Am intrat în anul ciocnirii prea mult amânate dintre băncile centrale şi realitate?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 5 ianuarie 2022

Am intrat în anul ciocnirii prea mult amânate dintre băncile centrale şi realitate?

"BCE refuză să recunoască realitatea şi calcă în picioare mandatul său de asigurare a stabilităţii preţurilor". (Hans-Werner Sinn)

Călin Rechea

A mai trecut un an în care băncile centrale au amânat deciziile dure, deşi au declarat necontenit că ştiu cum să oprească inflaţia, iar în acest fel au făcut, probabil, ultimul pas înapoi către colţul din care nu există ieşire.

Bineînţeles că există mereu opţiunea schimbării radicale a regulilor jocului, iar noile "reguli" să precizeze că nu mai există niciun colţ sau că realitatea nu este cu adevărat realitate fără aprobarea bancherilor centrali. Dar vor mai fi acceptate noile "reguli"?

Deocamdată, Federal Reserve a transmis semnale că turaţia tiparniţei va scădea semnificativ, pe fondul unor prognoze care arată câte trei majorări ale dobânzii de politică monetară în 2022 şi 2023. După ce a susţinut de luni bune că inflaţia este tranzitorie, preşedintele Jerome Powell şi-a schimbat radical discursul şi a caracterizat inflaţia drept o "ameninţare majoră".

BCE se află încă în faza negării şi speră că bau-baul inflaţiei va pleca şi o va lăsa în pace dacă se ascunde suficient de mult sub pat cu ochii şi urechile acoperite.

Din păcate, lucrurile nu sunt aşa de simple. "Monstrul" inflaţionist are numeroase feţe, iar puterea sa este alimentată permanent de politicile economice promovate de autorităţile europene, precum şi de gravele dezechilibre structurale acumulate în ultima decadă, un proces care a "beneficiat" din plin de contribuţia directă a BCE.

Pornind de la Regula Taylor disponibilă în cadrul terminalului Bloomberg, Holger Zschaepitz, editor financiar la Die Welt, scrie că dobânda de politică monetară din Germania ar trebui să fie de 7,6%, iar pentru zona euro de 5,2%.

Regula Taylor este o ecuaţie care arată cât ar trebui să fie dobânda de politică monetară în funcţie de inflaţie şi de nivelul activităţii din economie şi poartă numele profesorului John Taylor de la Universitatea Stanford.

De ce nu se află dobânda din zona euro nici măcar la jumătate? Deoarece toată aparenţa stabilităţii, redresării sau rezilienţei economiei europene s-ar evapora instantaneu şi ar dezvălui un deşert "construit" cu ajutorul unor politici monetare discreţionare iresponsabile, care au ca scop perpetuarea unor politici fiscale dezastruoase.

Înainte de ultima şedinţă de politică monetară a BCE de anul trecut, Bloomberg scria, pe baza informaţiilor oferite de surse anonime, că prognozele instituţiei arată o depăşire a ţintei de 2% în 2022 şi revenirea sub ţintă în 2023 şi 2024.

Într-adevăr, prognozele de inflaţie ale economiştilor BCE au fost revizuite la 4,1%, 3,7% şi 3% în primele trei trimestre din 2022. Prognozele din septembrie 2021 arătau rate ale inflaţiei în zona euro de 2,2%, 1,8% şi 1,4% în aceleaşi perioade (vezi graficul).

Prognoza inflaţiei pentru T4 2021 a fost revizuită la 4,6% de la 3,1% după doar trei luni, de la 2,6% după şase luni şi de la 2% după nouă luni. Economiştii de la BCE au completat această farsă ridicolă numită "prognozarea inflaţiei" prin estimarea cu precizie a ratei inflaţiei până la sfârşitul anului 2024. Modelele arată că rata inflaţiei din zona euro va rămâne la 1,8% din iunie 2023 până în decembrie 2024. În documentul de la BCE nu se precizează nimic despre intervalele de încredere ale prognozei, dar probabil că nu este nevoie de aşa ceva, în condiţiile în care precizia este extremă şi nu există niciun fel de surse de incertitudine.

De ce toate prognozele BCE indică o revenire a inflaţiei la ţintă? Deoarece aşa sunt construite modelele "ştiinţifice" la nivelul băncilor centrale, conform explicaţiilor oferite de Mervyn King, fost guvernator al Băncii Angliei.

Într-un editorial Bloomberg, profesorul King subliniază că o teorie satisfăcătoare a inflaţiei nu poate lua forma "inflaţia va fi scăzută deoarece noi spunem că aşa va fi", dar tocmai în acest fel sunt "construite" modelele băncilor centrale, care arată că "inflaţia pe termen lung este determinată de ţinta oficială de inflaţie".

După cum mai declară fostul bancher central, "banii au dispărut din modelele inflaţiei", iar acest "fenomen" arată că "politica monetară şi-a pierdut ancora intelectuală".

Cu câteva zile înainte de ultima şedinţă de politică monetară a BCE din 2021, Kevin Warsh, fost membru al Consiliului Guvernatorilor de la Federal Reserve, a scris în Wall Street Journal că "Fed-ul este principalul vinovat pentru inflaţie", despre care spune că reprezintă "alchimie pentru o naţiune supraîndatorată".

"Inflaţia este o alegere, o alegere pentru care Fed-ul este principalul responsabil", mai accentuează fostul guvernator al băncii centrale americane. Warsh mai aminteşte şi un alt aspect fundamental: "relaxarea cantitativă descurajează investiţiile în echipamentele de capital şi încurajează investiţiile în active financiare".

Implicaţiile sunt deosebit de grave din punct de vedere al creşterii sustenabile a economiei reale. "Burse exuberante şi o economie reală mai puţin rezilientă sunt consecinţe directe ale politicii monetare a Federal Reserve", subliniază Kevin Warsh, care mai avertizează că "o aterizare lină este foarte dificilă în acest stadiu".

Acuzaţiile lansate de Warsh la adresa Federal Reserve pot fi, la fel de bine, îndreptate şi către Banca Centrală Europeană, care se angajează tot într-o alchimie disperată pentru susţinerea cu orice preţ a aparenţei solvabilităţii într-o zonă euro alcătuită majoritar din state falimentare.

După decizia de politică monetară a BCE de la mijlocul lunii trecute, profesorul german Hans-Werner Sinn, fost preşedinte al Institutului Ifo, a scris că "politica monetară a BCE se bazează pe opinii nu pe fapte", în condiţiile în care nu sunt majorate dobânzile şi este permisă creşterea accelerată a masei monetare deşi preţurile înregistrează cea mai mare creştere din istoria zonei euro.

"BCE refuză să recunoască realitatea şi calcă în picioare mandatul său de asigurare a stabilităţii preţurilor", mai subliniază profesorul Sinn.

Dar poate că realitatea nici nu caută recunoaştere din partea bancherilor centrali, ci doar aşteptă ca timpul să arate adevărata valoare a promisiunilor de obţinere a rezilienţei economice prin dobânzi negative şi bani din nimic.

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Felicitări pentru articol!

    Ceasul confruntării cu realitatea merge implacabil spre un deznodământ despre care vor spune că nu putea fi prevăzut.  

    1. Problema este urmatoarea. Aceasta inflatie nu este produsa de excesele bancilor centrale, ea nu are o sursa monetara. Principala cauza este inflatia energetica, dar sigur mai sunt si alte cauze cum ar fi cresterea economica brusca de revenire dupa pandemie, blocarea lanturilor comerciale etc.

      Interesant este ca si daca preturile la energie vor ramane constante in 2022 si astfel peste un an, in dec.2022, vom avea o inflatie aproape de zero, aceste preturi uriase la energie vor consuma mult din cresterea economica potentiala. Astfel, desi inflatia va fi probabil mica peste un an, toata lumea va fi de fapt lovita, gospodariile vor fi mai sarace, companiile europene vor pierde masiv in competitivitate fata de companiile din Asia si SUA, somajul va creste in Europa, bancile vor fi lovite si ele. Chiar si guvernele tarilor supraindatorate din sudul EU vor fi lovite , o data pentru ca lipsa de performanta a companiilor se reflecta in veniturile bugetare mai mici si apoi, vor avea doar un deflator mic de adaugat in PIB-ul nominal. Datoriile publice vor creste masiv. Deci , preturile la energie daca raman mari, si dupa ce se consuma efectele inflationiste de runda a doua, vor distruge cresterea economica chiar si daca inflatia devine mica in viitor.

      Tranzitia energetica haotica din UE, lipsa de viziune si leadership in EU, dependenta crescuta de gazele rusesti inseamna preturi mari la energie inca multi ani de acum incolo. Somajul va creste in EU. Starea de conflict politic din interiorul UE se va accentua puternic, si apar noi subiecte fierbinti care dezbina tarile UE. Ca sa dau doar un exemplu, ”fratii” Polonia si Ungaria, care sunt atat de uniti pe chestiunea statului de drept, vor intra in conflict pe chestiunea Rusia. Din pacate, Turnul Babel se va clatina serios in perioada urmatoare.  

      Faptul ca declarativ spun una nu inseamna ca nu inteleg ce se va intampla. Nu poti reseta datoriile decat terminand toate monezile in acelasi timp. Lumea va fugi disperata spre orice noua solutie oferita cand banii vor fi buni de aprins focul.

    proiectia liniara pt 2023 este total falsa.

    euro dolar a proiectat inversare in randament.. deci inversare nu inseamna liniar in proiectie inflatie. 

    Fie inflatia mai creste putin in 2022 si pe urma cade pana in 2023-2024... nicidecum nu are cum sa fie plasata liniar. 

    Urmeaza soc violent deflationist pe varf de bula financiara in USA... acest soc trebuie, conform unor analize personale, sa loveasca in cap exact ascendentul speculativ maxim pentru a se debloca situatia si naratiunea viitoare economica. 

    Dupa acest soc inflatia iar va balansa violent... atat pozitiv cat si negativ. 

    Eu nu am vazut spargere de bula financiara sa nu aibe consecinte reale in propagarea inflatiei reale in piata. 

    Statele vor infla: consumul, taxele, impozitele etc legi pentru a spala spinarea financiarului pe seama cetatenilor. 

    s e m n a t c o m e n t u ri c r e t i n e 

    1. Dacă urmează acel șoc violent (de)inflaționist mai degrabă, pe varf de bulă financiară în USA, când va opera deflația pe grafic, atâta vreme cât pretutindeni se vorbește de inflație, de până la 7%?

      Spuneai de ascendentul speculativ maxim, dar acesta nu se va putea amâna dincolo de orizontul temporal mai-septembrie când numai de deflație nu vom putea vorbi. Poate de stagflație...deflația e ,,un pod prea îndepărtat". 

       

      da stagflatia din ascedent.. eu ma refereal la soc deflatie a ratei inflatiei in contextul de mai sus.

      Guvernele planetei trebuie sa spele muntele de colaterale si derivate din sistem...  

      este "coada" la aur (metal nu partid) in financiar.. 

      Nu vad articole pe bursa despre asta... 

      Bancile centrale ale lumii au accelerat mutarea de pe dollar pe aur in toata lumea. 

      Basel 3 un cadou pentru detinatorii de aur fizic... 

      Basel 3 agreement will come into force on june 28 2021 for European bank and january 1 2022 for UK. 

      Aurul a devent Ter 1 asset cu ZERO RISC... deci clar ca se va alege praful de foarte multe monezi "vechi" circulate. 

      Urmeaza Tranzitia /adoptarea altui sistem monetar... sa vedem in cat timp... eu zic ca in 8-10 ani maxim pentru regiunea europeana. 

      In alte tar tranzitia a fost deja completa... India.. spre exemplu India apatit ce a patin Romania prin 1952... oamenii cu bani la ciorap nu au potut sa isi mai schimbe banii in noua moneda electronica... nu la partitate dorita... 

      s e m na t co m en tu ri cre ti n e  

      Acum am înțeles.

      Chiar mă gândeam acum câteva luni la etf-urile cu suport aur care sunt diferite de aurul fizic sau măcar la niște stocks gold mines, ca măsură defensivă pentru viitoarea criză. Aur fizic (peste 40 kg) a cumpărat un amic și-l ține în seif la Viena. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

APA NOVA
eximbank.ro
danescu.ro
boromir.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Mai. 2024
Euro (EUR)Euro4.9746
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5756
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0327
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8203
Gram de aur (XAU)Gram de aur355.5761

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
ccib.ro
tophotelconference.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
32.aicps.ro
roenergy.eu
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb