2025 s-a încheiat cu recesiune tehnică; Radiografia unui an de corecţii fiscale şi bugetare

Ţara noastră a traversat, în 2025, una dintre cele mai tensionate perioade din istoria sa recentă, un an în care instabilitatea politică, dezechilibrele bugetare şi presiunile inflaţioniste au format un mix periculos care a împins economia spre limita suportabilităţii. Acest lucru a fost confirmat de datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică, ce arată că economia a intrat în recesiune tehnică la finalul anului trecut. INS precizează că Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9% în trimestrul al IV-lea faţă de trimestrul precedent, când declinul a fost de 0,2%. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul din ultimul trimestru al lui 2025 a fost cu 1,6% sub nivelul din perioada similară a lui 2024, în timp ce pe serie brută s-a consemnat o uşoară creştere anuală de 0,1%. Cu toate acestea, la finalul anului trecut, PIB-ul a fost mai mare cu 0,6%, comparativ cu anul 2024, conform datelor INS.

În urma prezentării acestor date, premierul Ilie Bolojan a declarat că recesiunea tehnică a fost „anticipată şi inevitabilă”, ca efect al tranziţiei către un model economic bazat pe investiţii şi disciplină fiscală. În replică, liderul Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a calificat situaţia drept „o ruşine pentru Coaliţie”, invocând costurile sociale ale politicilor de austeritate.

Citeşte BVB, pe o traiectorie ascendentă

În luna noiembrie a anului trecut, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că economia nu va avea două trimestre de creştere negativă, ceea ce ar defini recesiunea.

În cadrul unei conferinţe de presă, Mugur Isărescu a afirmat: "Încercăm să nu accentuăm intrarea economiei în recesiune. Facem acest efort să dăm inflaţia în jos, păstrând rata actuală a dobânzii de politică monetară, ceea ce nu este uşor nici pentru noi”.

La finalul anului trecut, Banca Naţională a României a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finele acestui an, la 9,6%, de la 8,8%, cât era estimarea anterioară. Pentru finalul anului viitor, banca anticipează o inflaţie de 3,7%, rata urmând să intre în intervalul ţintă al BNR în primul trimestru al anului 2027, conform raportului prezentat în luna noiembrie de guvernatorul Mugur Isărescu.

• Anul austerităţii

Prima jumătate a anului a fost marcată de ecoul alegerilor prezidenţiale anulate în 6 decembrie 2024 şi al scrutinului parlamentar precedent, ceea ce a amplificat senzaţia unei ţări prinse între criză sistemică şi promisiunea vagă a unei resetări. Iar acest lucru a reieşit şi din datele publicate de Ministerul Finanţelor, Institutul Naţional de Statistică şi instituţiile europene la finalul primului semestru al anului trecut, date care au conturat imaginea unei economii aflate sub stres extrem: deficit bugetar de 3,68% din Produsul Intern Brut (PIB) la finalul lunii iunie, datoria publică apropiindu-se ameninţător de pragul de 60% din PIB, şi o inflaţie anuală de 5,7%, cifre care au confirmat deteriorarea accelerată a echilibrelor macroeconomice. În acest climat fragil, Banca Naţională a României a ales să menţină dobânda-cheie la 6,5%, un semnal clar că spaţiul de manevră monetar era limitat, iar riscurile inflaţioniste rămâneau dominante.

Pe fondul acestor tensiuni, scena politică a suferit o mutaţie majoră. Demisia lui Klaus Iohannis în februarie 2025 a închis abrupt un capitol prezidenţial, iar instalarea interimarului Ilie Bolojan a venit într-un moment în care pieţele financiare, agenţiile de rating şi mediul de afaceri urmăreau cu nervozitate fiecare mişcare instituţională. Alegerile prezidenţiale din mai au produs surpriza anului: victoria candidatului independent Nicuşor Dan, fostul primar al municipiului Bucureşti, reconfigurând raporturile de putere şi dinamica decizională.

În iunie, formarea unui guvern pro-european condus de Ilie Bolojan a adus primele semnale de consolidare fiscală, dar şi avertismentul că nota de plată a dezechilibrelor acumulate urma să fie achitată rapid şi dureros.

Semestrul al doilea a marcat trecerea de la diagnosticul crizei la aplicarea unei terapii de şoc. Guvernul a recurs la asumarea răspunderii pentru un prim pachet fiscal care a redesenat brutal arhitectura taxării: majorarea TVA la 21%, introducerea unei cote reduse unice de 11% pentru produse de bază, creşterea accizelor, taxarea suplimentară a dividendelor şi a profiturilor mari, impunerea contribuţiilor de sănătate pentru pensiile peste 3.000 de lei, anunţuri privind îngheţări salariale şi de angajări pentru 2026 şi revizuirea burselor şcolare. Măsurile au fost justificate ca fiind inevitabile pentru evitarea unui colaps fiscal, însă impactul social a fost imediat: scăderea puterii de cumpărare, amplificarea nemulţumirilor şi accentuarea tensiunilor dintre stat şi contribuabili.

August şi septembrie au adâncit această logică a ajustării accelerate. Al doilea pachet de reforme, cu accent pe pensiile speciale şi guvernanţa corporativă din întreprinderile publice, a generat fricţiuni instituţionale şi sociale, dar a consolidat percepţia unei guvernări dispuse să sacrifice capital politic pentru stabilitate macroeconomică. În paralel, execuţia bugetară pe nouă luni a arătat dimensiunea reală a dezechilibrului: deficit de 102,47 miliarde lei, echivalentul a 5,39% din PIB, în timp ce rectificarea bugetară a confirmat o ţintă anuală estimată la 8,4% din PIB şi cheltuieli suplimentare de aproximativ 27 miliarde lei. Costurile cu dobânzile au crescut abrupt, reflectând scumpirea finanţării datoriei publice, iar presiunea asupra bugetului a devenit structurală.

Citeşte Anul 2025 în cifre

În acest context, deciziile Băncii Naţionale a României de a menţine dobânda-cheie la 6,5% au evidenţiat persistenţa şocurilor de ofertă: liberalizarea pieţei energiei, creşterea TVA şi accizelor, rigidităţile din lanţurile de aprovizionare. Inflaţia a accelerat spre 9,7% în decembrie, erodând veniturile reale şi amplificând percepţia publică a unei economii sufocate de scumpiri. România a trăit simultan realitatea austerităţii fiscale şi a presiunii inflaţioniste, o combinaţie toxică pentru consum, investiţii şi stabilitatea socială.

Cu toate acestea, finalul anului a adus un rezultat contabil care a temperat scenariile cele mai sumbre. Deficitul bugetar s-a închis la 7,65% din PIB, sub nivelul de 8,4% negociat cu Comisia Europeană, sugerând că mixul de măsuri fiscale şi disciplina execuţiei au început să producă efecte. Nu a fost o victorie, ci mai degrabă o amânare a verdictului. Vulnerabilităţile structurale, cum ar fi colectarea deficitară, rigiditatea cheltuielilor, povara dobânzilor şi ritmul inegal al absorbţiei fondurilor europene, au rămas ancore grele care continuă să tragă în jos perspectivele de stabilitate.

• Ianuarie: Coiful de la Coţofeneşti, furat dintr-un muzeu din Olanda

Luna ianuarie a debutat cu un context economic tensionat: deficitul bugetar a ajuns la 11 miliarde lei (0,58% din PIB), reflectând dezechilibre accentuate între venituri şi cheltuieli. Veniturile fiscale au fost afectate de scăderea cu 1,4% faţă de ianuarie 2024, cauzată în special de reducerea încasărilor din TVA şi fonduri europene. Cheltuielile publice au crescut cu 4,5%, majorările fiind concentrate în zona de personal (+18,6%), asistenţă socială (+12,8%) şi decontarea medicamentelor (+18,7%).

Investiţiile din fonduri externe şi interne au înregistrat reduceri semnificative, cu aproape 45% şi, respectiv, 28%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reflectând o ezitare a autorităţilor în demararea de noi proiecte în context electoral.

Prin prisma datelor financiare de mai sus, Banca Naţională a României a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe fondul unei inflaţii persistente.

În plan politic şi simbolic, ianuarie a fost marcat de jaful de la Muzeul Drents din Olanda, unde mai multe artefacte dacice, inclusiv celebrul coif de la Coţofeneşti, au fost furate. Incidentul a generat o criză diplomatică şi a condus la demiterea directorului Muzeului Naţional de Istorie a României.

• Februarie: Finalul preşedinţiei lui Klaus Iohannis

Luna februarie a adus două evenimente politice majore: adoptarea de către Parlament a bugetului de stat pentru 2025 şi demisia preşedintelui Klaus Iohannis.

Bugetul a fost construit pe o proiecţie de creştere economică de 2,5% şi un PIB estimat la 1.912,6 miliarde lei. Cheltuielile au fost stabilite la 802,2 miliarde lei, iar veniturile la 667,5 miliarde lei, conturând un deficit de 7% din PIB. Cheltuielile sociale şi salariale au continuat să pună presiune asupra bugetului: 169,5 miliarde lei au fost alocaţi pentru salarii, iar 242,3 miliarde lei pentru asistenţă socială. În ciuda acestor constrângeri, bugetul a inclus investiţii record de 150,5 miliarde lei.

Pe plan politic, demisia preşedintelui Klaus Iohannis, sub presiunea unei suspendări iminente iniţiate de partidele parlamentare din opoziţie - AUR, SOS, POT şi cărora urma să li se alăture şi USR -, a generat instabilitate. În aceste condiţii, conform prevederilor constituţionale, preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, a preluat interimatul funcţiei prezidenţiale.

În plan juridic, fostul candidat la alegerile prezidenţiale din 2024, Călin Georgescu, a fost inculpat pentru instigare la fapte anticonstituţionale, mai precis în calitate de instigator la răsturnarea ordinii constituţionale, dar şi pentru promovarea publică a faptelor mareşalului Ion Antonescu, ale lui Corneliu Zelea Codreanu, dar şi ale Mişcării Legionare. Parchetul General a instaurat pentru Călin Georgescu măsura controlului judiciar, măsură ce a fost prelungită pe tot parcursul anului trecut.

• Martie: Începutul noului proces electoral prezidenţial

Prima lună a primăverii a fost marcată de o intensificare a măsurilor cu caracter strategic şi electoral.

Guvernul a alocat 1,2 miliarde lei pentru extinderea reţelelor de gaze, utilizând fonduri provenite din vânzarea certificatelor de emisii de carbon. În paralel, Complexul Energetic Valea Jiului a beneficiat de un ajutor de stat de peste 3,12 miliarde lei pentru închiderea etapizată a minelor până în 2032. Pentru marii consumatori industriali de energie a fost lansată o schemă de exceptare parţială de la plata certificatelor verzi, cu un buget total de 578,4 milioane euro până în 2031.

În agricultură, Executivul a aprobat sprijin de 1,5 miliarde lei pentru fermieri, inclusiv 600 milioane lei pentru crescătorii de animale şi 400 milioane lei pentru agricultori.

Programul Start-Up Nation pentru mediul de afaceri a fost relansat cu 440 milioane euro din fonduri europene, vizând sprijinirea a 7.500 de antreprenori.

La nivel strategic, CSAT a aprobat majorarea bugetului apărării şi achiziţia unei corvete multirol, achiziţie directă de la o companie din Turcia.

Pe scena politică, tensiunile s-au amplificat după respingerea de către Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională a candidaturilor lui Călin Georgescu şi a Dianei Iovanovici-Şoşoacă, urmate de proteste violente din partea susţinătorilor lui Georgescu, care s-au lăsat cu anchete penale.

• Aprilie: Reforme bugetare amânate, din cauza alegerilor prezidenţiale

Luna aprilie a fost marcată de o efervescenţă pre-electorală ce a determinat autorităţile să amâne măsuri fiscale esenţiale pentru consolidarea bugetară. Deşi premierul şi ministrul Finanţelor au semnalat nevoia stringentă de reducere a cheltuielilor publice, Guvernul a lansat o serie de noi programe sociale şi scheme de ajutor.

Executivul a lansat, în paralel, noi granturi pentru producătorii agricoli (342 milioane lei pentru legume, 1,5 milioane lei pentru crescătorii de animale care au în îngrijire porci din rase autohtone), înfiinţând şi un mecanism de împrumuturi din Trezorerie pentru cofinanţarea proiectelor europene, cu o alocare de 1,5 miliarde lei.

Deşi Executivul a adoptat, la finalul lunii aprilie, modificări la legea privind guvernanţa corporativă pentru întreprinderile publice, cu accent pe transparenţă şi pe criterii de selecţie, în realitate lucrurile au stagnat, iar AMEPIP nu a mai desfăşurat nicio activitate reală pe parcursul anului trecut.

Tot în luna aprilie, Guvernul Ciolacu a adoptat un act normativ privind simplificarea autorizaţiilor de construcţii pentru dinamizarea investiţiilor publice realizate din fonduri europene şi din fonduri de la bugetul de stat. Prin prisma nevoii de creştere permanentă a veniturilor bugetare, Ministerul Finanţelor a raportat la finalul primelor patru luni ale anului 2025 că, prin emisiunile TEZAUR şi FIDELIS, a atras peste 8 miliarde lei la bugetul de stat, sumă menită să acopere o parte din deficitul bugetar.

• Mai: Nicuşor Dan devine preşedintele ţării

Alegerile prezidenţiale din 4 şi 18 mai 2025 au reprezentat o divizare în societatea românească, dar şi în arhitectura politică a ţării. Nicuşor Dan a câştigat în faţa lui George Simion, după ce, în primul tur din 4 mai, candidatul AUR avea 20% în faţa viitorului preşedinte al ţării. Primul tur a reprezentat un şoc pentru partidele tradiţionale, atât timp cât PSD şi PNL nu au reuşit să îşi determine electoratul să îl împingă în turul II pe candidatul lor comun, Crin Antonescu. Acest lucru a determinat demisia, începând cu 6 mai, a lui Marcel Ciolacu din funcţia de şef al Guvernului şi de preşedinte al PSD. În urma demisiei lui Ciolacu, funcţia de prim-ministru interimar a fost preluată de Cătălin Predoiu - vicepremier şi ministru de Interne, iar funcţia de preşedinte interimar al PSD a fost preluată de Sorin Grindeanu.

Prin prisma acestor mişcări pe scena politică, deficitul bugetar a urcat în luna mai la 3,39% din PIB, în ciuda creşterii veniturilor fiscale cu 14%. PIB-ul a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru, iar deficitul de cont curent a ajuns la 7,6 miliarde euro. Investiţiile străine directe au scăzut, iar dezechilibrul comercial s-a adâncit.

Tot în cursul lunii mai, Ministerul Finanţelor a acordat ajutoare de stat de peste 1 miliard lei pentru industria chimică, auto, agroalimentară şi aeronautică.

• Iunie: Guvernul Bolojan se instalează la Palatul Victoria

Guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu a rămas în funcţie 47 de zile, deoarece noua coaliţie de guvernare, alcătuită din partidele pro-europene - PSD, PNL, UDMR, USR şi Grupul Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor -, a căzut greu de acord cu privire la programul de guvernare şi la ce este de făcut urgent pentru corectarea deficitului bugetar şi pentru a îndepărta spectrul ameninţării cu retrogradarea ţării noastre la gradul junk - nerecomandată investiţiilor - de către agenţiile internaţionale de rating.

Cu toate acestea, în 23 iunie, Parlamentul a învestit Guvernul Ilie Bolojan, care şi-a intrat în atribuţii în aceeaşi zi, după ce a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Noul prim-ministru, Ilie Bolojan, a anunţat imediat măsuri de austeritate: creşterea TVA de la 19% la 21%, accize majorate, limitarea sporurilor şi reducerea cheltuielilor bugetare. În paralel cu aceste măsuri, noul Executiv a dispus prelungirea plafonării adaosului comercial la alimente până la 30 septembrie (măsură ce a fost introdusă în iulie 2023) şi a aprobat acordarea de vouchere/tichete de energie de 50 lei/lună pentru 2,5 milioane de consumatori vulnerabili (impact bugetar: 1 miliard lei), prin prisma reliberalizării pieţei de energie electrică începând de la 1 iulie 2025.

Potrivit Ministerului Finanţelor, execuţia bugetară la finalul lunii iunie, adică pe primele şase luni ale anului 2025, arăta un deficit de 69,80 miliarde lei (3,68% din PIB), în creştere faţă de anul anterior (63,67 miliarde lei). Deşi veniturile bugetare au crescut cu 12,7%, ajungând la 310,52 miliarde lei, impulsionate de impozitul pe salarii şi fondurile europene, cheltuielile totale s-au ridicat la 380,32 miliarde lei, cu 12,1% mai mari decât în primul semestru din 2024.

• Iulie: Primul pachet fiscal măreşte TVA la 21%

Prima lună a semestrului al II-lea a debutat cu o schimbare de registru în politica fiscală. Guvernul Bolojan a lansat primul pachet fiscal-bugetar, ca instrument de urgenţă pentru a opri degradarea încrederii şi alunecarea spre „junk”. Măsurile au fost asumate în Parlament la 7 iulie şi promulgate la 25 iulie, după ce Curtea Constituţională a respins contestaţiile opoziţiei.

Pachetul a inclus creşterea cotei standard de TVA la 21% şi instituirea unei cote reduse unice de 11% pentru alimentele de bază şi medicamente, majorarea accizelor la alcool, tutun şi carburanţi, taxarea pensiilor peste 3.000 lei, îngheţarea salariilor şi pensiilor din sectorul public pentru 2026, precum şi reaşezarea sistemului de burse şcolare în jurul criteriilor de merit şi nevoie. În termeni bugetari, măsurile au fost prezentate cu un impact suplimentar estimat la 9,5 miliarde lei pentru 2025 şi 35 miliarde lei în 2026, dublat de tăieri de cheltuieli de peste 57 miliarde lei în 2026, în încercarea de a reduce presiunea pe deficit, pe termen mediu.

În acest context, BNR a decis, în 8 iulie, menţinerea dobânzii-cheie la 6,50%, avertizând asupra accelerării inflaţiei odată cu liberalizarea energiei şi aplicarea noilor taxe indirecte.

• August: Fitch ne reconfirmă ratingul de ţară

În august, consolidarea fiscală a rămas sub presiunea costurilor rigide. În ceea ce priveşte ratingul, Fitch a reconfirmat BBB-/F3 cu perspectivă negativă, menţinând România în fereastra investment grade, dar condiţionând implicit stabilitatea de livrarea efectivă a consolidării. BNR a păstrat, la rândul ei, linia de prudenţă în 8 august, menţinând dobânda-cheie la 6,5% şi anticipând vârful inflaţiei în toamnă. INS a consemnat, în august, o inflaţie de 9,9%, ceea ce a confirmat materializarea şocurilor de preţ.

În plan strategic şi geopolitic, tranzacţia prin care compania maghiară MVM ar fi preluat o parte din activele E.On România a primit aviz negativ din partea Comitetului de Evaluare a Investiţiilor Străine Directe, dosarul fiind împins către CSAT pe fondul sensibilităţilor energetice şi al contextului regional. Tot în luna august, dispariţia fostului preşedinte Ion Iliescu şi declararea zilei de 7 august ca doliu naţional au redeschis teme istorice cu încărcătură socială, într-un moment în care statul încerca să gestioneze simultan austeritatea şi menţinerea coeziunii.

• Septembrie: Al doilea pachet de măsuri fiscale a ridicat nivelul nemulţumirii sociale

În prima lună de toamnă, Guvernul şi-a asumat al doilea pachet de reforme, ceea ce a atras un val de contestări politice. Patru moţiuni de cenzură au fost respinse, iar contestaţiile la CCR au fost în mare parte respinse, rămânând sensibilă tema pensiilor speciale, care avea să se transforme într-un nod instituţional în lunile următoare.

Al doilea pachet a vizat plafonarea pensiilor de serviciu la 70% din ultimul salariu şi creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistraţi, tăieri de personal şi indemnizaţii în autorităţi autonome, resetarea guvernanţei corporative în întreprinderile publice, măsuri anti-evaziune şi împotriva optimizărilor agresive, precum şi introducerea unui impozit majorat pe marile averi pentru proprietăţi scumpe şi maşini de lux. Pe linia mediului de afaceri, pachetul a introdus reguli noi privind capitalul social pentru SRL-uri, ridicând praguri şi stabilind excepţii pentru startup-uri şi investitori de tip business angels, într-o încercare de a reduce proliferarea vehiculelor fără substanţă economică.

În septembrie, Moody's a păstrat ratingul Baa3 cu perspectivă negativă pentru ţara noastră, menţinând accesul la capital, dar subliniind condiţionalitatea consolidării.

• Octombrie: Conflict instituţional pe pensiile speciale

Mijlocul toamnei calendaristice a adus rectificarea bugetară adoptată de Guvern în şedinţa din 1 octombrie, pe o fundaţie macro revizuită: creştere economică de 0,6%, PIB de 1.902 miliarde lei, inflaţie medie anuală de 7,1% şi deficit ţintit la 8,4%. Rectificarea a confirmat presiunea cheltuielilor, cu creşteri semnificative în special la dobânzi şi obligaţii sociale, reflectând o corecţie mai degrabă de ritm decât de nivel.

BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,50% la 8 octombrie, în contextul în care inflaţia rămânea ridicată şi presiunile de preţ se transferau din energie şi taxe indirecte în consumul curent.

Octombrie a fost, însă, luna în care conflictul instituţional pe reforma pensiilor speciale a devenit explicit. În 20 octombrie, CCR a decis că legea privind reformarea pensiilor speciale ale magistraţilor este neconstituţională, invocând absenţa avizului CSM, fie el şi negativ, şi nerespectarea etapelor obligatorii, ceea ce a reconfirmat fragilitatea procedurală a reformelor condiţionate de jaloanele europene.

• Noiembrie: Guvernul aprobă încă o rectificare bugetară

Ultima lună a toamnei a debutat în contextul unei execuţii bugetare la zece luni ce arăta un deficit de 108,87 miliarde lei (5,72% din PIB), în scădere faţă de aceeaşi perioadă din 2024 ca pondere în PIB, dar menţinând presiunea ridicată în valori absolute. Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară în 28 noiembrie, încercând să păstreze ţinta de deficit în parametrii negociaţi cu Bruxelles-ul şi să coreleze alocările cu execuţia efectivă şi cu absorbţia fondurilor.

Înainte de rectificare, Consiliul Fiscal a avertizat că datoria publică, apropiată de 59% din PIB, împinge România către o zonă de risc sistemic dacă reformele sunt amânate, evidenţiind vulnerabilităţi structurale: colectare fiscală redusă ca pondere în PIB şi absorbţie sub potenţial atât pe cadrul financiar 2021-2027, cât şi pe PNRR.

BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,50% la 12 noiembrie, indicând deteriorarea perspectivelor inflaţiei pe termen scurt şi amânarea reintrării în ţintă. Datele privind contul curent, investiţiile directe şi datoria externă au conturat, în această perioadă, o presiune externă constantă, chiar dacă rezervele valutare ofereau un tampon de stabilitate.

• Decembrie: Măsurile fiscale dau rezultatul scontat - deficit bugetar de 7,65%

Decembrie a închis anul sub presiunea simultană a disciplinei bugetare şi a unui şoc inflaţionist alimentat de energie şi taxe indirecte. În termeni contabili, Guvernul a reuşit să închidă 2025 cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din PIB, sub ţinta de 8,4% negociată cu Comisia Europeană. Veniturile bugetului general au însumat 662,70 miliarde lei, în creştere cu 15,3% faţă de 2024, impulsionate inclusiv de un nivel ridicat al fondurilor europene, în timp ce cheltuielile au totalizat 808,73 miliarde lei, fiind gestionate mai riguros în semestrul II, în special pe final de an.

Inflaţia a rămas, însă, indicatorul de presiune major: în decembrie 2025, rata anuală a urcat la 9,7%, cu creşteri importante la energie şi servicii, ceea ce a confirmat dificultatea calibrării politicii monetare într-un mediu cu şocuri de ofertă şi cu transmisie accelerată în preţuri.

În plan instituţional, dosarul pensiilor speciale a rămas pivot. Guvernul a menţinut reperele centrale ale reformei (plafonare, vechime şi vârstă de pensionare) şi şi-a asumat proiectul în Parlament, opoziţia încercând fără succes răsturnarea Executivului prin moţiune de cenzură. Disputa s-a mutat în zona CCR, cu amânări succesive şi tensionări procedurale, ceea ce a arătat încă o dată că reforma condiţionată de jaloane europene este vulnerabilă nu doar politic, ci şi procedural.

În acelaşi timp, Guvernul a apăsat pe reforma companiilor de stat şi pe disciplina administrativă, printr-o ordonanţă privind guvernanţa corporativă menită să reducă blocajele generate de numiri provizorii prelungite şi să introducă termene şi sancţiuni. În zona fiscalităţii locale, Executivul a întărit constrângerile privind aprobarea taxelor şi impozitelor pentru 2026, inclusiv prin mecanisme de condiţionare a alimentărilor bugetare.

Punctul de închidere a lunii a fost „ordonanţa-trenuleţ”, care a stabilit parametrii tranziţiei fiscale pentru 2026: frâne la cheltuieli, ajustări pe impozite (inclusiv reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri în 2026 şi eliminarea lui în 2027), clarificări şi extinderi pentru digitalizarea fiscală (RO e-Factura, simplificări RO e-TVA), măsuri ţintite pentru salariul minim şi pentru consumatorii vulnerabili de energie, plus întărirea controlului asupra produselor accizabile prin autorizări şi garanţii financiare.

Pe ansamblu, anul 2025 nu poate fi citit doar ca o succesiune de cifre şi decizii administrative, ci ca radiografia unei economii obligate să se ajusteze sub presiunea realităţii, într-un context politic volatil şi într-o societate tot mai polarizată. Ţara noastră pare să fi evitat derapajul extrem, dar costurile sociale, economice şi politice ale acestei corecţii rămân ridicate.