Alhurra: „O criză prelungită în Strâmtoarea Ormuz poate duce la scumpirea medicamentelor în SUA”

O eventuală perturbare prelungită a traficului prin Strâmtoarea Ormuz ar putea avea efecte nu doar asupra pieţelor energetice, ci şi asupra industriei farmaceutice, inclusiv asupra costului şi disponibilităţii unor medicamente pe piaţa americană, arată o analiză publicată de Alhurra.

Potrivit sursei citate, deşi activitatea din farmaciile din Statele Unite pare în prezent normală, specialişti în politici de sănătate şi lanţuri de aprovizionare avertizează că o escaladare a tensiunilor din Golf ar putea genera, în timp, efecte în lanţ asupra producţiei şi distribuţiei de medicamente.

Conform Alhurra, industria farmaceutică americană este puternic dependentă de un model globalizat de producţie, consolidat în ultimele decenii, în care numeroase etape ale fabricării medicamentelor sunt externalizate. Mariana Socal, cercetător la Johns Hopkins University, specializată în economia farmaceutică şi lanţuri globale de aprovizionare, a declarat pentru publicaţie că Statele Unite depind deja într-o măsură semnificativă de producători externi pentru aprovizionarea cu medicamente.

Aceasta a explicat, potrivit Alhurra, că medicamentele noi, cu costuri ridicate, sunt produse adesea în Europa, în timp ce o mare parte din medicamentele generice ieftine provin din China şi India. Totodată, medicamentele generice reprezintă baza sistemului american de sănătate, acestea însumând peste 90% din reţetele eliberate în SUA, potrivit analizei.

Mariana Socal a precizat pentru Alhurra că producţia unui medicament nu are loc într-o singură unitate, ci presupune mai multe etape distincte, de la materiile prime chimice şi ingredientele farmaceutice active, până la fabricaţia finală, ambalare şi transport. Unele dintre aceste verigi depind de transportul maritim, iar o parte dintre rutele comerciale relevante sunt conectate la zona Golfului şi la Strâmtoarea Ormuz, a explicat aceasta pentru publicaţia sursă.

Legătura dintre Strâmtoarea Ormuz şi industria farmaceutică nu se limitează însă la transport, ci ţine şi de materiile prime utilizate în producţie, mai arată Alhurra. Marc Kahn, profesor şi şef al secţiei de hematologie la Kirk Kerkorian School of Medicine, din cadrul University of Nevada, Las Vegas, a declarat pentru Alhurra că multe dintre componentele chimice de bază folosite în producţia de medicamente derivă din industria petrolieră.

Potrivit lui Marc Kahn, citat de Alhurra, numeroase ingrediente esenţiale pentru fabricarea medicamentelor provin din produse petroliere, inclusiv anumiţi compuşi ai glicerinei şi fenoli. În acest context, o eventuală perturbare a producţiei sau transportului de petrol ar putea provoca lipsuri ale unor astfel de materii prime şi ar putea duce la creşterea costurilor de producţie, precizează sursa citată.

De asemenea, state precum India, care au un rol important în producţia globală de medicamente generice, depind de rutele maritime internaţionale pentru a-şi exporta produsele, mai notează Alhurra. Marc Kahn a arătat că, în cazul în care lanţurile logistice sunt perturbate sau costurile de transport şi energie cresc, aceste majorări se pot transmite treptat către consumatorul final, potrivit publicaţiei sursă.

Mariana Socal a explicat pentru Alhurra că vulnerabilitatea este şi mai mare în cazul medicamentelor generice, întrucât producătorii acestora operează cu marje de profit foarte reduse. În aceste condiţii, majorările de costuri sunt mai greu de absorbit şi tind să fie transferate de-a lungul lanţului comercial, de la producători la distribuitori, farmacii şi, în cele din urmă, consumatori, precizează aceeaşi sursă.

Marc Kahn a subliniat, potrivit publicaţiei, că o eventuală întrerupere a aprovizionării ar avea aproape inevitabil un efect asupra preţurilor. Riscul nu se limitează însă la scumpiri, ci vizează şi posibile penurii pentru anumite medicamente, dacă blocajele logistice se prelungesc, conform Alhurra.

Un alt punct vulnerabil al sistemului farmaceutic global este concentrarea producţiei unor ingrediente-cheie în foarte puţine unităţi industriale, mai arată Alhurra. Mariana Socal a declarat că, în anumite cazuri, aproximativ o treime dintre ingredientele active utilizate pentru unele medicamente generice sunt fabricate într-o singură unitate la nivel mondial, ceea ce face sistemul extrem de sensibil la orice perturbare a producţiei sau transportului, potrivit Alhurra.

Aceasta a mai arătat, conform sursei citate, că stocurile de rezervă menţinute de companii sunt, în multe cazuri, suficiente doar pentru 30 până la 60 de zile. Dacă o eventuală criză s-ar prelungi peste acest orizont, ar putea apărea penurii reale pe piaţă, subliniază sursa citată.

Alhurra aminteşte că Statele Unite s-au confruntat deja cu dificultăţi similare în perioada pandemiei de COVID-19, când blocajele logistice şi restricţiile la export impuse de unele state au afectat lanţurile de aprovizionare cu produse medicale. În acel context, India a introdus temporar restricţii la export pentru anumite medicamente, pentru a-şi acoperi necesarul intern, ceea ce a readus în prim-plan vulnerabilitatea sistemului american, conform Alhurra.

În ultimii ani, în Statele Unite au fost reluate discuţiile privind readucerea unei părţi din producţia farmaceutică pe plan intern, potrivit Alhurra. Printre ideile analizate la Washington se numără stimulente pentru spitale în vederea achiziţiei de medicamente fabricate în SUA, precum şi accelerarea aprobărilor pentru facilităţi locale care ar putea produce ingrediente farmaceutice, mai notează aceeaşi sursă.

Totuşi, Mariana Socal a avertizat, potrivit Alhurra, că relocarea integrală a producţiei în Statele Unite nu reprezintă o soluţie simplă, întrucât industria farmaceutică a devenit profund globalizată, iar anumite tehnologii şi expertize sunt deja concentrate în afara SUA.

Deocamdată, nu există indicii extinse privind scumpiri generalizate ale medicamentelor în urma conflictului cu Iranul, însă impactul real va depinde de durata şi amploarea eventualelor perturbări, conchide Alhurra. Dacă disfuncţionalităţile rămân limitate şi de scurtă durată, companiile ar putea compensa prin rute alternative şi prin utilizarea stocurilor existente, precizează aceeaşi sursă. În schimb, o criză prelungită ar putea pune sub presiune rezilienţa lanţurilor globale de aprovizionare din industria farmaceutică, mai notează Alhurra.