VIDEOCONFERINŢA "CONSECINŢELE ECONOMICE ALE RĂZBOIULUI"Economia de război

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Companii / 31 mai

Grafică de MAKE

Grafică de MAKE

Mircea Coşea: "Economia de război înseamnă că cei care guvernează trebuie să-şi schimbe conceptul de guvernare" Bogdan Chiriţoiu: "Metodele de a resorbi inflaţia vor impacta creşterea economică Senatorul Cristian Bordei: "Războiul de lângă noi este un simptom al modului în care se destramă ordinea internaţională stabilită la sfârşitul celui de-al doilea război mondial" Ovidiu Demetrescu: "Războiul din Ucraina a determinat provocări logistice fără precedent"

Conflictul militar de la graniţă va aduce modificări majore în economia noastră, avertizează specialiştii, care sunt de părere că strategia de guvernare trebuie schimbată.

Economia României intră într-o perioadă pe care literatura de specialitate o numeşte "Economie de război", spune Mircea Coşea, profesor de economie în cadrul ASE. Specialistul subliniază: "Suntem într-o perioadă în care anumite priorităţi sunt ori modificate, ori reinterpretate. Economia de război înseamnă că cei care guvernează trebuie să-şi schimbe conceptul de guvernare. Principalul obiectiv al guvernării trebuie să fie protecţia populaţiei, în faţa unor provocări care nu sunt predictibile, dar care sunt dramatice, cum ar fi catastrofele naturale sau catastrofele militare, la care nu ne aşteptăm. Guvermul României trebuie să apară, într-o manieră precisă şi într-un termen foarte scurt, cu un program anticriză, nu un program de asistenţă socială. (...) România trebuie să-şi regândească locul".

Ţara noastră va deveni una dintre marile puteri militare ale Europei, mai avertizează Mircea Coşea, menţionând că, în acest context, se cere ca România să gândească un plan de afaceri al investiţiilor străine total diferit de cel de până acum, care să suplinească teama de investiţie într-o zonă caldă prin avantaje economice masive.

O oportunitate importantă pentru România este dezvoltarea proiectelor în regim de parteneriat public-privat (PPP), pentru că, astfel, putem să creăm instrumente financiare care au o anumită independenţă faţă de bugetul central consolidat, opinează Mihai Călin Precup, Secretar de stat în Ministerul Finanţelor. Acesta consideră: "O altă oportunitate extraordinară pentru noi apare în condiţiile în care foarte multe business-uri doresc să se relocheze înspre România din spaţiul Rusia-Ucraina-Belarus, însă mă aştept ca, în acest context geopolitic, în perioada următoare să avem cereri de relocare de investiţii străine din Ungaria înspre România".

Mircea Coşea este de părere, însă, că relocarea unor firme din proximitatea fostului spaţiu sovietic şi chiar din China în România este o iluzie: "Trebuie să pregătim oamenii, mediul de afaceri, tot ceea ce înseamnă economie pentru ceea ce va veni. Locul pe care România îl ocupă pe hartă, la câţiva zeci de km de un război - care poate se va încheia din punct de vedere militar, dar va dura decenii din perspectiva schimbărilor raporturilor de forţă - nu este îmbucurător. Putem folosi oportunităţi, dar acestea sunt ca trenurile, ele trec prin gară şi dacă nu ştim să ne urcăm trec mai departe".

Una dintre marile probleme ale economiei noastre în acest moment este inflaţia în continuă creştere, în special pe fondul majorărilor din energie. Dacă nu aveam preţuri plafonate în domeniul energetic, atunci inflaţia ar fi fost circa 20%, nu de 13,8%, susţine Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank.

În opinia lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consilului Concurenţei, metodele de a resorbi această inflaţie - reducerea deficitului bugetar de către MF şi creşterea dobânzilor de către BNR - vor impacta creşterea economică: "Nu văd o soluţie pe termen scurt la inflaţie şi trebuie să păstrăm coeziunea, sprijinul populaţiei. Avem riscurile unor derapaje".

Deşi, pe fondul inflaţiei, dobânzile au crescut destul de mult, totuşi acestea rămân în teritoriu negativ în termeni reali, subliniază Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, care explică: "Inflaţia este mult mai mare decât dobânda şi probabil această situaţie va ma persista. În mod normal, dobânzile trebuie să fie real pozitive, dar sunt mult sub rata inflaţiei şi probabil că aşa vor rămâne în următoarea perioadă (...) Ne aşteptăm la o tendină de creştere în perioada următoare, probabil că ROBOR va continua să crească. Noi vedem o rată terminală de politică monetară de circa 7%, care ar însemna, probabil, un ROBOR de 7-8% pe finalul acestui an".

Printre altele, războiul din Ucraina a determinat provocări logistice fără precedent, chiar la graniţa noastră, după cum arată Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.

Cristian Bordei, secretar al Comisiei de Politică externă, spune că războiul de lângă noi este, de fapt, un simptom al situaţiei geopolitice, al modului în care se destramă ordinea internaţională stabilită la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

MIHAI CĂLIN PRECUP, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL FINANŢELOR: "O oportunitate pentru noi este dezvoltarea proiectelor în regim de parteneriat public-privat"

Economia de război

O oportunitate extraordinară pentru România este dezvoltarea proiectelor în regim de parteneriat public-privat (PPP), pentru că, astfel, putem să creăm instrumente financiare care au o anumită independenţă faţă de bugetul central consolidat, opinează Mihai Călin Precup, Secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Obiectivul ar fi să atragem şi capital privat în cadrul proiectelor PPP, pentru că orice ban public cheltuit ar trebui să aibă un multiplicator consistent din partea sectorului privat, consideră oficialul, apreciind: "Rolul Ministerului de Finanţe este să identifice proiecte PPP eligibile, finanţabile şi suculente pentru sectorul privat. Să încerce să structureze o soluţie de finanţare a lor (...). Există Fondul pentru Modernizare, Fondul pentru o tranziţie justă, PNRR care reprezintă peste 20% din PIB-ul României din 2019, când a fost negociat. Deci avem resurse financiare în plus faţă de banii care pot să vină din partea instituţiilor financiare".

În opinia sa, avem oportunitatea să atragem alături de noi instituţii financiare internaţionale, care vin atât cu finanţări - iar aici vorbim de finanţări mai ieftine decât se împrumută astăzi Statul Român prin emisiunile de obligaţiuni pe pieţele financiare -, cât şi cu maturităţi lungi. "Eu am lucrat în cadrul Băncii Europene de Investiţii şi îmi aduc aminte că acolo perioada de graţie era de cinci ani şi maturităţile depăşeau 15 ani. Mai ales pentru proiectele din domeniul energetic sau de infrastructură. Cu atât mai mult, vin cu expertiză tehnică, pentru că, odată ce aceste instituţii finanţează un proiect punctual, ele ajută proiectul să ajungă la maturitate. Este o expertiză tehnică de care avem foarte mare nevoie", a mai spus domnia sa.

Mihai Călin Precup a continuat: "O altă oportunitate extraordinară pentru noi apare în condiţiile în care foarte multe business-uri doresc să se relocheze înspre România din spaţiul Rusia-Ucraina-Belarus, însă mă aştept ca, în acest context geopolitic, în perioada următoare să avem cereri de relocare de investiţii străine din Ungaria înspre România. Iar pentru asta s-a creat un grup de lucru coordonat de Ministerul Economiei, cu scopul de a găsi soluţii legate de cum putem să susţinem prin măsuri concrete - ajutoare de stat, garanţii, dar astfel încât nici să nu discriminăm companiile interne - relocarea business-urilor din Rusia, Ucraina, Belarus".

Conform secretarului de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, prioritatea şi necesitatea numărul unu în ceea ce priveşte proiectele PPP este domeniul sănătăţii: "Suntem la nivelul la care discutăm cu ministerele de resort şi le prezentăm proiectele - unele au venit din partea lor, altele din partea instituţiilor financiare internaţionale - şi încercăm să îi punem pe toţi la masă şi, înainte să facem orice, să ni le asumăm cu toţii".

De asemenea, transporturile reprezintă un alt sector extrem de important pentru domeniul PPP, unde există proiecte foarte interesante pentru sectorul privat şi pentru instituţiile financiare internaţionale.

Din punctul de vedere al factorilor de producţie, domnul Precup subliniază că avem o balanţă comercială negativă, ceea ce arată că importăm mai mult decât exportăm, iar cest lucru se petrece tot în urma unei lipse a investiţiilor din ultimilor ani: "Cred că această provocare geopolitică, această situaţie cu multiple crize - avem o criză sanitară, peste care s-a suprapus criza militară, inflaţia - toate aceste crize reprezintă şi o oportunitate. Pentru că acum, mai mult decât oricând, trebuie să fim conştienţi că este necesar să promovăm investiţiile în factori de producţie interni. Astfel încât să nu mai fim atât de dependenţi de importuri, cu atât mai puţin de importurile de energie. Inflaţia a fost generată şi de o cerere foarte mare (...) peste care s-au suprapus şi întreruperile de furnizare a materiilor prime. China se află în lockdown, aşa că este foarte greu să se aducă acum echipamente, elemente din China pentru a produce în Europa. Atunci, investiţiile în factorii de producţie locali sunt extrem de importanţi". (A.I.)

MIRCEA COŞEA, PROFESOR DE ECONOMIE ÎN CADRUL ASE: "România va deveni una dintre marile puteri militare ale Europei"

Economia de război

Economia ţării noastre intră într-o perioadă pe care literatura de specialitate o numeşte "Economie de război", spune Mircea Coşea, profesor de economie în cadrul ASE. Specialistul subliniază: "Suntem într-o perioadă în care anumite priorităţi sunt ori modificate, ori reinterpretate. Economia de război înseamnă că cei care guvernează trebuie să-şi schimbe conceptul de guvernare. Principalul obiectiv al guvernării trebuie să fie protecţia populaţiei, în faţa unor provocări care nu sunt predictibile, dar care sunt dramatice, cum ar fi catastrofele naturale sau catastrofele militare, la care nu ne aşteptăm. Guvermul României trebuie să apară, într-o manieră precisă şi într-un termen foarte scurt, cu un program anticriză, nu un program de asistenţă socială. Avem nevoie de un astfel de program care, pe lângă rezolvarea unor probleme vitale cum sunt cele legate de energie, alimentaţie şi protecţia mediului de afaceri, trebuie să regândească locul României în noul model economic de dezvoltare. Pentru că, până acum, România a avut un loc mizer în acest model global de dezvoltare, adică un loc care era de intermediere între marii producători şi o piaţă pe care noi nu o controlăm sub nicio formă. Noi avem o economie aproape manufacturireră, nu suntem nici în stadiul al treilea, nici al patrulea al revoluţiei industriale, încă suntem energo-intensivi, încă nu ne prelucrăm în ţară materiile prime etc. România trebuie să-şi regândească locul".

Ţara noastră va deveni una dintre marile puteri militare ale Europei, susţine Mircea Coşea: "Sunt două ţări care vor deveni puteri militare - Polonia şi România. În România se vor concentra mari resurse militare, pentru că acest conflict va fi unul pe termen lung. Suntem la Marea Neagră, care va fi o zonă foarte încărcată din punct de vedere militar. Această militarizare a României transformă ţara noastră într-o forţă militară". Atât prin prezenţa unor trupe străine şi echipament militar străin, cât şi prin suplimentarea masivă, din 2024, a cheltuielilor militare şi a producţiei de armament în România, acest stat îşi va schimba locul pe harta economică, în sensul în care va câştiga din punct de vedere al profiturilor şi al nivelului tehnologiei, dar va pierde din punct de vedere al apetitului investiţional al capitalului străin, pentru că zona devine periculoas, subliniază Mircea Coşea. În acest context, se cere ca România să gândească un plan de afaceri al investiţiilor străine total diferit de cel de până acum, care să suplinească teama de investiţie într-o zonă caldă prin avantaje economice masive, atrage atenţia specialistul: "Noi avem nevoie de asta şi va trebui să cerem concis şi curajos ca, pe lângă ajutorul militar, să avem şi un ajutor economic sub forma unor investiţii suplimentare".

Profesorul Coşea opinează că România nu este pregătită să participe la reconstrucţia Ucrainei: "România nu a reuşit să intre în niciun program de reconstrucţie, nici în Irak, nici în Afganistan. Multe dintre ţările câştigătpare sunt ţări dezvoltate - Olanda, Polonia, Ungaria. Ele au practicat ceea ce noi discutăm la întâlniri de genul acestei conferinţe, dar în practică la noi nu există, respectiv diplomaţia economică. Pentru a putea participa la astfel de reconstrucţii trebuie să avem o avangardă diplomatică, să se meargă pe teren, să se discute, să se creeze condiţiile ca apoi să vină investitorii sau constructorii ca să poată să lucreze".

Relocarea unor firme din proximitatea fostului spaţiu sovietic şi chiar din China în România este o iluzie, mai afirmă specialistul. Conform domniei sale, o parte dintre companile care se relochează îşi îndreaptă atenţia către Polonia, Cehia, Ungaria, nu spre România, întrucât noi avem greutăţi în cee ace priveşte infrastructura, fiscalitatea etc.

"Concluzia este că nu prea suntem pregătiţi nici pentru acest lucru. Trebuie să pregătim oamenii, mediul de afaceri, tot ceea ce înseamnă economie pentru ceea ce va veni. Locul pe care România îl ocupă pe hartă, la câţiva zeci de km de un război - care poate se va încheia din punct de vedere militar, dar va dura decenii din perspectiva schimbărilor raporturilor de forţă - nu este îmbucurător. Putem folosi oportunităţi, dar acestea sunt ca trenurile, ele trec prin gară şi dacă nu ştim să ne urcăm trec mai departe". (E.O.)

BOGDAN CHIRIŢOIU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI CONCURENŢEI: "Lucrurile vor sta prost pentru o perioadă mai îndelungată"

Economia de război

O criză prezintă si oportuntăţi, nu doar provocări, evidenţiază Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, care nu s-a arătat foarte optimist pe termen scurt: "O inflaţie am fi avut şi fără război, dar având în vedere situaţia din sectorul energetic, şocul inflaţionist va fi mai puternic decât ar fi fost fără război. Lucrurile vor continua să stea prost pentru o perioadă mai îndelungată. Metodele de a resorbi această inflaţie - reducerea deficitului bugetar de către MF şi creşterea dobânzilor de către BNR - vor impacta creşterea economică. Nu văd o soluţie pe termen scurt la inflaţie şi trebuie să păstrăm coeziunea, sprijinul populaţiei. Avem riscurile unor derapaje. Ne apropiem de alegeri, condiţiile vor fi şi mai sensibile".

Războiul reprezintă o oportunitate, într-un fel, pentru că a determinat Europa să se gândească la lucruri care păreau greu de atins, cum ar fi cele din domeniul energiei nucleare, mai consideră domnul Chiriţoiu. Şeful de la Concurenţă evidenţiază că nu mai suntem într-o piaţă naţională de energie şi că deja interconectările existente sunt destul de mari, astfel încât putem să vorbim de o piaţă europeană a gazelor, de o piaţă regională în domeniul electricităţii: "Criza cu Rusia a lăsat şi mai mult nevoia de a avea mai multe interconectări, de a putea muta energia dintr-o parte în alta în Europa. Trebuie să uităm de idea de piaţă naţională şi de autosuficienţa României şi să vedem cum ne valorificăm cel mai bine atuurile şi cum ne satisfacem nevoile într-o piaţă regional şi europeană de energie". (E.O.)

IONUŢ DUMITRU, ECONOMISTUL ŞEF AL RAIFFEISEN BANK: "Dacă nu aveam preţuri plafonate în energie, inflaţia ar fi fost circa 20%"

Economia de război

Dacă nu aveam preţuri plafonate în energie, inflaţia ar fi fost circa 20%, nu de 13,8%, susţine Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank. Acesta a precizat: "De ce creşte inflaţia? Din cauza majorărilor foarte ample din energie. Au crescut foarte mult costurile cu benzina şi motorina, faţă de ianuarie 2022 am avut o creştere spectaculoasă. De remarcat este că România are o creştere mai mare acum comparativ cu creşterea din ianuarie 2020, faţă de ţările din jurul nostru, chiar şi faţă de statele din zona euro. În ultimele săptămâni, în zona euro şi în ţările din jurul nostru s-a manifestat o uşoară scădere a preţurilor din domeniile gazelor, electricităţii şi carburanţilor. La noi acest şoc energetic s-a suprapus şi cu procesul de plafonare a preţurilor. Dacă acum aveam preţuri de piaţă probabil că inflaţia era de circa 20%, în loc de 13,8%. Energia este principala cauză a inflaţiei, dar în ultima perioadă se manifestă o creştere a inflaţiei şi pe celelalte preţuri. Avem aşa numitele efecte de runda a doua, care se manifestă în preţurile de producţie şi în alte produse. Creşterea preţurilor la alte produse decât cele energetice este şi ea de 9%. Aşadar, avem o creştere puternică a inflaţiei de bază, în special în zona produselor agroalimentare procesate".

Ionuţ Dumitru spune că aşteaptă ca inflaţia să se menţină la un nivel foarte înalt şi în perioada următoare: "Probabil că maximul inflaţiei nu l-am atins încă, îl aşteptăm în lunile care urmează. Incertitudinile sunt foarte ridicate".

Consecinţa nivelului foarte ridicat al inflaţiei este creşterea dobânzilor în primul rând, acest trend înregistrându-se în toate ţările din lume. "Şi BNR a crescut dobânda, dar suntem în urma celorlalte state din regiune. În Polonia avem o dobândă de politică monetară de 5,25%, în Cehia de 5,75, în Ungaria de 5,40%. Inflaţia noastră a crescut în ultimele luni mai rapid şi probabil că tendinţa este de creştere a acesteia. În mod normal, dobânda de politică monetară ar trebui să crească mai accelerat la noi, pentru a reduce decalajul care ne separă de celelalte state din regiune, în primul rând, în contextul în care am avut o creştere economică mult peste ateptări, în primul trimestru din 2022. Probabil că BNR va analiza o creştere a pasului de întărire a politici monetare. Am început cu 0,25, am crescut pasul la 0,50, apoi cu 0,75, nu aş exclude ca în următoarele şedinte BNR să majoreze dobânda cu 1 punct procentual", a explicat economistul.

Acesta a spus că, deşi dobânzile au crescut, activitatea de creditare merge destul de bine pe segmentul companiilor, care au nevoie de capital de lucru. "Dobânzile rămân în teritoriu negativ în termeni reali. Inflaţia este mult mai mare decât dobânda şi probabil această situaţie va ma persista. În mod normal, dobânzile trebuie să fie real pozitive, dar sunt mult sub rata inflaţiei şi probabil că aşa vor rămâne în urmatoarea perioadă", a conchis Ionuţ Dumitru.

Economistul evidenţiază că BNR utilizează şi managementul lichidităţii: "Avem un deficit destul de mare de lichiditate în piaţa monetară, măsurat prin faclitatea de credit şi operaţiunile repo pe care BNR le deşfăşoară. Injectează lichiditate în jur de 15-16 miliarde lei medie zilnică acum, ceea ce ne arată un deficit destul de mare în piaţa monetară, care a împins dobânzile în sus destul de mult (de ex. ROBOR). Ne aşteptăm la o tendină de creştere în perioada următoare, probabil că ROBOR va continua să crească. Noi vedem o rată terminală de politică monetară de circa 7%, care ar însemna, probabil, un ROBOR de 7-8% pe finalul acestui an". (E.O.)

CRISTIAN BORDEI, SECRETARUL COMISIEI DE POLITICĂ EXTERNĂ DIN SENAT: "Frământările geo-politice globale vor fi determinate de relaţiile comerciale dintre SUA şi China"

Economia de război

Războiul din Ucraina este, de fapt, un simptom al situaţiei geopolitice, al modului în care se destramă ordinea internaţională stabilită la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, afirmă senatorul Cristian Bordei, secretar al Comisiei de Politică externă.

"În perioada următoare, frământările politice geo-globale vor fi determinate de modul în care vor evolua relaţiile comerciale între SUA şi China şi de modul în care va continua ciocnirea tehnologică şi mondială. Nu cred că Rusia declanşa acest război dacă nu credea în destrămarea ordinii actuale, în slăbirea NATO şi dacă nu ar fi simţit suportul Chinei, care în ultimii ani a devenit aservită şi a trecut de la diplomaţia ursuleţilor panda la o diplomaţie agresivă din toate punctele de vedere. Noua ordine care se va configura va fi sub forma unor blocuri care vor opune regimul democratic şi regimul iliberal. Vom vedea în ce măsură vom mai avea globalizare sau regionalizare în interiorul acestor blocuri şi ce se va întâmpla cu actualele lanţuri de aprovizionare globale", a spus Cristian Bordei.

Domnia sa afirmă că, în actualele condiţii, sunt mai multe oportunităţi pentru ţara noastră să beneficieze de o parte din relocările de industrii din China şi Federaţia Rusă, pe care urmează să le facă marile companii occidentale. (G.M.)

OVIDIU DEMETRESCU, PARTENER OCD CAPITAL & RESOURCE: "Sunt provocări logistice fără precedent chiar la graniţa noastră"

Economia de război

Una dintre probleme importante cu care se confruntă economia globală şi, implicit, economia ţării noastre este reprezentată de sincopele din lanţurile de aprovizionare şi de creşterile de preţuri ivite în pandemie şi post-pandemie, dar agravate acum prin prisma războiului din Ucraina, a spus Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.

"Lanţurile de aprovizionare se confruntă cu provocări importante în această perioadă pentru derularea logisticii. Am observat două elemente în acest sens. Primul este creşterea costurilor de transport, de aproape cinci ori faţă de cele din urmă cu doi ani, pentru containerele care vin din China, ceea ce este absolut nemaiîntâlnit. La acest element se adaugă al doilea, reprezentat de provocările de securitate a transporturilor. Nu ştiu cât mai e de sigur transportul prin Marea Neagră, în timp ce culoarul terestru de transport prin Rusia e cam gata, în condiţiile actualului război şi al sancţiunilor economice impuse", susţine Ovidiu Demetrescu.

El a mai spus că de problemele ivite în aprovizionare s-au lovit şi dezvoltatorii imobiliari din ţara noastră, care importau o parte din ansamble şi subproduse din Ucraina.

"Dezvoltatorii din real estate s-au lovit de problema logistică de aprovizionare cu fier-beton, care în mare parte era importat din Ucraina, de la oţelăriile de acolo. Nu ştiu ce se va întâmpla cu aceste lanţuri logistice, cu producţia care venea din Ucraina, cum o putem suplini. Sunt provocări logistice fără precedent, chiar la graniţa noastră; suntem în mijlocul acţiunii pentru a dezlega acest nod logistic", a spus Ovidiu Demetrescu.

Domnia sa a vorbit şi despre problemele din infrastructura feroviară şi despre măsura luată de Guvern pentru eliberarea Portului Constanţa de vagoanele vechi care blocau calea ferată din zona respectivă, în condiţiile în care este nevoie de tranzitarea mărfurilor din Ucraina către cel mai mare port din ţara noastră.

"Măsura Guvernului a fost o pocnitoare. Da, sunt 700 de vagoane vechi blocate în Portul Constanţa, ar trebui să facem ceva cu ele, dar limitarea majoră priveşte viteza de tranzit pe calea ferată. În momentul în care ai 20 kilometri la oră viteza medie de tranzit pe calea ferată pe teritoriul României pentru marfă în loc să ai 100 kilometri pe oră, înseamnă că în loc să vină cinci trenuri de la Bucureşti la Constanţa, o să vină unul singur. Deci limitarea noastră majoră este la domeniul de infrastructură şi de creştere a capacităţii de preluare a produselor agricole de sistemul nostru de infrastructură, fie că vorbim de cale ferată sau rutieră, dar ele sunt în principal, la volumele astea, preluate pe calea ferată", a spus Ovidiu Demetrescu. (G.M.)

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Vad ca nici unul din parerologii care activeaza in Romania, multi cu epoleti, nu face o comparatie a finantelor Romaniei din perioada actuala cu cea a Romaniei intre inceputul celui de-al doilea razboi mondial, cand Romania nu era inca implicata, pana la predarea Romaniei bolsevicilor.

    Oare de ce?

    Oamenii destepti ar trebui sa invete din trecut. 

    1. Si niciunul nu face o comparatie cu SUA si nici cu India.

      Oare de ce?  

      Toate ca toate, dar nici cu Burebista?

      Oare de ce? 

    Nu se descurcă ci încurcă ALEȘII ...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0120
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7274
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.4903

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro