ZIUA UNIVERSALĂ A IEIO lume într-o cămaşă

DAN NICOLAIE
Ziarul BURSA #Cultură / 24 iunie

O lume într-o cămaşă
DAN NICOLAIE

Sărbătorind ia, ne sărbătorim pe noi şi tradiţiile noastre. Puţine sunt lucrurile care spun atât de coerent o poveste despre acest neam precum o face această cămaşă, care conţine alb, negru şi când e cazul şi alte culori. Modelul iei este precum cel al vieţii, cu linii drepte, dar şi cu multe curbe, care urcă sau coboară, fiecare fiind unic în felul său.

De Sânziene se deschid cerurile, susţine tradiţia populară, iar în faţa iei tradiţionale noi ne deschidem sufletele. Legătura cu rădăcinile nu poate fi negată şi tocmai de aceea cămaşa tradiţională autohtonă a revenit cu atât de mult succes în atenţia publicului. Dacă în 2013, când comunitatea online "La Blouse Roumaine", a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei şi să fie numită "Ziua Universală a Iei", era ceva inedit să vezi pe cineva îmbrăcat cu portul tradiţional, astăzi acesta face parte din cotidian. Normalitatea a revenit acasă, iar tot mai mulţi oameni au îmbrăţişat-o, tineri sau bătrâni, orăşeni sau locuitori ai mediului rural.

Această zi este marcată acum în zeci de ţări, iar asta reprezintă un motiv de mândrie, pentru că în sfârşit, am găsit de cuviinţă să scoatem frumosul în faţă şi să-l arătăm lumii. Pentru că ar fi păcat să ne abatem de la tradiţii, redăm prezentarea făcută de Institutul Cultural Român piesei de rezistenţă a costumului popular tradiţiona: "Piesa principală a costumului popular românesc este cămaşa este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză şi cu o deschizătură în partea de sus. Iniţial, cămăşile erau confecţionate din pânză de in sau cânepă, iar mai târziu din mătase şi bumbac. Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in şi cânepă, mai ales în partea de nord a ţării, în timp ce în sud cămăşile erau mai frecvent ţesute cu borangic. Faţa şi spatele cămăşii se numesc «stan», iar partea inferioară «poale». Stanul se confecţiona din două foi de pânză, iar mâneca din una. Sub braţ, cămaşa era prevăzută cu aşa numita «pavă», care oferea comoditate în timpul mişcării. Ia este, în fapt, o cămaşă tradiţională românească de sărbătoare, confecţionată din pânză albă, bumbac, in sau borangic şi împodobită cu mărgele şi broderii la mâneci şi la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului şi întărit cu şnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încreţite atât la umeri, cât şi la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămaşă scurtă până la talie, spre deosebire de cămaşa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp şi se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de «vrăji şi pericole». Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiţia şi gustul de la o generaţie la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziţia decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau «ie cu stele». Partea din faţă a cămăşii este şi ea bogat brodată, prin repetarea aceloraşi modele existente pe mâneci. Culorile folosite la broderie erau în două - trei nuanţe cromatice, de regulă, dar se broda şi cu o singură culoare, de obicei negru". Potrivit specialiştilor, termenul "ie" este derivat din latinescul "tunicae lineae" - tunică subţire purtată pe piele, iar "certificatul de naştere" ar trebuie căutată undeva foarte departe în trecut în vremea civilizaţiei Cucuteni. La începuturi termenul de ie era folosit exclusiv pentru cămaşa feminină de sărbătoare. Fiecare explicaţie nu face decât să ne determine să apreciem şi mai mult această piesă de vestimentaţie.

Trebuie să recunoaştem că nu e puţin lucru ca o întreagă lume să se regăsească într-o cămaşă. Locuitorii acestor pământuri au reuşit să facă acest lucru.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Frumos ca Bursa dedica un spatiu generos pentru un simbol atât de curat și sper nemuritor precum Iia.

    Păcat ca aceasta ocazie mi-a prilejuit aducerea aminte a unei jenante și nefericite declarații recente, daca o fi adevarat, a unei persoane publice ... cică portul popular național îmbrăcat de alții decât de țărani ar fi o dovada de fascism sau legionarism ..ceva de genul ăsta. Of.

    1. In zile festive, ma imbrac cu placere in camesoaiele urzite cu mina, pe care mi le-am cumparat din Bucovina, de la o ruda care inca are razboiul de tesut (din lemn), in casa.

      Dar, bunicul meu s-a nascut in Bucuresti.  

      Si tata.  

      Si eu. 

      Sint a treia generatie de bucuresteni, copiii mei sint a patra, iar nepotii, a cincea. 

      Si desi am ceva suflet de bucovinean, sint bucurestean get-beget. 

      Este foarte greu sa imagineze cineva ca eu, prin clasa a doua (adica, prin 1960), as fi fost legionar sau fascist, sau vreunul dintre parintii mei (tata, bucuresteanul, cu stea galbena pe mineca, la saptesprezece ani a evadat din convoiul care pleca in lagar si a stat ascuns trei ani).  

      Si totusi, am fotografii, imbracat cu portul national, facute in Cismigiu. 

      Era, acolo, un fotograf. 

      Avea un calut din lemn cu rotite, pe care l-am incalecat, imbracat in itari si ie, cojoc si bete (briu). 

      Imi amintesc ziua - tata era vesel, tinar, avea trezeci si sase de ani si a mai trait douazeci, acum sint mai in virsta cu cincisprezece ani decit el, dar pe atunci mi-as fi putut fi nepot. 

      Invatam foarte bine, ca sa ma faca pionier in clasa a doua, sa pot merge la Palatul Pionierilor ( unde e acum Iohannis), la cercul de pictura. 

      Un vis implinit. 

      Imi amintesc ca am pictat stinjeneii din gradina Palatului Cotroceni. 

      Eram pictor, nu fascist. 

      Desi imaginea de astazi de pe prima pagina a BURSEI este doar o fotografie, am lucrat la coperta doua zile, am facut opt variante si am folosit cei 68 de ani de exercitiu in creatia plastica (am hotarit sa ma fac pictor la virsta de trei ani).

      Chapeau bas si o plimbare pe la umbra copacilor din Muzeul satului nu ar stica Tot se preconizeza o zi caniculara !

      Amintirile dvs.. ma fac sa sper totusi ca vom apuca sa trăim intr-o lume normala.

      Deși, la fel ca în basmul lui Andersen - Craiasa zăpezii parcă - sunt atât de mulți cei cărora cioburile oglinzii din poveste le-au intrat în ochi, facandu-i sa vadă totul în jurul lor intr-o lumina stranie și hådă. 

    da , am observat si eu ca ia este tot mai cautata si purtata , ba chiar de femei cu fite , care pana la o vreme aveau apetit pentru scumpeturi de firma .frumoasa imaginea si coperta , dar si cele zise de Make mai sus , pacat ca si-a adus aminte de niste prostii spuse de nu stiu cine .

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

03 Aug. 2021
Euro (EUR)Euro4.9183
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1388
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5775
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7564
Gram de aur (XAU)Gram de aur240.8930

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro