Victimele noilor zone de conflict armat

După cele două Războaie Mondiale care au generat zeci de milioane de morţi, începutul de secol XXI aduce în prim plan, la nivel internaţional, noi zone de război, statele confruntându-se acum cu mai multe tipuri de conflict armat: inter-etnic, inter-religios, civil, dar şi cu tactici de luptă neconvenţionale, cum este terorismul.

Zonele de conflict armat se extind, în prezent, pe aproape toate continentele, acestea confruntându-se atât cu problema morţilor din rândul armatelor, cât şi cu aceea a unui număr foarte mare de victime la nivelul populaţiei civile, refugiaţi, foamete, dar şi cu creşterea indicelui criminalităţii, ca urmare a traficului ilegal de armament.

Cel mai afectat continent ca urmare a războaielor inter-etnice şi religioase este cu precadere continentul african, acestea intensificându-se după anii "80, când majoritatea statelor africane şi-au recăpătat independenţa faţă de marile puteri coloniale europene.

Unul dintre cele mai mediatizate conflicte din Africa este cel din zona Darfur a statului Sudan, unde Armata de Eliberare Sudaneză a recurs la atacuri armate, acuzând guvernul că asupreşte populaţia africană neagră în favoarea populaţiei arabe.

Razboiul civil din Darfur s-a soldat cu 300.000 de morţi şi 2,7 milioane de strămutaţi din 2003 şi până în prezent, potrivit datelor oferite de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Cifrele oferite însă, de autorităţile sudaneze situează numărul morţilor la 10.000.

Mai multe state africane au fost sau sunt implicate în conflicte armate, printre acestea fiind: Rwanda, Congo, Nigeria, Burundi şi altele.

În Europa, cel mai recent conflict armat a fost cel ruso-georgian, declanşat în august 2008, numărul morţilor din regiunea separatistă Osetia de Sud fiind de peste 1.000. În acest an, Rusia a semnat un acord prin care va deţine oficial controlul asupra frontierelor de-facto din regiunile separatiste georgiene- Abhazia şi Osetia de Sud- şi Georgia, pe o perioadă de 5 ani.

Pe teritoriul asiatic, conflictul declanşat de către Statele Unite ale Americii în Irak, în martie 2003, a generat până în prezent, în variantă oficială, moartea a 31.494 de soldaţi americani, statisticile neoficiale, estimând însă, peste 100.000 de morţi.

La nivelul populaţiei civile irakiene, IBC (Irak Body Count) estimează un număr de peste 100.000 de morţi, aceaste fiind cauzate atât de armatele americană şi ale aliaţilor, în proporţie de 36%, cât şi de forţele irakiene anti-ocupaţionale.

Agenţia pentru Refugiaţi din cadrul Naţiunilor Unite a estimat că un număr de aproximativ 1,8 milioane irakieni au fost mutaţi în ţările învecinate, în timp ce 1,6 milioane au fost strămutaţi pe teritoriul irakian.

România se află printre statele care au participat cu forţe armate la procesul de stabilizare a statului irakian post-conflict, cât şi în cadrul misiunii NATO privind instruirea forţelor de securitate irakiene. Până la momentul retragerii armatei române din zona de conflict irakiană, 31 iulie 2009, numărul soldaţilor dislocaţi în Irak a fost de aproximativ 700, soldaţii români morţi fiind în număr de 2, cei răniţi fiind 14.

După atacurile teroriste asupra Statelor Unite din septembrie 2001, armata americană a atacat Afganistanul, scopul declarat fiind distrugerea bazelor grupării teroriste Al-Qaeda.

Astfel, numărul soldaţilor americani şi aliaţi ucişi în teatrul de operaţiuni din Afganistan, a fost de aproximativ 1.400, România înregistrând 11 morţi.

Anul trecut, numărul morţilor civili din Afganistan a fost de 2.100, în creştere cu 40% faţă de numărul victimelor, înregistrat în 2007.

Centrul instabilităţii din regiunea Orientului Mijlociu este ocupat de conflictul dintre Israel şi Palestina, care a generat mii de morţi în rândul ambelor tabere, organizaţiile teroriste Hamas şi Hezbollah contribuind la creşterea numărului victimelor.

Pe lângă numărul oamenilor ucişi, zonele de conflict generează şi un număr semnificativ de refugiaţi, oameni dezrădăcinaţi, obligaţi să îşi părăsească locuinţele sau chiar ţara ai căror cetăţeni sunt. Numărul acestora a ajuns la nivel mondial la aproximativ 42 de milioane, dintre care 16 milioane aflându-se în tabere de refugiaţi, potrivit rapoartelor anuale prezentate de UNHCR (Agenţia pentru Refugiaţi a Naţiunilor Unite).