a economiei, poluăm mult mai puţin. Şi este un argument real, dacă numărul de morţi cauzat de coronavirus va fi mai mic decât numărul de morţi care nu vor apărea, datorită faptului că mediul va fi îmbunătăţit semnificativ, pentru o anumită perioadă", a spus Alexandru Elian.

În opinia sa, durata crizei va fi determinată de câţiva factori, între care unii sunt relativ obiectivi şi ţin de capacitatea băncilor naţionale de a injecta lichiditate în sistem, de capacitatea Guvernelor de a finanţa industria şi populaţia, adică de a tipări bani, iar în acest caz, bineînţeles că Statele Unite, a căror monedă este de rezervă mondială, se află în avantaj.

Alexandru Elian a adăugat: "Un alt element ţine de frică. Chiar dacă se vor ridica toate restricţiile impuse, populaţia va avea în continuare frică. Va încerca cât de mult poate să stea acasă, îşi va schimba obiceiurile de cosum, practic va face unele lucruri complet altfel decât le-a făcut până acum".

A.I.

---

Actualizare - PROF. UNIV. EMIL DINGA: "Evitarea aşteptărilor negative şi refacerea ocupării - obiective urgente pentru evitarea crizei economice"

Efectele actualei pandemii sunt perfect predictibile şi nu afectează structural economia, nici măcar finanţarea şi refinanţarea, a afirmat profesorul universitar Emil Dinga - cercetător ştiinţific la Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare "Victor Slăvescu" din cadrul Academiei Române - în cadrul conferinţei internaţionale "The Post-Pandemic World", organizată de Grupul de presă BURSA.

Domnia sa a precizat că România nu a intrat încă în criză economică, deşi ne confruntăm cu un şoc extern, atipic, sanitaro-medical, şoc care s-a adresat direct economiei reale şi care a dus la blocarea producţiei.

Emil Dinga susţine că, pe termen scurt, anul 2020-2021, nu trebuie modificat cadrul instituţional, reglementări, dereglementări abrupte pentru ca ar transmite destabilizare economică. De asemenea, nu ar trebui abordate teme generale cu impact pe termen lung şi nu ar trebui întârziate măsurile de intervenţie guvernamentală.

Profesorul universitar Emil Dinga a afirmat: "Guvernul trebuie să se comporte ca un stat mare şi să îşi asume întreaga finanţare pentru îndeplinirea celor două obiective de urgenţă pentru termen scurt si lung: evitarea aşteptărilor negative cu privire la preţuri, pensii, salarii şi profituri şi refacerea ocupării. Guvernul trebuie să fie dezinhibat şi să acţioneze hotărât. Pe lângă Guvern, cred că banca centrală ar trebui să cedeze dominanţa nominală dominanţei fiscale şi să asigure condiţiile instituţionale de a nu apărea scheme Ponzi în finanţare şi refinanţare".

Domnia sa a precizat că în economia reală în acest moment nu avem o dereglare a mecanismului ofertei interne, ci doar un blocaj al activităţii, iar obiectivul guvernul trebuie să fie asigurarea cererii agregate interne prin împiedicarea formării aşteptărilor negative cu privire la măsurile economice luate. În opinia sa, dacă se vor forma aşteptări pesimiste, acestea vor deveni un factor determinant pentru iniţierea unei crize în economia reală, iar acest lucru ar trebui evitat.

Cu privire la oferta agregată internă, profesorul Emil Dinga a menţionat că aceasta trebuie realizată prin refacerea ocupării, prin creşterea ocupării şi prin stabilizarea ocupării.

"Cel mai mare rău este şomajul. Revenirea din şomaj este o primă ţintă pentru anul 2021. Apoi, creşterea ocupării prin creşterea volumului forţei de muncă, inclusiv prin ocuparea remigraţilor. În cele din urmă, Guvernul trebuie să se ocupe de stabilizarea ocupării, adică evitarea emigrării şi reemigrării", a concluzionat Emil Dinga.

G.M.

---

Actualizare - DANIEL FARMACHE, CEO E-INFRA: "Fondurile de infrastructură - vehicule financiare pentru finanţarea investiţiilor"

Realizarea proiectelor de investiţii în infrastructură în actuala perioadă reprezintă o provocare pentru autorităţi prin prisma veniturilor bugetului de stat, al căror nivel a scăzut din cauza crizei economice generată de pandemia Covid-19. De aceea, Guvernul ar trebui să se orienteze către parteneriatul public-privat pentru o parte dintre proiectele de infrastructură pe care doreşte să le realizeze şi să promoveze măsuri de ocupare activă în următoarea perioadă, a afirmat Daniel Farmache, CEO E-INFRA, în cadrul conferinţei internaţionale "The Post-Pandemic World" organizată de Grupul de presă BURSA.

Daniel Farmache a spus: "Banii nu trebuie să vină direct de la bugetul de stat, ci şi din alte surse. Vedem un lucru care nu este observat de restul oamenilor: banii pentru investiţiile din infrastructură există şi în altă parte, nu doar la Guvern. Există 1,5 trilioane de dolari în fondurile de infrastructură, bani care aşteaptă destinaţii în care să fie investiţi, de oameni care aşteaptă astfel de oportunităţi. Vorbim despre oameni care nu îşi permit să piardă investind pe bursă, ci vor să investească în lucruri stabile, cu randamente solide, nu mari, dar stabile. În loc să îndatorăm bugetul de stat pentrru construcţii, new deal, Guvernul ar trebui să creeze o platformă prin care să încurajeze fondurile de infrastructură să vină să investească în România. La noi în ţară nu a venit niciodată un fond mare de infrastructură să investească pe un proiect greenfield. Trebuie să le oferim concesiuni pe care pot investi, de la reţele de apă, la închisori, stadioane, camine de bătrâni şi aşa mai departe. Este un buzunar enorm de capital, despre care nu prea se ştie. 1,5 trilioane dolari, reprezintă foarte mulţi bani. Astfel de fonduri caută acum un vehicul prin care să investească în România, dar nu avem multe proiecte pe care să le oferim".

Directorul executiv al E-Infra a mai spus că în perioada următoare ar trebui să primeze măsurile de ocupare activă în faţa celor de ocupare pasivă (şomajul tehnic şi şomajul clasic). Daniel Farmache a spus: "Trebuie să încurajăm oamenii să muncească, companiile să angajeze oameni, să creştem lichiditatea. Ar trebui oferite prime de mobilitate pentru şomerii care se duc dintr-un judeţ în altul, aşa cum s-a mai făcut prin intermediul fondurilor europene în urmă cu patru ani. Genul acesta de măsuri pot canaliza bani europeni. Ar trebui să fim foarte inventivi şi ocupaţi pe măsurile respective".

Daniel Farmache se teme că, în perioada următoare, va fi reluată tema de la începutul lui 2019 privind naţionalizarea fondurile de pensii private, adică a pensiilor acumulate la Pilonul II. Domnia sa consideră că luarea unei astfel de măsuri ar fi ogreşeală şi ar afecta pieţele, bursele, şi, în cele din urmă, economia reală. Daniel Farmache consideră că trebuie lăsat domeniului privat capacitatea să îşi direcţioneze banii către destinaţiile pe care le consideră propice a le aduce un randament stabil, constant, fără riscuri inutile. El a precizat că fondurile de pensii de la Pilonul II ar dori să investească bani în proiecte de infrastructură şi în active nelistate, care să le ofere o siguranţă cu privire la randamentele ulterioare.

George Marinescu

---

Actualizare - STERE FARMACHE: "Fiecare ţară încearcă să găsească echilibrul optim între favorizarea economiei şi protejarea populaţiei"

Pornirea economiei nu este o simplă decizie, chiar dacăaparent se poate face prin acelaşi tip de decizii prin care s-a închis, iar ţările au intrat în carantină, a spus Stere Farmache, fost preşedinte şi director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

"Cred că pentru clasa politică, pentru Guvern, întrebarea foarte delicată la care trebuie să găsească răspunsulţine de echilibrul optim între a favoriza economia şi a proteja populaţia. Cred că aici este cheia pentru tot ce va urma. Este dacă doriţi ca în piaţa de capital, unde supraveghetorul pieţei trebuie să găsească, prin reglementări, optimul între măsurile de favorizare a pieţei şi de protecţie a investitorilor", a spus Stere Farmache.

Domnia sa a punctat că, actuala criză va face ca toate companiile, inclusiv IMM-urile, să îşi regândească planurile de afaceri şi strategiile, mai ales dacă sectorul în care activează a fost puternic lovit.

"În plus, această criză aduce în faţa multor întreprinderi activarea unor planuri de dezastre, pentru cele care aveau astel de planuri, iar pentru celelalte, se pune problema să se gândească serios în acest sens, pentru că această pandemie te duce cu gândul că se mai pot apărea astfel de fenomene, din alte zone", a spus Stere Farmache.

A.I.

---

Actualizare - Profesorul Mircea Coşea: "Guvernul a luat măsuri de supravieţuire, nu de relansare"

Guvernul României a luat măsuri de supravieţuire a economiei până în acest moment, nu de relansare a economiei, este de părere profesorul Mircea Coşea.

Acesta a precizat: "Începe să fie periculos. Dacă pentru ţări precum cele din Europa Occidentală, infuzia de capital este enormă şi încă poate menţine economia într-o stare de plutire, pentru România prelungirea aceste stări după 15 mai, pentru că asta e data comunicată, ne va duce la o schimbare importantă a situaţiei economice. În sensul că primele efecte ale acestei blocări se vor vedea în faptul că aproape 1 milion de salariaţi nu vor mai avea bani nici să cumpere pâine. Pentru că sistemul de plată a şomajului tehnic funcţionează greu, cu întârziere, pentru că altă sursă de câştig nu există. Suntem în situaţia în care guvernul trebuie să intervină altfel decât până acum. De ce? Pentru că ceea ce a făcut guvernul şi opoziţia, cât este ea, prin măsuri sau proiecte de legi care să ducă cumva la aşa numita relansare a economiei nu sunt decât măsuri de supravieţuire. Nu au nimic de a face cu relansarea economiei".

Potrivit acestuia, ţările din Vest precum Germania, Franţa, Italia şi Spania au trecut de la politica obişnuită caracterizată de dictonul "staţi în casă" la politica "nu avem vaccin, obişnuiţi-vă să trăiţi cu virusul".

"Care a fost urmarea? Urmarea a fost de politică. S-au anunţat programe de relaxare. Acestea vor în practică între 10 şi 15 mai priveşte deschiderea unor activităţi importante, trecerea la circulaţia liberă, începerea unor activităţi economice care au în vedere nu numai atenuarea efectelor economice ale crizei dar şi de a desface o supapă de siguranţă. Şi anume, în aceste ţări s-a conştientizat faptul că starea în casă creează o presiune social şi politică atât de mare care se poate transforma în incidente şi evenimente politice majore cu influenţe foarte negative asupra stabilităţii europene. Sigur că s-au întâmplat foarte multe lucruri în perioada asta, au început demonstraţiile de stradă, au apărut manifeste neomarxiste extrem de puternice semnate de zeci şi zeci de intelectuali din Franţa, Italia şi în Ţările de Jos, deci am intrat într-o etapă în care indiferent de riscul imens de continuare a acestei pandemii, guvernele au hotărât să elibereze oamenii din casă, un nou tip de politică", explică Coşea.

Profesorul de economie mai notează că şi preşedintele României a reamintit acest lucru recent, când a spus că trebuie să învăţăm să trăim cu virusul şi că vom avea o relaxare.

"A fost imediat contrazis de reprezentanţii acelui grup care conduc azi România (Grupul de Comunicare Strategică - n.r.) şi care au spus «nu, vom sta în casă cât timp există această pandemie». Consecinţele trebuie să fie foarte bine măsurate", a subliniat Coşea.

M.G.

---

Actualizare - ADRIAN CODIRLAŞU, CFA ROMÂNIA: "Vom asista la globalizarea muncii"

În contextul creat de pandemia de coronavirus, care a impus distanţarea socială, asistăm la un experiment global de muncă la distanţă, potrivit lui Adrian Codirlaşu, preşedintele asociaţiei CFA România, care este de părere că următorul nivel în domeniul muncii va fi globalizarea.

Domnia sa declară: "Atât companiile, cât şi guvernele au fost forţate de împrejurări să investească foarte mult în această muncă la distanţă. Mă îndoiesc că ele vor renunţa la aceste investiţii după criză, deci practic se va schimba modul de a munci. Companiile vor încerca să automatizeze anumite procese, să le robotizeze, astfel încât acestea să poată fi realizate şi fără oameni sau cu foarte puţini oameni, ori în condiţii de distanţare socială. De exemplu, vedem acum în SUA că deja sunt companii care livrează cu drone, deci nici măcar nu vine un om care livrează coletul".

Adrian Codirlaşu mai spune: "Următorul nivel pe care îl văd, legat de lucrul la distanţă, este o globalizare a muncii. Dacă o companie are deja sistemele puse la punct pentru munca la distanţă, îi va fi indiferent dacă cel care prestează o va face din acelaşi oraş, din alt oraş sau din altă ţară. Pentru persoanele bine pregătite, piaţa muncii va fi globală. De asemenea, companiile vor putea recruta de pe o plajă mult mai mare de angajaţi".

A.V.

---

Actualizare - GHEORGHE IALOMIŢIANU, EX-MINISTRU AL FINANŢELOR: "Redresarea economică depinde de gradul de încredere al populaţiei şi de măsurile luate de guvern"

Reluarea creşterii economice după această criză creată de pandemia de coronavirus depinde de gradul de încredere al populaţiei şi de măsurile luate de guvern, potrivit domnului Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor.

Domnia sa declară: "Unii analiştii spun că vom vedea o redresare economică în litera V, alţii în W, însă aceasta depinde foarte mult de gradul de încredere al populaţiei şi de măsurile luate de guvern. Totodată, redresarea depinde de ce se întâmplă în Franţa, Germania, Spania, pentru că multe firme multinaţionale au societăţile-mamă în aceste ţări sau partenerii noştri comerciali sunt din zona respectivă".

Fostul ministru de Finanţe continuă: "Redresarea va depinde de măsurile de încurajare pe care le luăm. Unele activităţi nu se vor desfăşura sau se vor desfăşura la nivel redus pentru că gradul de încredere va fi unul mic. În această situaţie, trebuie injectate în econmie resursele pe care le avem, pentru că dacă ne raportăm numai la deficitul bugetar, s-ar putea să păţim exact ca Bulgaria, adică să stăm bine macroeconomic, iar lumea să iasă în stradă. Sau, cum a păţit guvernul din care am făcut parte: am luat măsuri, stăteam bine macroeconomic, eram pe drumul cel bun - după cum ne spuneau FMI şi Comisia Europeană -, dar opoziţia a câştigat alegerile pe realizările noastre, care au fost urmarea măsurilor dure. Noul guvern format atunci arăta că el este «cel bun», fără să dovedească faptul că a luat măsuri. Opoziţia a mers pe acea creştere economică generată de măsurile noastre şi a câştigat. Din această cauză, partidele nu sunt dispuse să ia măsurile necesare, dacă afectează electoratul".

A.V.

---

Actualizare - Valentin Ionescu, ASF: "Criza de astăzi şterge vechile modele de afaceri"

Actuala criză cauzată de pandemia de coronavirus va genera unele schimbări uriaşe. Puţine industrii vor scăpa fără să fie reformate, restructurate sau eliminate, iar flexibilitatea şi automatizarea vor fi cuvintele cheie pentru era afacerilor POST-COVID , iar cei care au aceste capacităţi vor fi câştigătorii, a declarat Valentin Ionescu, director Direcţia de Strategie şi Stabilitate Financiară, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Domnia sa a precizat: "Criza de astăzi şterge vechile modele de afaceri ineficiente cărora le-au expirat deja utilitatea. Distrugerea creativă pe care criza o va declanşa va oferi, în cele din urmă, oportunităţi imense de inovare şi îmbunătăţiri dinamice ale productivităţii, atât timp cât resursele de la afacerile ineficiente sau falimentare vor fi realocate în mod eficient. COVID-19 va forţa o renaştere a multor industrii, întrucât toată lumea stă acasă în izolare, reevaluând şi reimaginând modurile de consum, furnizare, interacţiune şi productivitate. Paradoxal, datorită tehnologiei, oamenii sunt mult mai bine conectaţi astăzi ca niciodată, chiar şi în izolarea lor fizică".

Totodată, reprezentantul ASF consideră că distrugerea creativă pe care criza o va declanşa această criză va oferi, în cele din urmă, oportunităţi imense de inovare şi îmbunătăţiri dinamice ale productivităţii, atât timp cât resursele de la întreprinderi ineficiente sau falimentare vor fi realocate în scopuri mai promiţătoare.

Efectele crizei COVID-19 vor reverbera în societatea şi economia noastră în următorii ani şi vor transforma modul în care lumea operează pentru viitor, a mai adăugând Valentin Ionescu.

În plus, domnia sa a mai afirmat că sistemul economic care va fi construit după această pandemie va trebui să fie mai puţin vizibil, mai rezistent şi mai atent la faptul că globalizarea economică a depăşit cu mult globalizarea politică.

A.T.

---

Actualizare - ANCA DRAGU, EON: "Cel mai mare pericol rămâne populismul"

Cel mai mare pericol este, în contextul crizei actuale generate de pandemia de coronavirus, populismul, date fiind intervenţiile de sprijin din partea statului, conform doamnei Anca Dragu, director general adjunct al E.ON România.

Domnia sa spune: "Cred că cel mai mare pericol rămâne, în ziua de astăzi, populismul. S-a tot vorbit despre nevoia ca statul să sprijine economia - ceea ce se întâmplă în orice criză, nu numai în cea de acum. În orice criză, istoric, statul intervine în economie, dar acest populism generat de fapul că statul intervine şi sprijină o perioadă de timp, este periculos, pentru că apare întrebarea: cum iese statul din acest sprijin şi cine plăteşte la final?".

În opinia doamnei Anca Dragu, în condiţiile în care datoriile ţărilor cresc, iar finanţarea devine din ce în ce mai scumpă, acest model economic bazat pe sprijinul statului se va dovedi în scurt timp nesustenabil.

A.V.

---

Actualizare - Dragoş Preda: "Infrastructura, comunicaţiile şi digitalizarea pot reprezenta sursa de relansare economică a statului român"

Infrastructura, comunicaţiile şi digitalizarea pot reprezenta sursa de relansare economică a statului român, după trecerea pandemiei de coronavirus, consideră Dragoş Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

Acesta a precizat: "Suntem un minister extrem de dinamic care se implică, se vede prin proiectele pe care ni le-am asumat şi pe care le avem deja în dezvoltare. Infrastructura şi comunicaţiile pot să reprezinte sursa de relansare economică sau cel puţin una din principalele astfel de surse ale statului român. (...) Avem şansa să redinamizăm experienţa noastră post-criză. Guvernul României a luat o serie de măsuri de sprijin economic (real), dar am aprobat şi digitalizarea serviciilor publice prin instituirea obligaţiei autorităţilor publice să primească şi să accepte documente în format electronic".

Potrivit acestuia, comunicaţiile sunt un domeniu care contribuie major la dezvoltarea socială şi economică a unei societăţi. El a mai spus că România ar putea să aibă parte chiar de o revenire economică în V.

"De ce? Pentru că forţa de recuperare economică este în general strâns legată de gravitatea recesiunii. Sunt de asemenea mulţi români care au revenit în ţară. Aceşti oameni în general au lucrat în zona de construcţii, de dezvoltare de infrastructură. La noi, investiţiile în infrastructură, nu doar transportul, dar în şcoli şi spitale (sunt necesare), se remarcă deja nevoia Guvernului în această dimensiune. Asta va marca agenda, va dezvolta economia şi va ţine românii acasă, acum avem această şansă. Toate acestea vor genera plus valoare economică. Şi după Marea Recesiune aşa s-a revenit. Da, trebuie să analizăm toate dimensiunile şi lista de instrumente... discuţiile pe care guvernul deja le-a avut cu instituţiile financiare internaţionale, iar dimensiunea aceasta de noi tehnologii este elementul de sprijin al unei asemenea viziuni", a spus Preda.

El a adăugat: "Aici intră domeniul de smart-city, care se va dinamica tot mai mult. Zona de smart-city este o strategie de dezvoltare durabilă cum este Green-Deal-ul la nivelul european pe noul plan multianual. Asta pe baza acestor noi tehnologii, dar la nivel local (...) strategie care se va integra cu şi va răspunde la unele dimensiuni încadrate de strategia Uniunii Europene. Cel mai mult va fi nevoie de o aclimatizare culturală a publicului din România. Vorbeam la conferinţa din ianuarie inclusiv despre transferul obligaţiunilor de stat în zona de piaţă de capital. E nevoie de crearea încrederii populaţiei în infrastructură".

M.G.

---

Actualizare - DAN PAUL, ASOCIAŢIA BROKERILOR:

"Cred că vor exista discuţii privind ieşirea unor ţări din Uniunea Europeană"

Perioada de criză pe care o traversăm arată o anumită lipsă de încredere faţă de o serie de organisme internaţionale, este de părere Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, care a adăugat că, în opinia sa, Uniunea Europenă (UE) va avea o problemă în acest sens.

"Cred că se va pune problema lipsei solidarităţii, iar Uniunea Europeană nu a dat dovadă de o mare solidaritate în acest moment. Consider că vor exista discuţii privind ieşirea unor ţări din UE pentru că rolul ei, foarte politizat în ultima perioadă, nu are un efect pozitiv. Şi cred că şi alte ţări se vor gândi să facă ceea ce a făcut Anglia", a spus Dan Paul.

Preşedintele Asociaţiei Brokerilor a adăugat că, în opinia sa, criza pe care o traversăm acum nu este mai gravă decât cea din 2008.

"Consider că este un lucru de moment, iar economia îşi va reveni în ultima parte a anului, dar diverse modele de putere, economice, vor fi regândite", a precizat Dan Paul.

A.I.

---

Actualizare - Radu Hanga, preşedintele BVB: "Mediul dobânzilor scăzute, în care vom trăi după pandemie, va avea un impact pozitiv asupra preţului acţiunilor"

Mediul dobânzilor real negative în care va trăi lumea, pentru o perioadă bună după trecerea pandemiei de coronavirus, va avea un efect pozitiv asupra preţurilor activelor listate, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Acesta a precizat: "Finanţarea deficitelor publice apărute după această criză clar se va face prin creşterea gradului de îndatorare. Impactul cel mai evident este că vom trăi pe o perioadă lungă de acum încolo într-un mediu de dobânzi extrem de scăzute. (...) Mediul acesta în care o să trăim, de dobânzi real negativ, adică dobânzile bancare vor fi sub nivelul inflaţiei, va avea un impact pozitiv asupra preţului activelor (listate)".

El a mai completat spunând că România nu se află încă în acel mediu al dobânzilor extrem de scăzute, dar ca urmare crizei multe ţări vor ajunge la un grad de îndatorare şi mai mare iar dobânzile scăzute vor fi cele care vor ajuta mecanismul finanţării deficitelor să funcţioneze în continuare.

"Iar acest fapt va avea primul impact în ceea ce zicea domnul Lazea (Valentin Lazea - economistul şef al BNR - n.r.): vom trăi mult timp de acum înainte într-o zonă de dobânzi real negative. Cei care vor avea economii vor vedea cum acele lichidităţi se diluează constant", a adăugat preşedintele BVB.

Hanga consideră că odată ce va trece impactul emoţional, psihologic, al acestei crize, se va vedea un impact pozitiv la nivelul preţului activelor, fie că vorbim despre acţiuni listate pe pieţele de capital, fie că este vorba despre active imobiliare.

"Cu siguranţă vom avea domenii care vor fi afectate de schimbările pe care le vom vedea în viitor la nivel de mod de viaţă: adică work from home înseamnă că o să avem mai puţină cerere pentru spaţiile de birouri. Zona comercială - vom vedea o migraţie către comerţul online, iarăşi va exista impact asupra valorii activelor imobiliare, dar si asupra business-urilor", a notat Radu Hanga

Acesta a mai spus că majoritatea economiilor vor înregistra o revenire lentă la nivelurile pre-criză şi că consumul se va reduce. Totodată, potrivit acestuia, tendinţele de deglobalizare vor continua şi chiar se vor amplifica după aceasta criză.

M.G.

---

Actualizare - Lazea: "Dacă nu am avea deficitele care ne trag în jos, am avea o şansă să ieşim din criză"

Este probabil ca, după criza sanitară, economia noastră să aibă o evoluţie în W, consideră Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR). Specialistul a menţionat: "Odată cu reînceperea şcolilor, în septembrie, cu revenirea industriei tursimului şi cu reluarea altor acţiuni, aproape sigur vom avea un nou vârf al epidemiei".

Lazea atrage atenţia că există ţări care au adus boala sub control, dar că nu acelaşi lucru se întâmplă în România, Polonia, Spania sau Italia.

Totodată, economistul şef al băcnii centrale este de părere că un guvern este răspunzător pentru fiecare cetăţean, dar nu pentru fiecare întreprindere, aici fiind rolul economiei de piaţă.

Valentin Lazea a mai precizat: "România are câteva atuuri faţă de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, ceea ce ar putea-o ajuta să iasă mai bine din criză. Nu avem un comerţ extern dezvoltat, nu avem un turism care să se bazeze pe străini şi avem mai puţini angajaţi în microîntreprinderi, faţă de ţările centrale şi de est. Dacă nu am avea deficitele care ne trag în jos, am avea o şansă să ieşim din criză".

În opinia specialistului, în noua realitate economică, Guvernele vor arunca la gunoi toate pricipiile, se va uita că există o limitare a resurselor, că cineva trebuie să plătească petru consumaţie, că guvernele nu trebuie să aibă grijă de fiecare IMM şi, astfel, vor creşte datoriile publice şi se vor socializa pierderile, se va intra în default-uri, se va duce datoria pe generaţiile viitoare, inflaţia pe termen lung va creşte. Lazea a conchis: "Economiile care vor arunca princiiple la gunoi, vor deveni foarte fragile. Băncile centrale deja a fost transformate în femeia de serviciu care face curat după petrecerea guvernelor. Şi acest lucru se va amplifica. Nu doar că dobânzile vor fi mult timp, decenii, sub rata inflaţiei, dar, la un moment dat, guvernele vor ajunge sa deţină economia. Cel mai rău lucru este că băncile centrale, cumpărând datorile guvernamentale, vor ajunge ele să deţină părţi tot mai mari din economie. Iar femeia de serviciu, cenuşăreasa, va deveni regina balului. Doar că atunci se va dezlanţui un val populist care se va întreba de ce bancherii centrali au atâta putere, uitând ce a făcut această cenuşăreasă în timpul crizei".

E.O

---

Actualizare - ANDRE CAPPON: "Este o pandemie peste care putem trece. Este o pandemie dar nu este un dezastru"

Principala provocare pentru toate ţările din lume în acest moment este găsirea unei modalităţi de ieşire cu succes din pandemia de coronavirus şi de apărare a progreselor făcute în bătălia cu acest virus, este de părere Andre Cappon, fondatorul grupului CBM din New York.

"Este o pandemie dar nu este un dezastru. Pentru societate în întregul său, este o pandemie peste care putem trece", spune Cappon.

Potrivit acestuia posibile soluţii pe termen scurt sunt izolarea grupurilor de persoane vulnerabile, precum cei bolnavi şi cei bătrâni, asta când se dezvoltă teste/tratamente/vaccinuri eficiente şi de încredere. Totodată, angajaţii tineri, sănătoşi, trebuie să se întoarcă la muncă progresiv, utilizând echipamente de protecţie şi măsuri de precauţie/prevenţie.

Cappon a mai notat că angajaţii s-ar putea întoarce la muncă în ture de câte 14 zile, iar tehnologia poate ajuta prin folosirea unor "paşapoarte digitale" ce ţin de sănătate.

Cappon adaugă că toate scenariile privind proiecţiile economice şi dimensiunea dezastrului depind de cât de mult va ţine pandemia - adică câteva luni sau mai mult dacă vom vedea izbucniri secundare ale coronavirusului cum s-au văzut în oraşul Harbin, regiunea Heilonjiang din nordul Chinei.

El spune că suntem în prezent în recesiune (o lună de lockdown înseamnă contracţie de 3% a PIB în Statele Unite), iar pe lângă efectele de ordin principal precum scăderea economică şi şomajul mare, există şi efecte puternice de ordin secundar:

- economisire mai multă, mai puţin consum, evitarea datoriilor şi creditelor de consum. Asta va reduce ratele de creştere a PIB, în special în lumea dezvoltată şi în mod particular în SUA;

- "structuria societăţii se destramă": prăbuşiri ale sistemelor medicale, infracţionalitate cibernetică în creştere, furturi din supermarket-uri, creştere generalizată a criminalităţii, protestelor etc., în special în ghetouri urbane din lumea dezvoltată.

Cappon a mai adăugat că şomajul va urca la niveluri istorice, nemaivăzute de decenii bune (de dinainte de cel de-al doilea război mondial), şi că recesiunea va fi mai puternic simţită în ţările emergente precum cele din America Latină şi Africa, în timp ce tigrii asiatici din Asia îşi vor reveni mai rapid.

Totodată, vor exista falimente şi incapacităţi de plată mult mai mari decât în 2008, a notat Andre Cappon, care a adăugat că impactul va varia de la sector la sector, cel mai lovit fiind cel energetic şi în speţă cel petrolier. Există şi sectoare care vor beneficia de pe urma crizei, printre care cel al comerţului electronic şi cel IT.

Datoria publică şi cea privată este aşteptată să explodeze în condiţiile în care guvernele vor trebui să finanţeze recuperarea şi să protejeze companiile şi locurile de muncă. Asta înseamnă deficite publice enorme. Atragerea de finanţare va fi facilitată de băncile centrale, prin achiziţiile de titluri de stat şi implicit injecţii de lichiditate, precum şi prin dobânzi scăzute.

Cappon adaugă că guvernele vor începe să aibă un rol mai mare în economiile naţionale, iar pe termen lung ar putea să apară şi programe de asigurare a unui venim minim garantat.

Potrivit acestuia, dolarul va rămâne moneda de rezervă a lumii, deoarece euro nu este credibil, nu există credibilitate pentru China, iar Bitcoin şi monedele de genul nu sunt reglementate corespunzător. Nici etalonul aur nu este de aşteptat să revină în atenţie.

M.G.

---

Ziarul BURSA organizează videoconferinţa cu tema "The Post-Pandemic World", astăzi, începând cu ora 17:00.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA şi pe pagina Youtube a ziarului BURSA.

Ca orice epidemie, COVID-19 se va termina. De fapt, amploarea şi mortalitatea acestei pandemii vor fi probabil mai reduse decât în cazul altor alte epidemii din trecut.

Însă criza şi daunele economice sunt deja foarte importante. Lumea după COVID-19 va fi probabil foarte diferită.

CBM Group a condus o serie de 30 interview-uri pe tema "The Post-Pandemic World" cu leaderi în business şi finanţe, din diverse regiuni: America de Nord (US, Canada), Europa (UK, Franţa, Germania, Italia, Spania), America Latină (Brazilia, Chile, Mexico), Asia (China, Hong Kong, Singapore, Japonia).

Subiectele evocate în aceste interview-uri au fost rezumate într-o prezentare care va fi susţinută de Andre Cappon, President, The CBM Group, astăzi, în cadrul Videoconferinţei "The Post-Pandemic World".

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Mare efervescenta in activitatea ziarului Bursa! Felicitari!

    Pe situl Bursa e pandemie de SIF-uri!!! Ma bucur ca revenim laa molima cu Covid.

    Este o conferință excepțională! Multumim Bursa!

    Iohannis și Guvernul se concentrează mai mult pe relaxarea controlata (înlocuirea urgenței cu alerta) decât pe repornirea economiei iar asta va avea consecinte. O economie nu poate porni cu frana de mana trasa. Celelalte țări și-au asumat repornirea si consecințele.

    Romania va avea cel puțin 2 milioane de oameni fără bani de mâncare, plus inca vreo 4 milioane care vor cumpăra cu frica numai mâncare.  

    Daca vrei sa repornesti o minimă activitate economica, trebuie scoase frica din oameni, altfel nu vor cumpăra nici morți nimic și economia va agoniza la nivele foarte joase până la anul, o să vedeți. 

    Guvernul va avea o imagine clară a dezastrului cam la o luna distanta după ce taie șomajul tehnic, adică prin iulie, iunie fiind prima luna absolut moartă la buzunar pentru 1,5 milioane de oameni care nu-și vor găsi job. 

    Corecția în cifrele macro va fi dura in iunie-iulie, Catzu se uită cu speranța doar pe cifrele de acum care nu sunt relevante pentru ceea ce va urma. 

    Trebuie discutat urgent cu BNRul un plan de măsuri de restartare urgenta a cererii (bani din elicopter la populatie) că nu va veni de la sine, iar daca nu e cerere, poate sa dea Catzu care garanții vrea el, economia nu va reporni. 

    În privința revenirii in "V" eu vad altceva pe graficele alea - o cădere adâncă, cel puțin până în 2022. 

    Sfatuiti-i pe Catzu sa ia foarte în serios problema cererii și minor cea de creditare a firmelor cum a făcut până acum  

    Menținerea veniturilor (în majoritate mici) din Romania cel puțin la nivelul actual e prioritatea zero. Vor fi 2 milioane de oameni fără bani de mâncare, care vor ieși în stradă și încă circa 4 milioane de oameni cu venituri mici care vor cumpăra la limita și vor trage de bani. Orice măsură de izolare a pensionarilor va accentua acest dezastru.

    Trebuie abandonat planul masonic cu vaccinarea obligatorie impusă prin lege și oamenii trebuie convinși de avantaje, iar vaccinul să-l plătească statul. Cam asta ar fi ideea. 

    Guvernul(sluga agriculturii Germaniei),a luat masuri urgente pentru satisfacerea cererilor,dar nu a luat nici o masura sa rezolve problema depozitarii si desfacerii produselor agricole ale fermierilor romani.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie