Aduce credibilitatea fiscală creştere economică?

Premierul Ilie Bolojan repetă încă de la instalarea guvernului său acelaşi mesaj despre necesitatea reducerii deficitului, stabilirii unui echilibru bugetar şi a predictibilităţii. Strategia sa de comunicare se adresează unui public bine definit, format din pieţele financiare, Comisia Europeană, OCDE, toate interesate de capacitatea statului român de a-şi gestiona finanţele într-un mod coerent şi previzibil.

În această logică, reducerea deficitului este prezentată ca un semnal de disciplină fiscală care ar trebui să genereze încredere şi, într-un timp mediu, revigorarea investiţiilor. Presupunerea este că ajustarea bugetară este suficientă pentru a modifica anticipaţiile actorilor economici şi pentru a stimula creşterea. Schema are o coerenţă internă aparent solidă. Însă experienţa ultimelor decenii arată că relaţia dintre austeritate şi creştere este mult mai dependentă de context decât sugerează modelele teoretice. În situaţii caracterizate de incertitudine externă, constrângeri monetare şi capacitate instituţională limitată, reducerea cheltuielilor publice tinde să contracte activitatea economică mai puternic decât se anticipa, iar efectele pozitive asupra investiţiilor întârzie sau nu se materializează.

Teoria de referinţă în această abordare, aşa-numita austeritate expansivă, are un oarecare pedigree academic, formulat de Alberto Alesina şi Silvia Ardagna în 2009 şi preluat de Comisia Europeană ca justificare pentru politicile impuse Greciei, Portugaliei şi Irlandei în timpul crizei financiare. Dar, teza a fost serios contestată. În 2013, Blanchard şi Leigh au arătat, într-un studiu al FMI, că în perioadele de criză efectele negative ale austerităţii sunt mult mai puternice decât estimau modelele iniţiale. Iar Mark Blyth, în Austerity: The History of a Dangerous Idea, carte tradusă şi în română, demonstrează că aşa-numitele cazuri de succes au fost posibile doar în condiţii specifice - monedă proprie devalorizabilă, parteneri comerciali în expansiune, politici monetare extrem de relaxate - condiţii care nu se regăsesc în mediul actual în care funcţionează România.

Studii mai recente, precum cel al lui Owen Nie pentru Banca Mondială, sugerează că austeritatea poate avea uneori efecte pozitive în economii foarte îndatorate, dar aceste rezultate apar doar în condiţii speciale. Christian Breuer arată că rezultatele favorabile dispar atunci când sunt folosite ipoteze mai realiste, ceea ce sugerează că nu economia confirmă teoria, ci metoda o produce. Şi într-un studiu din 2023, Olimpia Fontana şi Lino Sau ajung la concluzia că mecanismele prin care austeritatea ar trebui să genereze creştere depind de condiţii dificil de reprodus în economiile reale.

Austeritatea promovată de Bolojan nu se desfăşoară într-un vid. Mai multe crize se suprapun şi se amplifică reciproc, afectând atât capacitatea statului de a produce rezultate, cât şi credibilitatea semnalelor pe care le transmite. Coaliţia de guvernare funcţionează într-un echilibru fragil, dominat de competiţia internă, ceea ce reduce coerenţa deciziei şi introduce incertitudine în implementarea măsurilor. Această instabilitate este deja vizibilă pe pieţele financiare, unde randamentul titlurilor de stat româneşti la 10 ani a urcat la 7,2% la sfârşitul lunii martie 2026, cu un spread de peste 400 de puncte de bază faţă de Bund-ul german, un cost de finanţare care vorbeşte, în sine, despre nivelul real al încrederii.

Instabilitatea politică erodează anticipaţiile actorilor financiari şi creşte costurile de finanţare ale statului, reducând spaţiul de manevră al politicii fiscale chiar în momentul în care aceasta încearcă să-şi demonstreze credibilitatea. În acelaşi timp, presiunile interne sunt amplificate de dinamica electorală. Forţele populiste capitalizează nemulţumirile generate de ajustările fiscale, creând un cerc vicios: măsurile adoptate pentru stabilizare contribuie indirect la slăbirea cadrului politic necesar pentru susţinerea lor.

La aceasta se adaugă dimensiunea de securitate. Vulnerabilităţile dovedite de interferenţele informaţionale recente şi proximitatea războiului din Ucraina solicită resurse administrative şi instituţionale care nu pot fi reduse fără costuri semnificative. Ideea eficienţei obţinute prin diminuarea aparatului public devine greu de susţinut într-un mediu marcat de instabilitate şi risc sistemic.

Presiunile sunt amplificate de evoluţiile economice globale. Creşterea preţurilor energiei - cu petrolul revândut peste 100 de dolari pe baril în contextul războiului din Orientul Mijlociu - se transmite rapid în costurile de producţie şi în nivelul general al preţurilor. Efectele restrictive ale politicii fiscale interne sunt astfel amplificate, iar capacitatea politicii monetare de a compensa aceste şocuri rămâne limitată. Rezultatele consolidării fiscale depind, într-o măsură importantă, de factori externi asupra cărora autorităţile naţionale au un control redus.

Aici devine vizibilă limita fundamentală a abordării. Credibilitatea fiscală nu funcţionează ca o variabilă autonomă care produce efecte prin simpla sa afirmare, ci depinde de capacitatea instituţională a statului de a susţine în mod coerent politicile pe care le anunţă. Iar această limită nu este una tehnică, ci structurală. Încrederea nu se construieşte doar prin ajustări bugetare, ci prin funcţionarea efectivă a instituţiilor care colectează venituri, aplică reguli şi asigură stabilitatea cadrului economic.

În cazul României, problema este agravată de nivelul redus al veniturilor publice, de aproximativ 26-27% din PIB dacă ne referim la nucleul dur al bugetului, adică veniturile din taxe şi impozite. Diferenţa până la aproximativ 35-36% din PIB provine din resurse dependente de factori externi sau conjuncturali, precum fondurile europene, care nu pot constitui o bază stabilă de finanţare pe termen lung. Un stat cu resurse atât de reduse nu poate susţine în mod credibil nici dezvoltarea infrastructurii, nici modernizarea serviciilor publice, nici coerenţa politicilor sale. Disciplina fiscală riscă să devină un exerciţiu de ajustare contabilă fără efecte reale asupra creşterii.

Problema nu este deficitul în sine, ci capacitatea instituţională de a-l gestiona. Fără o administraţie fiscală eficientă, fără stabilitate legislativă şi fără coordonare între politici, disciplina bugetară anunţată rămâne un angajament retoric. Iar pieţele ştiu să facă diferenţa.

Opinia Cititorului ( 15 )

1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 31.03.2026, 00:36)
...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2026, 08:08)
nu, pe la ga credibilitate fiscala mai trebuie si productie de bunuri :)
3. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 31.03.2026, 10:06)
...
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2026, 13:25)
Sunt multe probleme de rezolvat (pentru ca asta este mostenirea lasata de sulfurosii lui Iliescu de la FSN, PD-L, PSD), cu un aparat bugetar in mare parte incompetent, cu penurie de bani, cu o conjuctura internationala paguboasa (razboi la granita, energie la preturi mari si altele) care afecteaza cresterea economica, datorii mari, dobanzi mari, un popor permanent nemultumit si obisnuit cu pomeni multe (care inseamna alte datorii si alte dobanzi si alti bani scosi din bugetele noastre) pentru ca asa l-a "educat" sulfurosii de la PSD, o infrastructura invechita (pentru ca zeci de ani baronii si guvernantii lui Ilici au furat in loc sa faca investitii) care acum impune cheltuieli mari de investitii, fonduri europene absorbite greu si in cuantum redus (pentru ca nu pot fi furate de baronii rosii), un sistem bugetar local si central capusat de cumetrii psdului, de institutele, agentiile si concentratele infiintate pentru ei, un sistem plin de sinecuri in care magistratii au fost cocotati pe un piedestal construit din banii nostri si de unde nu vor sa mai coboare, mafii in energie (baietii destepti ai psdului), mafii in porturi, mafii in silvicultura si in general mafii peste tot unde este ceva de mult de la stat.
Asta este tabloul general mostenit de la partidele lui Ilici, de la Nastase, Vacaroiu, Oprisan, Dragnea, Vanghelie, Ciolacu (care a tot declarat ca a indatorat tara pentru investitii, dar numai 1 leu din zece imprumutati a ajuns la investitii!!!), Grindeanu, Stanescu, Neacsu, Nordisii si toti ceilalti sulfurosi cu diplome de studii incerte si dubioase.
Pe fondul asta, sumbru, s-a gasit unul, zis Bolojan, care si-a asumat responsabilitatea gestionarii problemelor si a reincarcarii bateriei nationale (care a fost descarcata complet in 35 de ani de hotie, de ciuma rosie), iar acum toata lumea trage in el (si mai ales sulfurosii de la psd care nu vor sa isi piarda privilegiile si ciolanele). Toti vor pomeni in continuare, ajutoare de stat, burse, plafonari, indexari, reduceri de taxe, impozite, TVAuri, investitii in energie, infrastructura, localitati, sate etc etc. Toti vor ca Bolojan, cu un buget saracit si impovarat de datorii sa faca ceea ce nu au facut sulfurosii de la PSD in 35 de ani si toate astea fara alte credite ca ne impovaram si mai mult.
De unde, mai sulfurosilor si voi care ii sustineti pe sulfurosi, sa scoata Bolojan bani ca sa facem toate astea acum si cum sa avem bani, daca voi, sulfurosii, blocati toate reformele care urmaresc eliminarea risipirii banului public si a perpetuarii baronilor, cumetrilor, mafiilor (a se vedea cea de la Romsilva, eforturile Buzoianei de a face ceva si motiunile cu care este "recompensata" de oamenii de bine din AUR si PSD)?
De unde bani ca sa sustinem in continuare hotii, sinecurile, cumetrii, parazitii, asistatii sociali (cei multi cu dosare false), pensionarii, elevii, studentii, magistratii, investitiile, primariile, apararea, benzina, motorina etc etc?
Crede cineva ca Bolojan sta pe un sac de bani si nu vrea sa dea din el populatiei (ca ii place lui sa fie injurat) si ca daca altcineva ii va lua locul, vor sari banii din pamant ca sa poata fi risipiti catre toata lumea ca pana acum?
Ca sa avem mai multi bani pentru cheltuielile utile, productive, trebuie sa ii dirijam acolo de la cheltuielile inutuile cum sunt cele cu baronii, cumetrii, sinecurile si mafiile psdiste, dar tocmai acele redistribuiri de cheltuieli sunt blocate de PSD, iar o parte a populatiei, in mare ei prostie, considera ca tot sulfurosii de la PSD sunt in continuare solutia castigatoare pentru tara.
Mai, dupa 35 de ani de sulfura PSDista, voi tot cu burtile goale sunteti (pentru ca ei, sulfurosii sa aiba burtile pline) si cu credite uriase pe care voi le veti achita (nu ei) si tot nu v-ati lecuit de PSD? Cred ca suntem singura tara din lume in care pagubitii voteaza hotii care le-au golit buzunarele!
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Nucu în data de 31.03.2026, 17:26)
  Guda, tu ești mă?
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2026, 18:34)
  Nucule, ai mintea cat miezul de nuca. Ai fost coleg de scoala cu ciolacu, la fara frecventa.
  Voteaza sulfurosii si iti vor exploda datoria si saracia in fata.
  4.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 31.03.2026, 20:21)
  (4.)
  omule!
  eu nu l-am auzit pe Bolovan în 12luni să zică o propoziție în genul:
  „temporar, timp de 2-5ani folosim sursa de energie cea mai ieftină pe care o avem, i.e. cărbune, iar bazaconia cu Green-Deal este opțională, cine are înclinări ecologice să o aplice, eventual primește taxe zero pe imobil care are Green-Deal instalat”
  :
  „există foarte mult gunoi în țară, facem o centrală conform ideii profesorului Horneț”
  :
  „introducem votul la Primărie și Consiliul Local cu Buletinul-Electronic”
  :
  id iotu, tot ce știe este „agențiile de rating” și „strîngem cureaua” !
  omu e lipsit de intelect, nici engleză nu înțelege !
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2026, 13:34)
Mostenirea sulfurii psdiste (extras din presa de azi):
Politica fiscală din anul 2024, sub mandatul premierului Marcel Ciolacu, a dus România la un deficit record de peste 9% din PIB. Cu o datorie publică ce s-a apropiat de pragul critic de 60%, România se află astăzi pe marginea prăpastiei, fără mijloace (fiscale) de a reacționa în fața unor noi crize. Acest lucru se observă și din măsurile limitate înaintate de Guvernul Bolojan ca răspuns la criza carburanților. Premierul Marcel Ciolacu a spus în mod repetat că deficitul Guvernului din 2024 s-a datorat investițiilor record ale Guvernului. Un document recent al Curții de Conturi contrazice însă această interpretare, și arată că împrumuturile contractate de România în 2024 au mers pentru acoperirea deficitului și nu pentru investiții.
Curtea de Conturi îl contrazice pe Ciolacu: împrumuturile nu au mers la investiții
Zilele acestea Guvernul Bolojan este pregătit să intervină cu o nouă măsură în criza carburanților, mai exact o reducere treptată a accizelor practicate, după ce săptămâna trecută a decis plafonarea adaosului comercial. Este de așteptat ca ambele măsuri să nu aibă impact direct asupra deficitului bugetar, practic măsura să fie neutră fiscal, adică guvernul să nu intre în alte venituri pentru a finanța aceste intervenții. Așa cum au arătat mai mulți economiști, România este obligată să își continue politica de reducere a deficitului bugetar.
Practic, țara noastră nu are spațiul fiscal pentru a interveni în actuala criză, din cauza deficitului uriaș cu care a încheiat anul 2024. O analiză comparativă a ultimilor zece ani arată că, până în anul 2023, autoritățile continuaseră politica de reducere a deficitului creat în timpul pandemiei Covid. Totul însă avea să se termine odată cu venirea în fruntea Executivului a lui Marcel Ciolacu, în vara anului 2023, când presiunile inflaționiste și măsurile populiste în anticiparea celor patru rânduri de alegeri din 2024 aveau să arunce deficitul bugetar în aer (depășind chiar nivelul din pandemie).
Un document recent al Curții de Conturi arată că din cele 1.100 de miliarde de lei, reprezentând datoria publică contractată la nivelul anului 2024, cea mai mare parte a mers (așa cum era de așteptat) către refinanțarea datoriei vechi. Este vorba de o sumă colosală, peste 610 miliarde, reprezentând 54% din totalul datoriei publice. A doua felie ca mărime este reprezentată de dobânzi, 226 miliarde sau 20%, adică costurile datoriei.
Surprinzător este faptul că o sumă uriașă, de peste 143 de miliarde, sau 13% din totalul datoriei, a fost contractată pentru finanțarea deficitului bugetar. Practic, statul a fost nevoit să se împrumute cu aproape 29 de miliarde de euro pentru plata salariilor și a pensiilor. Investițiile, singura felie cu caracter productiv din perspectivă economică, au fost abia 10% din această sumă, sau 112 miliarde.
Practic, din fiecare 10 lei împrumutați de România în 2024, 5,4 lei au mers să acopere datorii vechi, 2 lei au mers pe dobânzi, 1,3 lei au acoperit deficitul curent (salarii, pensii) și doar 1 leu a mers la investiții. Mai mult, după cum arată Curtea de Conturi, în 2024 investițiile au scăzut față de anul 2023 și chiar subliniază că o astfel de politică fiscală este de natură să accentueze dezechilibrele economice.
„În anul 2024 datoria publică contractată pentru finanțarea investițiilor se situează la un nivel extrem de scăzut comparativ cu datoria publică contractată pentru finanțarea deficitului, refinanțarea datoriei publice și consolidarea rezervei valutare. Este de precizat că în 2024 s-a înregistrat atât un nivel redus al finanțării investițiilor, cât și o diminuare a acestuia cu 96,5 mil. lei față de cel înregistrat în anul anterior, de 4.519,70 mil. lei.
Nivelul redus al contractării împrumuturilor destinate finanțării unor proiecte de investiții viabile pe termen lung și generatoare de progres în plan economic și social, care să conducă atât la creșterea producției, cât și la crearea de noi locuri de muncă, implicit la obținerea unei creșteri economice durabile și contractarea cu preponderență a împrumuturilor pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice, accentuează posibilele dezechilibre economice și comerciale”, se arată într-un recent raport al Curții de Conturi.
6. fără titlu
(mesaj trimis de Teo în data de 31.03.2026, 15:23)
Din păcate Bolojan nu are prea multe opțiuni la dispoziție după deficitul bugetar enorm pe care l-a creat Ciolacu. Trebuie sa ia aceste măsuri nepopulare și este conștient de acest lucru. Romania nu își mai poate permite sa plătească salarii mari la instituțiile de stat pentru că aproape toți banii sunt din împrumuturi pentru care plătim DOBÂNZI uriașe! Este necesară o reformă a statului pe care Bolojan este dispus să o facă dar cu un PSD toxic este o misiune aproape imposibilă!
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 31.03.2026, 20:26)
  Bolojalnicul și Stolojalnicul !
  :
  problema României este dat în raportul celor de la PremierEnergy „Rezultate financiare preliminare 2025.pdf”
  :
  acolo se spune că în 2019 prețul electricității era de 100RON / MWh
  astăzi este de 700RON / MWh
  :
  un PeNeList („de dreapta”) numit Hoțu Virgil Popescu a semnat precum analfabetu în fața vrăjitoarei Ursula și asta ne-a omorît pe toți !
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2026, 15:27)
da, se va relansa economia, asa cred, daca e pusa pe baze reale nu consum pe datorie, pomeni pt voturi, inflatie si deficite si dobanzi mari.
Inflatie mare plus dobanzi mari plus deficite mari nu prezinta incredere pt invetitori si consumatori.
1. 7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 31.03.2026, 20:28)
  faci tu oțelărie cu panoale solare !
  Pas !
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2026, 15:36)
Bolojan este total nepotrivit. Pe viitor se va vedea ca a facut mult mai mult rau. Omul nu e capabil sa înțeleagă faptul ca economia e fenomen social.
9. Putem
(mesaj trimis de Nume în data de 31.03.2026, 18:49)
Salutare!
Să presupunem că astăzi suntem pe calm, pe gânduri bune și pe bunăvoință.
Să uităm de ură, preferințe politice și mai ales de apelative. Știți că pentru mine asta, cu apelativele, este acel click care mă face să răbufnesc în comentarii.
Deci... pe Zen!
Putem să lăsăm ranchiuna? Să lăsăm politica și tendința de a judeca...?!
Unii de pe acest forum chiar se pricep la economie. Respect pentru asta!!
Putem avea o imagine pentru când se termină pentru românul de rând acest episod de criză/austeritate?
Când vom putea simți că ceea ce muncim se vede în bunăstarea noastră?
Mulțumesc!
1. 9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
  (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 31.03.2026, 20:32)
  cînd moare Ursula de ciudă că Turkyie produce oțel-beton cu CO2 la greu și vinde fierul la imobiliare în UE, pe cînd UE este în moarte clinică industrială dar în schimb este foarte ciumegă la LGBTQ+++ ESGși Feminism ! chestiune care, pe Turkyie nu o interesează de Green-Deal ale UE:ului !