English
Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) apărute în dimineaţa acestei zile, sectorul turistic naţional traversează în continuare o perioadă de declin de -5,8 % în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, se arată într-un comunicat al BIBI Touroperator, remis redacţiei.
Analiza internă BIBI Touring Touroperator reflectă această statistică, numărul sosirilor în structuri clasificate de turism fiind aproape la aceaşi valoare faţă de primul trimestru din 2025.
În perioada ianuarie - martie 2026, unităţile de cazare turistică din România, au înregistrat un total de 2352,4 mii persoane faţă de 2496,7 mii câte au fost înregistrate în 2025, în timp ce numărul de înnoptări a fost de 4452,6 mii, marcând o scădere de 6,7% faţă de trimestrul I din 2025, când au fost 4773,2 mii.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor români, primul trimestru al anului 2026 a înregistrat o scădere constantă de - 8,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, cu un declin sever în luna martie, după o uşoară revenire în februarie:
• ianuarie: -10,1%
• februarie: -5,8%
• martie: -8,2%
În schimb, sosirile turiştilor străini au avut o evoluţie pozitivă pe tot parcursul trimestrului, de 5% dar în scădere constantă faţă de prima lună a anului:
• ianuarie: +8%
• februarie: +7%
• martie: +1,1%
Şi în cazul înnoptărilor se menţine acelaşi trend. Pentru turiştii români s-au înregistrat scăderi în fiecare lună comparativ cu 2025, în martie aproape atingând nivelul record din acest an:
• ianuarie: -12,2%
• februarie: -4,9%
• martie: -10,9%
În ceea ce priveşte turiştii străini, evoluţia înnoptărilor din primul trimestru al anului 2026 indică o tendinţă pozitivă în primele două luni, urmată de o scădere în luna martie:
• ianuarie: +7,9%
• februarie: +5%
• martie: - 1,1%
Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-31.03.2026, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 80,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 19,5%, cei mai mulţi dintre aceştia provenind din Italia, Germania şi Regatul Unit.
Din perspectiva touroperatorului, tarifele din primul trimestru al lui 2026 au rămas, în mare parte, la nivelul celor din perioada similară a anului trecut, majorările fiind generate în special de serviciile de masă. Creşterile medii s-au situat între 5 şi 10%, însă există şi unităţi în sistemul de rezervări care au menţinut tarifele din 2025 sau chiar au devenit mai accesibile prin ofertele "last minute”.
Top destinaţii: muntele şi balnearul domină începutul de an
În luna aprilie 2026, în România erau înregistrate 30.367 de unităţi de cazare clasificate, comparativ cu 26.533 în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creştere de 14,48%.
Capacitatea totală de cazare a ajuns la 609.139 de locuri, distribuite astfel:
• 11.228 de locuri în unităţi de 5 stele (110 structuri);
• 89.636 de locuri în unităţi de 4 stele (976 structuri);
• 291.741 de locuri în unităţi de 3 stele (17.456 structuri);
• restul capacităţii fiind reprezentat de unităţi clasificate la 1 şi 2 stele.
Pentru zona de munte, cele mai solicitate staţiuni în T1 2026 au fost:
• Sinaia;
• Predeal;
• Poiana Braşov;
acestea cumulând peste 60% din totalul rezervărilor.
Pentru zona balneo s-au remarcat:
• Băile Felix;
• Călimăneşti-Căciulata;
• Băile Herculane;
• Băile Tuşnad;
cu aproximativ 55% din totalul rezervărilor.
Vacanţele de tip city break înregistrează un trend ascendent, cu o creştere de 8%, alimentat de interesul tot mai mare al turiştilor români pentru explorarea patrimoniului cultural, istoric şi gastronomic al diferitelor regiuni. Preferinţele de cazare se distribuie între hoteluri moderne, cu clasificare superioară, şi facilităţi spa şi unităţi mai mici, orientate către segmentul economic.
În ceea ce priveşte city break-urile, cererea este în creştere constantă pentru oraşele care au investit în infrastructură urbană, au dezvoltat evenimente culturale şi au adaptat oferta turistică la acest segment :
• Bucureşti;
• Braşov;
• Iaşi;
• Oradea;
• Cluj-Napoca;
• Sibiu.
Interesul tot mai mare pentru Iaşi se reflectă atât în clasarea oraşului printre cele mai căutate destinaţii de vacanţă din România în primul trimestru al anului 2026, cât şi în recunoaşterea internaţională care va urma în trimestrul al doilea. Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism - FIJET va decerna trofeul „Mărul de Aur” în perioada 19-24 iunie 2026. Distincţia, considerată echivalentul Oscarului în turism, confirmă vizibilitatea tot mai mare de care se bucură Iaşul pe harta destinaţiilor culturale şi turistice, devenind astfel cea de-a şaptea destinaţie din România inclusă pe lista laureaţilor, alături de Bucovina, Delta Dunării, Mărginimea Sibiului, Târgu Jiu, Oradea şi Timişoara.
Pe segmentul incoming, numărul turiştilor străini care au vizitat România în primul trimestru al anului a crescut cu 5% faţă de perioada similară din 2025, iar numărul total de înnoptări a înregistrat un avans de 3,6%. Aceste evoluţii indică o consolidare a interesului pentru destinaţia România, susţinută de diversificarea ofertei şi de creşterea vizibilităţii internaţionale.
În primul trimestru din 2026, românii au utilizat cu 55% mai puţine vouchere de vacanţă.
În primele 3 luni din 2026, decontarea voucherelor a scăzut cu aproape 55% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Ministerul Finanţelor şi centralizate de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), piaţa a înregistrat o contracţie vizibilă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
În primul trimestru din 2026:
• valoarea totală a voucherelor emise a fost de 129.330.846,58 lei;
• suma voucherelor returnate s-a ridicat la 131.215.401,41 lei.
O nouă propunere legislativă înregistrată la Parlament vizează echilibrarea beneficiilor extrasalariale între sectorul public şi cel privat prin stimularea acordării voucherelor de vacanţă. În prezent, companiile private evită acest instrument din cauza costurilor ridicate, însă proiectul propune o facilitate fiscală majoră: firmele plătitoare de impozit pe profit ar putea deduce valoarea voucherelor direct din impozitul datorat, în limita a 20%. Această măsură urmăreşte nu doar reducerea presiunii financiare asupra angajatorilor, ci şi o revitalizare a turismului intern prin creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor.
Implementarea acestui mecanism ar transforma voucherele de vacanţă într-un motor economic cu impact multiplu, susţin iniţiatorii. Pe lângă sprijinirea angajaţilor în accesarea serviciilor de refacere, măsura este concepută să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat prin consumul indus în industria ospitalităţii. Astfel, facilităţile fiscale oferite firmelor devin o investiţie în economia locală, transformând un beneficiu social într-un instrument eficient de stimulare a afacerilor autohtone.
În acest context regional, Republica Moldova a luat deja iniţiativa, pregătindu-se să introducă din această vară tichetele de vacanţă exclusiv pentru mediul privat. Modelul moldovenesc stabileşte o valoare de referinţă de aproximativ 8.600 de lei moldoveneşti (circa 2.180 lei româneşti), oferind angajatorilor flexibilitatea de a ajusta suma în funcţie de performanţă. Similar proiectului din România, accentul este pus strict pe consumul intern, tichetele putând fi utilizate doar în unităţile de cazare şi agrement din ţară, consolidând astfel suveranitatea economică a sectorului turistic.
Sezonul estival: aşteptări de revenire
Pentru următoarea perioadă, odată cu sosirea sezonului estival în Delta Dunării şi pe Riviera Românească, se întrevede o creştere a numărului de rezervări, pe fondul tensiunilor internaţionale şi al creşterii tarifelor în destinaţiile din vecinătatea României. Tendinţa este susţinută şi de interesul tot mai mare pentru vacanţele interne, vizibil încă din etapa "last minute", unde turiştii au beneficiat de reduceri semnificative, la o valoare egală sau chiar mai mici decât cele din 2025.
În acelaşi timp, oferta diversificată de cazare, de la pensiuni tradiţionale la resorturi all-inclusive contribuie la consolidarea Rivierei şi a Deltei Dunării ca alternative competitive la destinaţiile externe . Această orientare spre turismul intern este amplificată de dorinţa turiştilor pentru siguranţă, flexibilitate şi experienţe autentice, mai ales în contextul incertitudinilor economice.
„ În primul trimestru al anului 2026, volumul decontărilor s-a redus la jumătate, aşa cum era anticipat. În acelaşi timp, numărul voucherelor de vacanţă emise s-a menţinut la un nivel apropiat de cel înregistrat în 2025, însă modificarea valorii acestora începe deja să producă efecte vizibile. Odată cu introducerea plafonului de 800 de lei pentru angajaţi, Eliminarea voucherelor cu valori mai ridicate din piaţă conduce, în mod natural, la diminuarea bugetelor alocate vacanţelor. În consecinţă, nu doar că numărul beneficiarilor este mai mic, ci şi sumele disponibile pentru călătorii s-au redus, ceea ce afectează apetitul pentru vacanţele în România. Primele efecte se observă deja prin scăderea rezervărilor realizate în avans, iar un posibil reviriment generat de vânzările last-minute va putea fi analizat doar după încheierea sezonului concediilor, cel mai probabil în iulie sau august 2026”, declară Adrian Voican, preşedinte Bibi Group4travel.
În ansamblu, turismul românesc a înregistrat mai degrabă o evoluţie lentă, fiind marcat de absenţa unei strategii coerente şi aplicate la nivel naţional. Întârzierea distribuirii voucherelor de vacanţă, corelată cu diminuarea valorii acestora, a afectat semnificativ cererea internă, în primul trimestru din 2026. La acestea se adaugă o promovare care are încă nevoie de mai multă coerenţă şi consistenţă, pentru a pune mai bine în valoare potenţialul turismului intern.
Cu toate acestea, interesul turiştilor pentru România rămâne ridicat, iar în anumite segmente precum litoralul şi Delta Dunării, se observă semne de revenire, susţinute mai ales de factori externi şi de schimbările de comportament ale consumatorilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului