English
Reporter: Dezvoltarea tehnologiei a dus la proliferarea reclamelor înşelătoare în mediul online şi a altor tipuri de fraude în domeniul investiţiilor. Cum intenţionează ASF să prevină aceste practici şi ce recomandări are pentru protejarea populaţiei?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Evoluţia tehnologică a adus, fără îndoială, beneficii majore în ceea ce priveşte accesul la servicii financiare şi democratizarea investiţiilor. În acelaşi timp, însă, a facilitat apariţia unor forme tot mai sofisticate de fraudă şi manipulare online, care exploatează nevoia naturală a investitorilor de randamente rapide şi sigure. În faţa acestor provocări, rolul Autorităţii de Supraveghere Financiară este de a asigura o protecţie reală şi eficientă a publicului, printr-o combinaţie de supraveghere tehnologică, acţiune preventivă şi educaţie financiară.
Fraudele bazate pe promisiunea unor câştiguri garantate, schemele de tip ”trading fals” sau entităţile care se prezintă drept intermediari autorizaţi fără a fi, reprezintă manifestări tipice ale ingineriei sociale moderne. Ele nu doar afectează victimele directe, ci erodează încrederea generală în pieţele financiare. Este important de precizat că aceste fapte, care presupun inducerea în eroare a publicului sau obţinerea de fonduri prin mijloace frauduloase, intră în sfera competenţei organelor judiciare, întrucât pot constitui infracţiuni prevăzute de Codul Penal.
ASF acţionează, însă, acolo unde are prerogative legale directe, respectiv în zona prestării neautorizate de servicii şi activităţi de investiţii. Ori de câte ori există suspiciuni privind funcţionarea unor entităţi care oferă servicii de investiţii fără autorizare, Autoritatea dispune un set de măsuri ferme: publicarea de avertismente oficiale pe website-ul instituţiei, blocarea accesului de pe teritoriul României la website-urile respective şi, atunci când se impune, sesizarea organelor de urmărire penală.
Pentru creşterea gradului de conştientizare, ASF a creat o secţiune dedicată pe site-ul propriu - ”Atenţie la entităţi neautorizate!” - care explică mecanismele utilizate de operatorii frauduloşi şi oferă recomandări practice pentru investitori. De asemenea, avertismentele sunt comunicate constant şi prin canalele oficiale de social media, astfel încât mesajele de prevenţie să ajungă rapid la publicul larg.
Un alt pilon important al strategiei de protecţie îl constituie educaţia financiară. Într-o piaţă complexă şi interconectată, cunoaşterea este prima linie de apărare. După cum am mai spus, ASF derulează programe ample de informare, campanii educaţionale şi parteneriate instituţionale, menite să ajute cetăţenii să recunoască ofertele înşelătoare, să verifice statutul entităţilor cu care interacţionează şi să înţeleagă riscurile asociate investiţiilor speculative.
În esenţă, protejarea investitorilor într-o eră digitală nu se mai poate baza doar pe reglementare, ci pe o combinaţie de vigilenţă, educaţie şi transparenţă. ASF îşi asumă acest rol cu fermitate, pentru a asigura un climat de încredere şi integritate pe piaţa financiară, în care oportunităţile reale de investiţie să nu fie umbrite de promisiuni iluzorii.
Reporter: Ce proiecte are ASF pentru a răspunde provocărilor legate de digitalizare şi fintech?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Transformarea digitală a sectorului financiar nu mai reprezintă o perspectivă de viitor, ci un proces în plină desfăşurare, care redefineşte arhitectura întregului sistem financiar. În acest context, Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi asumă un rol activ, de facilitator al inovaţiei şi, în acelaşi timp, de garant al stabilităţii şi al protecţiei consumatorilor. Echilibrul dintre libertatea tehnologică şi disciplina reglementării este una dintre cele mai complexe mize ale momentului.
La nivel european, principalele cadre de reglementare care stabilesc standardele pentru finanţele digitale sunt Regulamentele MiCA (Markets in Crypto-Assets) şi DORA (Digital Operational Resilience Act), împreună cu proiectul pilot privind utilizarea tehnologiei registrelor distribuite (DLT Pilot Regime). Aceste instrumente creează un spaţiu de inovare controlată, în care tehnologia blockchain, tokenizarea activelor tradiţionale şi utilizarea inteligenţei artificiale pot fi integrate într-un mod sigur şi transparent.
Deşi la nivel naţional nu au fost încă desemnate autorităţile competente pentru aplicarea directă a Regulamentului (UE) 1114/2023 privind fintech-urile, ASF participă activ, prin specialiştii săi, la Comitetul Permanent pentru Finanţe Digitale constituit în cadrul ESMA. În acest for, se definesc direcţiile comune de aplicare a legislaţiei europene privind tehnologiile emergente, se discută implementarea standardelor de rezilienţă digitală şi se conturează principiile convergenţei în supravegherea fintech la nivelul Uniunii Europene.
În acelaşi timp, ASF derulează un proiect amplu de transformare digitală finanţat prin fonduri nerambursabile în valoare de 20 de milioane de lei, care vizează modernizarea infrastructurii IT, automatizarea proceselor interne şi digitalizarea serviciilor oferite pieţei şi publicului. Proiectul are ca obiectiv principal crearea unei platforme integrate de supraveghere, capabilă să gestioneze în timp real volume mari de date provenite de la entităţile supravegheate, să eficientizeze fluxurile decizionale şi să reducă sarcina administrativă pentru operatorii din piaţă. În plus, investiţiile prevăzute includ instrumente avansate de analiză şi inteligenţă artificială, menite să îmbunătăţească capacitatea de identificare timpurie a riscurilor şi să crească transparenţa în relaţia dintre ASF, participanţii la piaţă şi investitori.
Reporter: ASF face parte din grupul de lucru al proiectului destinat dezvoltării unei contrapărţi centrale (CCP) în România. Obiectivul iniţial era autorizarea CCP-ului conform Regulamentului european EMIR 2, însă acest proces nu a fost finalizat, iar demersurile continuă acum în cadrul EMIR 3. Cum se modifică responsabilităţile ASF în raport cu noul cadru de reglementare?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Proiectul privind constituirea şi autorizarea unei contrapărţi centrale naţionale reprezintă una dintre cele mai importante iniţiative pentru maturizarea infrastructurii pieţei de capital din România.
Demersurile pentru autorizarea unei contrapărţi centrale au fost iniţiate în anul 2019, odată cu înfiinţarea societăţii CCP.RO Bucureşti S.A., al cărei acţionar majoritar este BVB. Obiectivul a fost crearea unei infrastructuri locale de compensare şi decontare, care să deservească pieţele româneşti de instrumente financiare şi de energie, în deplină conformitate cu cerinţele europene. În iulie 2020, CCP.RO a încheiat un contract de consultanţă şi servicii de tehnologie cu Cassa di Compensazione e Garanzia S.p.A. (CC&G) (în prezent Euronext Clearing).
În ianuarie 2023, CCP.RO a depus la ASF prima cerere de autorizare, conform Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (cunoscut sub numele EMIR 2). Procedura europeană prevede că autorizaţia se acordă printr-o decizie comună a unui colegiu format din trei autorităţi: ASF - în calitate de autoritate competentă, Banca Naţională a României - în calitate de bancă centrală pentru decontarea în lei a operaţiunilor, şi Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA).
Ulterior, în aprilie 2024, CCP.RO a notificat autorităţile privind rezilierea contractului tehnologic cu Cassa di Compensazione e Garanzia S.p.A. (CC&G), motivul principal fiind modificările de strategie ale Grupului Euronext ce nu mai sunt compatibile cu continuarea proiectului. Această modificare a determinat reluarea procesului de autorizare şi identificarea unui nou furnizor tehnologic, Be Management Consulting S.p.A., partener cu experienţă solidă în proiecte similare la nivel european.
Între timp, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul (UE) 2024/2987 (EMIR 3), care aduce o serie de reforme menite să sporească eficienţa şi competitivitatea pieţelor de compensare din Uniune. Noul cadru prevede termene mai clare, o structură procedurală simplificată şi o delimitare explicită a responsabilităţilor între contrapartea centrală solicitantă şi autorităţile implicate.
Astfel, în decembrie 2024, CCP.RO a retras cererea iniţială de autorizare, urmând să reia procesul în baza cerinţelor EMIR 3, după completarea documentaţiei conform noilor standarde.
Autorizarea CCP.RO nu este doar un obiectiv administrativ, ci un pas fundamental pentru consolidarea independenţei şi rezilienţei pieţei de capital româneşti. Ea va permite dezvoltarea pieţei instrumentelor derivate, reducerea riscului de contrapartidă, creşterea lichidităţii şi, implicit, o mai bună integrare a României în arhitectura financiară europeană.
Este important de subliniat că rolul ASF în acest proces este strict cel de autoritate competentă pentru autorizare, în conformitate cu reglementările europene aplicabile (EMIR 3). ASF nu are nicio responsabilitate în ceea ce priveşte înfiinţarea contrapărţii centrale, pregătirea documentaţiei necesare autorizării, identificarea partenerilor tehnologici sau participarea la capitalul social al CCP.RO. Toate aceste atribuţii revin exclusiv iniţiatorilor proiectului, respectiv entităţilor implicate direct în constituirea şi operarea contrapărţii centrale.
Reporter: Care este stadiul Contrapărţii Centrale din perspectiva atribuţiilor ASF în acest proiect?
Gabriel-Ioan Avrămescu: În prezent, ASF aşteaptă depunerea de către CCP.RO a unei noi cereri de autorizare, însoţită de documentaţia completă, conform cerinţelor EMIR 3. După primirea acesteia, procesul de autorizare se desfăşoară etapizat şi transparent.
În termen de două zile lucrătoare, ASF confirmă primirea cererii, iar în următoarele 20 de zile lucrătoare analizează dacă documentaţia este completă. Dacă lipsesc informaţii/documente, se solicită clarificări suplimentare. Cererea de autorizare se respinge de ASF în cazul în care decide că CCP.RO nu a dat curs unei astfel de cereri.
Ulterior, ASF are la dispoziţie 80 de zile lucrătoare pentru a efectua o evaluare a riscurilor (raportul de evaluare) privind respectarea de către CCP.RO a cerinţelor relevante stabilite în EMIR. În această perioadă, ASF poate adresa CCP întrebări şi poate solicita informaţii suplimentare de la aceasta, coordonează şi transmite întrebări CCP.RO din partea ESMA sau a oricărui membru al colegiului şi transmite ESMA şi membrilor colegiului toate răspunsurile furnizate de CCP.
După primirea raportului, colegiul adoptă, în termen de 15 zile lucrătoare, un aviz prin care stabileşte dacă CCP respectă cerinţele prevăzute în EMIR şi îl transmite ASF şi ESMA. De asemenea, în paralel, după primirea raportului, ESMA adoptă, în termen de 15 zile lucrătoare, un aviz prin care stabileşte dacă CCP solicitantă respectă cerinţele prevăzute în EMIR şi îl transmite ASF şi Colegiului. Ulterior, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea avizului ESMA şi al colegiului, ASF adoptă decizia de autorizare.
Reporter: Bursa de Valori Bucureşti marchează, în luna noiembrie, 30 de ani de la redeschidere. Care este mesajul dumneavoastră pentru comunitatea pieţei de capital la acest moment aniversar?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Aniversarea a 30 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori Bucureşti reprezintă un moment de încredere în viitorul pieţei de capital româneşti. Este o ocazie să recunoaştem eforturile tuturor celor care, în trei decenii, au contribuit la reconstrucţia şi consolidarea acestui pilon esenţial al economiei. Bursa a parcurs un drum impresionant: de la primele listări modeste, la statutul de piaţă emergentă şi la o capitalizare care reflectă tot mai fidel potenţialul economiei româneşti. În tot acest timp, ASF a fost şi rămâne un partener activ în modernizarea cadrului de reglementare, în consolidarea guvernanţei corporative şi în protejarea intereselor investitorilor.
Privind înainte, provocarea noastră comună este să accelerăm procesul de dezvoltare, să atragem mai multe companii spre listare, să creştem lichiditatea, să stimulăm participarea investitorilor individuali şi instituţionali şi să integrăm tot mai mult tehnologia în funcţionarea pieţei.
Mesajul meu pentru comunitatea pieţei de capital este unul de continuitate şi parteneriat. Avem o piaţă solidă, o generaţie nouă de investitori şi un mediu instituţional tot mai matur. Dacă vom continua să colaborăm - instituţii, mediul privat şi investitori, putem transforma Bursa într-un motor real de finanţare a economiei şi într-un reper regional de încredere şi performanţă.
Reporter: Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
