ICT

A scăpat BCE controlul asupra sistemului bancar din Italia?

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 21 ianuarie 2016

A scăpat BCE controlul asupra sistemului bancar din Italia?
CĂLIN RECHEA

O bancă ale cărei acţiuni au scăzut cu peste 99% de la declanşarea crizei financiare globale ar trebui "decuplată" de la aparate, iar autorităţile ar trebui să anunţe "rudele" că nu mai există cale de întoarcere din "moartea clinică".

Acesta este cazul celei mai vechi instituţii bancare din lume, Monte dei Paschi, unde cele două programe de bail-out din ultimii ani nu au dat, după cum era de aşteptat, rezultate.

De ce după cum era de aşteptat? Deoarece injecţiile de fonduri nu au fost însoţite şi de măsuri dure de restructurare şi curăţare a bilanţului.

În noiembrie 2014, Banca Centrală Europeană a preluat supravegherea băncilor europene de importanţă sistemică de la autorităţile naţionale, iar calitatea activelor a fost evaluată periodic, evaluare însoţită şi de aplicarea unor teste de stres.

Toate aceste măsuri pentru întărirea încrederii în sistemul bancar din zona euro s-au dovedit, însă, doar exerciţii de relaţii publice.

De ce? Pentru că BCE a cerut, de curând, informaţii suplimentare de la băncile italiene mari în ceea ce priveşte calitatea portofoliilor de credite, după cum scrie Reuters.

Datele oficiale arată că valoarea nominală cumulată a creditelor neperformante din Italia a depăşit 200 de miliarde de euro, tendinţa de creştere nefiind temperată de relaxarea monetară a BCE.

Banco Popolare SC, Banca Popolare di Milano Scarl, Banca Carige SpA, UniCredit SpA şi Banca Popolare dell'Emilia Romagna se află, alături de Monte dei Paschi, pe lista instituţiilor financiare a căror capacitate de administrare a creditelor neperformante va fi evaluată de BCE.

În atenţia pieţelor s-a aflat mai ales cea mai veche bancă din lume, Monte dei Paschi di Siena, ale cărei acţiuni au scăzut cu peste 50% de la începutul anului. Din 2008 până la mijlocul lunii ianuarie 2016 acţiunile Monte dei Paschi au scăzut cu peste 99% (vezi graficul). În aceeaşi perioadă, acţiunile UniCredit au scăzut "doar" cu 85,5%.

Pier Carlo Padoan, ministrul Economiei din Italia, a încercat să minimalizeze importanţa noii evaluări a situaţiei din sistemul bancar, declarând că "informaţiile suplimentare cerute de BCE nu semnalează îngrijorare cu privire la situaţia băncilor", conform unei ştiri Reuters.

Din păcate pentru autorităţile de la Roma, vremea în care astfel de declaraţii ar fi putut readuce o minimă încredere pe pieţe a trecut de mult. Financial Times arată că Monte dei Paschi are credite neperformante de circa 40 de miliarde de euro, la active totale de 170 de miliarde de euro (n.a. conform datelor din T3 2015) şi credite totale de 112,5 miliarde de euro.

Pe piaţa obligaţiunilor, titluri emise de BMPS, cu o valoare nominală de 500 de milioane de euro şi un cupon de 5,6%, se tranzacţionau la 49,5% din valoarea nominală, după ce în prima jumătate a lunii ianuarie 2016 preţul era de 90%.

În aceste condiţii au apărut speculaţii privind preluarea Monte dei Paschi de către cea mai mare bancă retail din Italia, Intesa Sanpaolo.

Carlo Messina, directorul executiv de la Intesa a infirmat zvonurile în cadrul unui interviu pentru Bloomberg. Declaraţiile sale, privind "confuzia referitoare la creditele neperformante, deoarece pieţele nu iau în considerare provizioanele şi garanţiile", reflectă, însă, o problemă care nu a fost rezolvată în anii de criză.

Mai precis este vorba despre speranţa, spulberată de atâtea ori de realitate, conform căreia creditele neperformante pot redeveni performante pe fondul redresării economice sau, în cel mai rău caz, sumele datorate pot fi recuperate prin valorificarea garanţiilor. "În cele din urmă, creditele neperformante, dacă există garanţii, reprezintă o sursă de venituri viitoare, iar îmbunătăţirea valorii colateralului poate conduce la obţinerea unor câştiguri importante", a mai declarat Messina pentru Bloomberg.

Ceea ce se întâmplă acum la nivelul sistemului bancar din Italia a determinat autorităţile de la Roma să-şi intensifice acţiunile pentru crearea unei "bănci rele", care să preia povara creditelor neperformante.

De la intenţie la realitate este, însă, un drum lung şi greu. Ministrul Economiei a recunoscut că nu există resurse bugetare pentru înfiinţarea acestei bănci rele, iar investitorii privaţi nu sunt deloc doritori să participe la constituirea capitalului de pornire, mai ales că există şi numeroase divergenţe cu autorităţile europene.

Guvernul de la Roma a încercat să stabilească un preţ minim de transfer pentru activele toxice din sistemul bancar, însă Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, şi-a exprimat opoziţia.

Acelaşi comisar nu a avut nicio problemă în a permite "soluţionarea" unei importante bănci din Germania, HSH Nordbank, în a doua jumătate a anului trecut.

Aflată în pericol de faliment pe fondul portofoliului masiv de credite acordate companiilor din sectorul transporturilor maritime, HSH a fost împărţită în două: o instituţie operaţională şi una care "depozitează" activele care trebuie lichidate. Mai mult, cei doi acţionari majoritari, landurile Hamburg şi Schleswig Holstein, au fost nevoiţi să preia credite neperformante în valoare de 6,2 miliarde de euro, după cum scrie Financial Times, şi s-au obligat să privatizeze divizia operaţională în următorii doi ani.

Se pare că un astfel de tratament "cu mănuşi" nu este oferit şi autorităţilor din Italia, ceea ce nu face decât să adâncească divergenţele în cadrul Uniunii Europene. După cum au evoluat pieţele de la începutul anului, este foarte probabil ca nemulţumirile în rândul statelor membre să se accentueze, pe fondul aplicării discriminatorii a reglementărilor de către Comisia Europeană.

Într-o conferinţă de presă recentă, Margrethe Vestager a declarat că "discuţii foarte constructive au loc între guvernul Italiei şi Comisia Europeană pentru găsirea unei soluţii la problema creditelor neperformante", conform unei ştiri Reuters.

Astfel de negocieri sunt doar la început, în condiţiile în care volumul creditelor neperformante din zona euro este de circa un trilion de euro şi nu există prognoze pentru reducerea lor în viitorul apropiat.

Ceea ce se întâmplă în Italia arată că Banca Centrală Europeană este departe de a controla şi evalua corect situaţia băncilor de importanţă sistemică.

Pentru a reprezenta un pilon al încrederii, autoritatea monetară europeană trebuie să treacă urgent la "soluţionarea" nediscriminatorie a instituţiilor financiare din aria sa de supraveghere, iar cetăţenilor Europei nu le rămâne decât să se pregătească foarte serios pentru a face faţă viitoarelor măsuri de bail-in.

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Doctor BCE si eu am avut firma, cu experimentele dumneavoastra a trebuit sa inchid. A crescut comisioanele la banca, tva, impozit...

    Eu pentru firma mea nu am avut doctor, nu e discriminare? 

    Un mar stricat daca il tii in ladita cu mere bune ce se intampla? 

    Banca e firma privata doresc acelasi tratament ca la o firma care vinde gogosi. Se adreseaza cuiva exista daca nu lacat pe ea. Si EU "CETATEAN EUROPEAN" NU TREBUIE SA PLATESC CA BANCA X Y Z nu are CLIENTI.

    Lumea zice ca sunteti prea multe banci, poate. 

    Cristi C. Ma intereseaza parerea ta referitor la aceast articol si in special despre grafic.

    Nu stiu ce zic actionarii ( care eu stiu ca era o familie), si in special ce fac azi; cu ce se ocupa. 

    1. Ai gresit; actionarii erau (si sunt) o famiglia! si ei zic si fac, bine mersi: banca va ramane tot pe mainile si vrerea lor. 

      Daca o luam asa.

      Și demonstrabil. Citează surse de bună calitate (când vor ele să fie și nu le dictează interesul să fie altfel).

       

      Se punea întrebarea de ce Germania și nu Italia. De ce Germania a reușit să facă pași pe calea "bad bank" cu CE, dar Italia merge mai greu. 

       

      Cred că am găsit un posibil răspuns. Ne uităm la datele NPL de la Banca Mondială pe anul 2014. Datele sunt % de NPL din stocul total de credite. 

       

      Cipru 45% 

      Grecia 34% 

      Yemen 25% (șțiți, țara aia foarte săracă, acum măcelărită în război de Arabia Saudită) 

      Irlanda 20% (țara aproape de un faliment) 

      Ucraina 19% (țară în faliment neoficial) 

      Italia 17% 

      România 14% 

      Germania 2% (doi ca să nu se creadă că este greșeală) 

       

      Sigur că aceste cifre scapă autorului articolului, atunci când se întreba de ce Germania primește tratament cu mănuși iar Italia nu. Fapt este că germanii au bani să își salveze băncile. German Financial Market Stabilization Act din 2008 a format SoFFiN cu fonduri de vreo 480 miliarde de €. După cum s-a spus în articol, Italia nu are bani pentru a forma un astfel de fond. 

      Realitatea este că Italia cere de la CE un protecționism în forma de impunere a unui preț minim de vânzare a activelor bad banks. CE a spus NU. În Germania nu s-a pus problema de protecționism. Sunt puține NPL-uri, iar investitorii de oriunde s-au înghesuit în 2015 să cumpere activele bad-bank. 

      Vad ca nici tu nu stii nimic despre actionari.

      Ai investii 100€ intr-o banca din Italia sau Germania? (Mentionate in articol). 

      Warren Buffett ar face-o. Eu nu. S-ar duce el în Italia ... nici într-un milion de ani. Nu contează că ar găsi o bancă mai bună pe acolo ... Buffett nu și-ar asuma un risc sistemic, o panică generată de insolvența celor 20% dintre NPL ce s-ar extinde și asupra restului.

       

      Buffett în Germania? Probabil că da. Și ar avea și acces la informații preferențiale, ar vedea analiza de risc a portofoliului, etc. 

       

      Aareal Bank pare foarte interesantă. Că tot vorbeam de bad banks, Aareal a cumpărat în 2015 un portofoliu de NPL de la o bad bank, potrivit mandatului de vânzare venit de la CE: 

       

      Aareal Bank Group has completed the acquisition of all of the shares of Westdeutsche ImmobilienBank AG (WestImmo) for €350m, acquiring a €4.3bn performing European commercial real estate loan book. 

       

      WestLB, which was mandated by the European Commission to sell WestImmo as a condition of its €5.4bn bailout package in October 2008, was transferred into EAA, Germany’s first bad bank post the global financial crisis, with WestLB rebranding as Portigon. 

      CoStar News understands that under bidders at various stages included PIMCO, whose parent company, Allianz, itself has a growing German property loan book and ING Real Estate Finance. 

      Back in 2012, Apollo Global Management attempted to buy WestImmo, including real estate loan of €8bn including sub and non-performing loans, but the deal fell through with West LB citing “severe market deterioration” and “an unacceptable final sale price offer”. 

      Aareal completed the acquisition, funded out of the bank’s cash reserves, yesterday on 31 May 2015. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

06 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9266
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0881
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4961
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6915
Gram de aur (XAU)Gram de aur235.7106

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro