Viitorul este al companiilor cu valoare negativă?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 7 ianuarie 2020


Călin Rechea

"A fost un an bun nu doar pentru acţiunile companiilor, ci pentru majoritatea activelor financiare, inclusiv obligaţiunile companiilor, obligaţiunile guvernamentale, materii prime şi aur", scrie The Economist în primul număr din 2020.

Performanţa a fost deosebită mai ales la nivelul principalilor indici bursieri americani, în ciuda unei stagnări a profiturilor şi a unor aşteptări deloc entuzias­te pentru profiturile viitoare.

Cu toate acestea, indicele S&P 500 a crescut cu aproape 29% în 2019, iar din prima zi de tranzacţionare a anului 2010 până în ultima zi de tranzacţionare a anului 2019 creşterea a fost de circa 185% (vezi graficul 1).

În aceeaşi perioadă, indicele Dow Jones a crescut cu aproape 170%, iar Nasdaq Composite cu circa 289%, în timp ce indicele Russell 3000 a urmărit foarte aproape evoluţia S&P 500.

Creşterile anuale înregistrate de acţiunile companiilor Apple şi Microsoft, de 89%, respectiv 58%, au avut o contribuţie cumulată de 17% la randamentul indicelui S&P 500, conform unei analize de la Goldman Sachs publicată de Zerohedge. Performanţa burselor americane a "beneficiat" şi de pe urma volumului mare al răscumpărării acţiunilor, operaţiuni finanţate mai ales prin emisiuni de obligaţiuni.

Într-un deceniu marcat de distorsionarea profundă a pieţelor financiare şi economiilor de o politică monetară a marilor bănci centrale care nici nu mai poate fi numită ultrarelaxată, am asistat la concentrarea fără precedent a puterii economice şi reducerea puternică a concurenţei.

Fenomenul este analizat pe larg de Jonathan Tepper în cartea "Mitul capitalismului: Monopolurile şi moartea concurenţei", publicată în noiembrie 2018, unde susţine că "avem nevoie de o revoluţie pentru dezmembrarea monopolurilor şi restaurarea libertăţii antreprenoriale".

"Ceea ce avem astăzi este o versiune deformată, grotescă a capitalismului", mai scrie Tepper şi subliniază că "fără competiţie, capitalismul nu este capitalism".

În aceste condiţii, nu este de mirare că asistăm la o aşa-numită "stag­nare seculară", care este mereu amintită în discursul public, dar nimeni nu "îndrăzneşte" să aducă în atenţia publicului soluţii realiste, ci este preferată stimularea monetară fără sfârşit.

"Creşterea puterii pe piaţă a firmelor dominante a condus la reducerea concurenţei, declinul investiţiilor în economia reală, declinul productivităţii, preţuri mai mari, salarii mai mici şi o inegalitate mai mare", arată Tepper în cartea sa, iar calea de urmat este evidentă.

Scăderea dobânzilor de către băncile centrale, uneori chiar sub zero, şi pornirea tiparniţelor a mai avut un efect deosebit de negativ asupra structurii economice: s-a permanentizat fenomenul companiilor cu valoare negativă, numite şi companii zombi, care abia pot să plătească dobânzile şi sunt nevoite să-şi refinanţeze permanent datoriile pentru a "supravieţui".

Un studiu de la Bianco Research, preluat de revista Fortune, arată că 14% dintre companiile din indicele S&P Composite 1500, care include firmele din S&P 500, S&P 400 şi S&P 600, sunt companii zombi.

Dar asta nu este tot. Un articol recent de la Bloomberg a subliniat că "bursele de valori sunt populate tot mai mult cu firme intangibile", respectiv firme cu valoare bilanţieră tangibilă netă aflată în teritoriu negativ.

Activele tangibile ale acestor companii nu sunt suficiente pentru rambursarea datoriilor, după cum scrie John Authers, autorul articolului.

Conform datelor de la compania de servicii financiare INTL FCStone, un indice bursier care ar include acţiunile acestor companii cu valoare bilanţieră tangibilă negativă ar fi avut o performanţă mai bună decât indicele Russell 3000 în ultimul deceniu, în condiţiile în care divergenţa a crescut mai ales în ultimii 5 ani (vezi graficul 2).

Tot datele de la INTL FCStone arată că numărul companiilor cu valoare netă negativă din SUA a ajuns să reprezinte în 2019 circa 39% din totalul companiilor, în creştere de la 21,1% în 2010, iar după capitalizarea bursieră ponderea a depăşit 41% (vezi graficul 3).

"Totul pare o nebunie. Capitaliştii fără capital sunt conducătorii capitalis­mului", este concluzia editorialistului de la Bloomberg.

Analiza de la INTL FCStone arată că fenomenul are două explicaţii posibile. În primul rând este vorba despre agresivitatea fondurilor de investiţii, care au preluat companii, pe care le-au îndatorat puternic pe fondul vânzării activelor fixe. Performanţa bursieră a unor astfel de companii a fost determinată exclusiv de "inginerii financiare" şi "contabilitatea creativă".

În al doilea rând, fenomenul poate fi o ilustrare a "dematerializării" capitalismului, care a ajuns în etapa în care "activele fizice nu mai contează ca altădată".

Oare înseamnă aceasta că viitorul aparţine companiilor cu valoare netă negativă? În "brava lume nouă" creată de politicile iresponsabile ale băncilor centrale, de unde nu pare să mai existe cale de ieşire, aşa ceva ar fi posibil, însă este nevoie de menţinerea pe termen nedefinit a unor randamente ridicate ale creditării, respectiv o valoare subunitară a raportului dintre creşterea datoriei, publice sau private, şi creşterea Produsului Intern Brut.

Deocamdată acest ideal este departe de a fi atins în Statele Unite. Pornind de la datele oficiale, analistul Sven Henrich a subliniat pe contul său de Twitter că, în decada tocmai încheiată, datoria publică a celei mai mari economii din lume a crescut cu aproape 11 trilioane de dolari, în timp ce Produsul Intern Brut nominal a crescut cu doar 7 trilioane, adică a fost nevoie de o creştere cu aproape 1,6 dolari a datoriei pentru "crearea" unui dolar din PIB.

"Condiţiile care au permis boom-ul pieţelor financiare nu vor mai exista până la sfârşitul anului 2020", scrie tot revista The Economist, pe un ton pesimist neobişnuit numerelor de la început de an, în condiţiile în care publicaţia avertizează că "nu trebuie să ne lăsăm amăgiţi de acordul comercial dintre SUA şi China" încă de pe copertă.

Articolul din interior prognozează şi oferă justificări pentru ceea ce autorul numeşte "cea mai mare despărţire de pe planetă".

Iar tot acest pesimism s-a manifestat înainte de "neutralizarea" generalului iranian Qassem Soleimani şi a liderului militar irakian Abu Mahdi al-Muhandis, ale cărei consecinţe sunt aproape imposibil de evaluat, mai ales pentru un sistem financiar global marcat de puternice dezechilibre şi extrem de fragil.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Cred ca nou inceputa decada va marca intoarcerea investitorilor la reperele eterne ale capitalului : inovatia, tehnologia si...aurul. Numai daca observam prabusirea mitului industriei auto germane in favoarea superioritatii prin inovare a Tesla, avem deja un exemplu de evolutie pe termen lung. Pe macro, aurul is back si va fi vedeta multor ani de acum, indiferent de ce vor mai face manipulatorii de dobanzi caci nimeni nu-i mai ia in seama.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Digitalizarea României”
csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

05 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9264
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8175
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0450
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8439
Gram de aur (XAU)Gram de aur276.7076

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro