Zeci de milioane de euro - direcţionate de guvernul Viktor Orban către fundaţiile din jurul UDMR

UDMR a beneficiat de un mecanism sistematic de finanţare din partea guvernului de la Budapesta şi a Fidesz, construit prin intermediul unor fundaţii aparent independente, dar profund integrate în structura politică a Uniunii, prin care au fost direcţionate sume de ordinul zecilor de milioane de euro, utilizate pentru dezvoltarea unei infrastructuri administrative, sociale şi chiar electorale care a funcţionat în paralel cu partidul condus de Viktor Orban şi în sprijinul acestuia, un model sofisticat de alimentare indirectă a unei formaţiuni politice din România cu bani publici ai unui alt stat, potrivit unei investigaţii jurnalistice publicată de atlatszo.ro.

Datele publicate de sursa citată arată fără echivoc că miezul acestui sistem îl reprezintă două entităţi - Iskola Alapítvany şi Eurotrans Alapítvany, ambele create de UDMR, operate de oameni din cercul restrâns al lui Kelemen Hunor şi conectate organic la structura politică a Uniunii. Nu este vorba de simple organizaţii civice, ci de extensii funcţionale ale partidului: reprezentantul juridic al ambelor fundaţii este Nagy Zoltan-Levente, şeful de cabinet al lui Kelemen Hunor, fost preşedinte al Iskola şi personaj central în gestionarea fondurilor; directorul Eurotrans, Balazs-Leszai Orsolya, este soţia lui Balazs Attila, lider executiv al UDMR. Mai mult, suprapunerea instituţională este evidentă: sedii comune, personal comun, birouri în aceleaşi clădiri, inclusiv faptul că structuri centrale ale UDMR funcţionează în imobile deţinute de Iskola Alapítvany.

Această arhitectură nu este doar o coincidenţă, ci răspunsul la o constrângere legală: legea românească interzice finanţarea partidelor de către entităţi sau state străine. Soluţia găsită a fost ocolirea interdicţiei printr-un ecosistem de fundaţii care primesc bani din Ungaria pentru „proiecte”, dar care, în realitate, întreţin infrastructura politică a UDMR, susţine sursa citată. În paralel, UDMR gestionează şi fonduri publice româneşti pentru minorităţi, ceea ce creează un dublu flux financiar, unul intern şi unul extern, care converge în acelaşi sistem de influenţă.

Dimensiunea financiară este covârşitoare. Doar prin Bethlen Gabor Alap, cele două fundaţii au primit până la sfârşitul lui 2025 cel puţin 18 miliarde de forinţi, adică aproximativ 47 de milioane de euro la cursul din aprilie 2026. Aceste sume nu includ alte finanţări venite prin alte canale sau în perioade mai puţin transparente. În paralel, Eurotrans a beneficiat încă din 2015 de finanţări directe pentru programul de naturalizare a maghiarilor din România: 250 de milioane de forinţi anual în 2015-2016, aproximativ 400 de milioane anual din 2021 şi circa 700 de milioane de forinţi anual în perioada 2023-2025. În total, doar această fundaţie a acumulat din 2015 încoace circa 3,16 miliarde de forinţi.

Sursa citată precizează că Eurotrans Alapítvany a devenit un veritabil aparat administrativ paralel. Oficial, asistă cetăţenii în obţinerea cetăţeniei maghiare. În realitate, gestionează un ecosistem complet: dosare de naturalizare, înregistrări electorale, actualizări de date, cereri de paşapoarte, acte de stare civilă şi acces la programe precum Köldökzsinor. Datele sunt elocvente: până în 2025, fundaţia a gestionat aproximativ 125.000 de cereri de naturalizare, 15.000 de dosare în programul Köldökzsinor, 38.000 de cereri de stare civilă şi 25.000 de cereri de paşaport. Costul mediu per dosar a ajuns la circa 25.000 de forinţi (aproximativ 65 de euro), de peste patru ori mai mare decât în cazul reţelei concurente operate anterior de EMNT, unde costul era de circa 5.700 de forinţi.

Această infrastructură nu este neutră politic, susţine sursa citată. Prin contactul direct cu zeci de mii de persoane şi prin gestionarea unor procese sensibile precum înregistrarea electorală, fundaţia a devenit un instrument strategic în relaţia dintre Fidesz şi electoratul maghiar din afara graniţelor.

În paralel, Iskola Alapítvany a fost transformată într-un vehicul de investiţii masive, cu rol dublu: cultural şi structural. Proiecte precum „1000 ev Erdelyben, 100 ev Romaniaban” au primit 960 de milioane de forinţi, programul afterschool a fost finanţat cu 4,5 miliarde de forinţi şi s-a extins de la 23 de locaţii şi 1.800 de copii la 63 de locaţii şi aproximativ 3.000 de beneficiari, iar activităţile editoriale şi culturale au primit alte sute de milioane. Din 2024, fundaţia finanţează inclusiv reviste precum Lato, Szekelyföld, Helikon sau Újvarad.

Dar adevărata miză este infrastructura. Iskola a construit un portofoliu imobiliar impresionant, finanţat aproape integral din bani publici ungari, potrivit investigaţiei citate. Clădirea de pe strada Şoimului din Cluj, de 2400 metri pătraţi şi 21 de apartamente, construită în 2009 pentru circa 1,35 milioane de euro, este doar începutul. Minerva Kulturalis Központ, un proiect de 3.100 metri pătraţi în centrul Clujului, are un buget de 3,3 miliarde de forinţi. La Oradea, Sonnenfeld-palota a absorbit aproximativ 5 miliarde de forinţi şi nici în 2026 nu este finalizată, cu autorizaţia de construcţie expirată.

Lista continuă: „Kek haz” din Miercurea Ciuc, cumpărată şi renovată cu circa 1,1 milioane de euro, găzduieşte simultan sediile Eurotrans, Pro Economica şi biroul lui Kelemen Hunor; vila din Băile Tuşnad, refăcută împreună cu un centru de conferinţe pentru aproape 4,8 milioane de euro; Potoczky-haz din Târgu Mureş, achiziţionată cu aproximativ 1,5 milioane de euro şi renovată cu încă 420.000 de euro; un sediu oferit gratuit Uniunii Scriitorilor Maghiari din Transilvania; şi, cel mai spectaculos, achiziţia din 2025 a companiei Adalgo Mirus Kft., care deţine o vilă în centrul Clujului, evaluată la 9,1 milioane de euro.

Această ultimă tranzacţie este emblematică pentru opacitatea sistemului. Deşi există o coincidenţă aproape perfectă între suma plătită şi o finanţare aprobată în 2024 de 3,66 miliarde de forinţi pentru „dezvoltare imobiliară la Cluj”, decizia a fost ulterior revocată formal, cu explicaţia că „îşi pierde efectul”, invocându-se „dreptul de apreciere” al finanţatorului. Cu toate acestea, achiziţia a fost realizată.

Dovada legăturii directe dintre fundaţii şi UDMR nu este doar instituţională sau financiară, ci şi fizică. Sursa citată precizează că o simplă verificare pe Google Street View a imobilului din Târgu Mureş arată simultan sigla Eurotrans şi simbolul UDMR pe aceeaşi clădire, confirmând ceea ce documentele sugerează: nu există o separare reală între fundaţii şi partid.

În ansamblu, sistemul descris nu este doar o reţea de finanţare, ci o arhitectură de putere. Banii publici ai Ungariei au fost transformaţi în sedii, programe, locuri de muncă şi servicii care creează dependenţă şi loialitate, iar aceste resurse sunt gestionate de oameni din interiorul UDMR, în beneficiul direct sau indirect al partidului. Fundaţiile au devenit astfel interfaţa legală a unei finanţări politice externe, iar Transilvania -terenul pe care acest model este implementat la scară largă.

În acest context, declaraţia făcută de Peter Magyar, liderul partidului Tisza, făcută după câştigarea alegerilor parlamentare din Ungaria, capătă o nouă semnificaţie. Peter Magyar a precizat: „Transmit fiecărui maghiar din afara graniţelor că se poate baza în continuare pe guvernul Tisza. Va primi aceleaşi subvenţii, va avea în continuare cetăţenie dublă şi dreptul de vot; doar că banii pe care i-a primit ca sprijin până acum, marea lor parte nu va mai fi furată de infractorii legaţi de Viktor Orban, ci va ajunge cu adevărat la poporul maghiar, fie că trăieşte în Voivodina sau în Transilvania, în România”.

Rămâne de văzut dacă Magyar, în întrevederea cu Kelemen Hunor pe care l-a convocat la Budapesta, îl va considera sau nu pe acesta unul dintre „infractorii legaţi de Viktor Orban”.