VIDEOCONFERINŢA "CODUL INSOLVENŢEI" / SPERANŢA MUNTEANU, PREŞEDINTE DE ONOARE TMA:"Vrem ca profesia de practician de restructurare să fie distinctă de cea de practician de insolvenţă"

M.G.
Ziarul BURSA #Companii / 31 martie

Speranţa Munteanu

Speranţa Munteanu

Profesia de practician de restructurare trebuie să fie distinctă de cea de practician de insolvenţă, a spus Speranţa Munteanu, fost preşedinte şi actual membru de onoare al Turnaround Management Association (TMA). Domnia sa a spus că vorbeşte din perspectiva practicianului care face restructurare.

Aceasta a afirmat: "Noi vorbim aici de practicianul de insolvenţă, dar acesta este un bicefal din însăşi maniera în care am plecat acum 20 de ani cu ideea de practician. Acesta trebuie să aibă o combinaţie de cunoştinţe care provin din zona economică şi zona legală. Motiv pentru care membrii organizaţiei noastre se găsesc deja în această combinaţie. Pe de altă parte, pentru că procedura a alunecat de acest fel, în mod evident într-o perioadă de până la mijlocul revenirii din criza 2008-2009, accentul şi profilul profesiei au fost legal-judiciare. Procedura (de insolvenţă - n.r.) a fost mai degrabă o procedură din ce în ce mai axată pentru că a plecat din faliment care este prin natura ei o procedură care merge foarte mult în zona judiciară. Actorii care participă se găsesc în majoritatea situaţiilor pe poziţii greu reconciliabile şi atunci toată zona de prevenire a abuzurilor şi a exceselor dintr-o direcţie sau cealaltă este maximă. (...) Nici în 2000 când am făcut profesia nu ştiam să gândim decât în teorie pe acest subiect. Noi suntem rămaşi într-o situaţie în care trebuie să ne uităm la ce ni se întâmplă şi ce ne pune în faţă ca o oglindă această directivă şi să ne întrebăm care este profilul pe care trebuie să îl aibă un practician de restructurare. TMA a fost unul dintre specialiştii consultanţi şi a venit cu ideea clară că ar vrea să vadă o profesiune distinctă de cea de practician de insolvenţă. Directiva lasă la liber acest subiect. Dacă este să ne uităm la practici în care putem să avem încredere, sunt multe ţări europene care au ţinut această profesiune distinctă în primul rând pentru că ele sunt practici - insolvenţa şi falimentul - venite din vechime şi neîntrerupte barbar de comunişti cum a fost la noi. (...) Atunci când au intervenit timpurile moderne, restructurările financiare au fost realizate înafara instanţei, de aici şi nevoia Directivei care să alinieze în UE modul în care creăm cadre de restructurare de preinsolvenţă. Treptat au introdus aceşti practicieni dar fiind ca nişte persoane nereglementate. Francezii şi englezii au practicienii de restructurare reglementaţi de mult timp, în timp ce restul continentului, la vremea când noi ne organizam şi am introdus cele două profesii, aveau doar avocaţi".

Speranţa Munteanu a arătat că Olanda şi-a introdus în modelul de transpunere a directivei în legislaţia proprie ideea că expertul de restructurare nu trebuie să fie neapărat un practician în insolvenţă. Aceasta a dat ca exemple situaţiile din câteva ţări europene.

"În Olanda, nu este exclus ca această persoană să fie practician în insolvenţă. El trebuie, în schimb, să fie independent, o persoană cu ample cunoştinţe de corporate finance, de management al finanţelor şi activităţii corporaţiilor şi să înţeleagă legea insolvenţei. Spun olandezii. Mai mult decât atât, trebuie să aibă o mare experienţă în restructurarea datoriilor. În cazul în care această procedură de preinsolvenţă este transfrontalieră, practicianul de insolvenţă dintr-o ţară trebuie să fie recunoscut ca fiind practician de restructurare la ei. Asta au spus olandezii. Ce spun nemţii: că acea persoană poate sau nu să fie practician de insolvenţă, poate să aibă experienţă în insolvenţă şi în aspecte de restructurare cum ar fi să înţeleagă consultanţa fiscală, elementele de audit şi elementele de consultanţă financiară. Acea persoană care trebuie să aibă una din aceste calificări ca să poată să fie practician. Polonezii, care încă din 2016 au o clasă a practicienilor, a lichidatorilor, au creat o profesie distinctă de practicieni în restructurare. Eu spun că ceea ce vine şi ne aduce diferit, în faţa privirii, această preinsolvenţă şi directiva, citind expunerea de motive pe care Ministerul (Justiţiei) a prezentat-o în consultare publică... se constată că în România, firmele apelează 3-4 ani prea târziu la proceduri. Aş spune că deşi nu am găsit care sunt principalele obiective pe care ni le punem noi, în România, la implementarea directivei, important este să venim cu nişte proceduri care să aducă cu 3-4 ani mai devreme companiile în dificultate într-o procedură sistematizată", a explicat Speranţa Munteanu.

IMM-urile sunt mult mai puţin capabile de restructurare, a spus aceasta, afirmând că în Europa doar 8,4% din IMM-urile cu dificultăţi se restructurează.

"La noi cred că este cu 0 virgulă... Este cazul să le punem în faţă nişte cadre de restructurare care să fie abordabile", a spus Speranţa Munteanu, adăugând: "Primul obiectiv al directivei se referă la circulaţia liberă a capitalurilor, la libera aşezare. Este vorba despre maniera în care circulă capitalul. Pe urmă, se spune debitorului deţinut de acel capital să i se ofere posibilitatea să se restructureze prin modificarea activelor, pasivelor şi ale capitalului. Primul lucru pe care şi-l pune directiva ca obiectiv din perspectiva capitalului este să avem o circulaţie a capitalului. Noi, ca ţară, suferim de treaba asta. În România nu intră capital pentru că costul capitalului este dat de soluţia din exit. Dacă te costă o grămadă şi durează mult, asta face costul capitalului prea mare şi nu mai intră. Al treilea element este despre prevenirea creşterii volumului de credite neperformante. Ce înseamnă asta? Un volum mare de credite neperformante într-o bancă asumă o solicitare suplimentară de capital la acea bancă, iar asta pe bancă o costă, cost plătit de clienţii băncii în costurile pe care le plătesc. Ceea ce înseamnă că pentru a avea un debitor IMM care să-şi permită o restructurare el trebuie să vină devreme, să nu ajungă neperformant pentru că pentru IMM-uri principalul creditor complicat este banca, şi trebuie să-şi permită să aibă flexibilitate pe capital şi decizie".

Toate aceste lucruri sunt foarte economice, ceea ce înseamnă că profilul practicianului de restructurare trebuie întărit, potrivit Speranţei Munteanu.

"Trebuie să dăm acces în profesie, la noi, în UNPIR (Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România - n.r.), şi profesiilor economice, la fel cum fac olandezii sau nemţii. Trebuie să ne aducem de grabă printre noi şi practicieni care să vină din zona de consultanţă fiscală, evaluare, CFA, care cu o anumită vechime să acceadă fără examen", a conchis Munteanu.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

17 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9473
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1999
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5309
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7880
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.6026

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Codul comercial român
energynomics.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro