Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

ANALIZĂ SĂPTĂMÂNALĂDobânda la titlurile de stat ale României pe zece ani, la minimul din 2016

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Dobânda la titlurile de stat ale României pe zece ani, la minimul din 2016

Curba randamentelor din România s-a deplasat marginal în jos pentru a treia săptămână la rând, evoluţie influenţată de climatul macro-financiar internaţional şi de ştirile interne. Se evidenţiază declinul ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani, cu 0,3%, la 3,355%, minimul din noiembrie 2016, evoluţie în convergenţă cu cele din Statele Unite şi Germania, după cum punctează Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, într-un raport.

În ultima săptămână au fost raportate mai multe seturi de date privind activitatea economică şi stadiul revenirii economice, printre care faptul că rata anuală a inflaţiei a scăzut la 2,45% în septembrie de la 2,68% în august (lunar, preţurile au scăzut pentru a doua lună la rând, cu -0,14%, scădere datorată scăderii de -0,55% a preţurilor la alimente); că deficitul comercial a crescut cu 5,9% în primele 8 luni, la 11,5 miliarde de euro (importuri -11,2%, exporturi -15,3%), şi cu 1,5 miliarde de euro (+11%) în august 2020 faţă de august 2019; că recuperarea producţiei industriale a încetinit în august (doar +3,9% vs. iulie comparativ cu o creştere medie lunară de 12,4% în lunile mai-iulie) şi că nivelul actual e cu 7% sub cel din februarie; că comenzile noi din industria prelucratoare au scăzut în august cu 11% vs. iulie (semnal negativ) şi că FMI a revizuit în creştere aşteptările pentru Romania la -4,8% în 2020 (anterior -5%) şi +4,6% în 2021 (vs. +3,9%).

"Evoluţiile de mai sus, care exprimă perspectiva relansării economiei şi menţinerii costurilor de finanţare la un nivel redus pe termen mediu, coroborate cu climatul macro-financiar internaţional au determinat scăderea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 0,3% la 3,355%, în zona minimelor din noiembrie 2016 (ajustare cu 23,9% în 2020). Spread-ul de dobândă s-a redus cu 0,6% la 0,84 puncte procentuale, în zona minimelor din iulie 2013", notează Rădulescu.

În săptămâna precedentă, costurile de finanţare pe termen lung ale statului (rata de dobândă la 10 ani) coborâseră cu 1,2% la 3,365%/an.

În acelaşi timp, cursul EUR/RON a rămas stabil în ultima săptămână, volatilitatea fiind destul de redusă.

La rândul lor, analiştii BT Asset Management atrag atenţia că în prezent creşte incertitudinea legată de momentul organizării alegerilor parlamentare, miza majoră fiind cel mai probabil forţarea intrării în vigoare a seriei de legi care cresc cheltuielile bugetare. Din majorarea pensiilor cu 40% vine cel mai mare impact pentru buget, iar deficitele bugetari mari ar ţine în continuare randamentele de împrumut ale României sub presiune.

De menţionat că, potrivit unor voci din BNR, dacă s-ar aplica legea pensiilor cu majorarea de 40% ar fi nevoie de peste 15 ani pentru a reveni la echilibru bugetar.

România plăteşte un cost important pentru deficitele sale, după cum a spus recent şi Ciprian Dascălu, economist şef la BCR: în cazul împrumuturilor în monedă locală, statul român se împrumută de aproape 3 ori mai scump faţă de Polonia.

"Ţine foarte mult de poziţia fiscală şi de faptul că la noi avem altă politică de curs de schimb, de flotare controlată, care date fiind constrângerile legate de deficite gemene, ţin ratele de dobândă ceva mai sus. Când aveam un deficit bugetar mult mai redus şi deficit de cont curent (mai mic) ne împrumutam la randamente similare cu Polonia, undeva prin 2016, după care acest ecart a început să crească. Dacă ne gândim că pe termen de 10 ani, aici sunt randamentele de 10 ani, România şi Polonia au cam aceleaşi perspective de creştere, devine destul de clar că pe parcursul acestei perioade se acumulează cheltuieli cu dobânzile mult mai accelerat. Totuşi, faţă de perioada de vârf a crizei, s-a văzut o uşoară scădere a costurilor de finanţare, şi ne aşteptăm ca pe termen mediu, undeva în orizontul 2023, să vedem o convergenţă a randamentelor către cele din regiune", a explicat Ciprian Dascălu.

Acesta consideră că pare să existe loc de scădere pentru dobânzi, dar acest lucru va depinde foarte mult de coordonarea cu politica fiscală.

"Orice întărire a politicii fiscale va putea fi acomodată prin reduceri de dobânzi din piaţă. Nu mai vedem pe orizontul de 8 trimestre (2 ani - n.r.) o reducere a dobânzii cheie. În schimb, ne aşteptăm la reduceri de rezerve minime obligatorii şi implicit de injecţii de lichiditate în piaţă", a spus Dascălu.

În cursul ultimei săptămâni, Ministerul de Finanţe a atras 1,1 miliarde de lei prin titluri scadente în octombrie 2023, 750 milioane de lei prin titluri scadente în martie 2022 şi 339,7 milioane de lei prin titluri cu scadenţa octombrie 2034, la costuri medii anuale de 3,07%, 2,90%, respectiv 3,93%.

În această săptămână, Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri scadente în septembrie 2031, în volum de 345 milioane de lei, şi noiembrie 2024, în volum de 690 milioane de lei.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

26 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8731
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1224
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5473
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3888
Gram de aur (XAU)Gram de aur252.3262

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie