ANGAJAŢII DIN INDUSTRIA DE APĂRARE IES ÎN STRADĂUltimatum pentru guvernul Dăncilă

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii /

Foto simbol

Foto simbol

Recentele negocieri dintre miniştrii cabinetului Dăncilă şi reprezentanţii indus­triei de apărare s-au soldat cu noi promisiuni din partea Executivului, care, din păcate, nu au fost încă onorate, deşi vicepremierul Mihai Fifor a susţinut că cererile angajaţilor sunt rezonabile.

Termenul limită până la care Niculae Bădălău - ministrul Economiei, Eugen Teodorovici - ministrul Finanţelor Publice şi Gabriel Leş - ministrul Apărării Naţionale trebuie să semneze acrodul şi memorandumul aprobat în 17 iulie de reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor din industria de apărare, expiră astăzi, la ora 15:00.

Dacă miniştrii de resort nu vor semna înţelegerile stabilite în urmă cu aproape două luni la întâlnirea la care a participat şi premierul Viorica Dăncilă, angajaţii din industria de apărare vor protesta în stradă. Astfel, pentru mâine şi miercuri, sunt programate pichetări ale Palatului Victoria, cu minimum 200 de persoane, protestul urmând a se desfăşura în fiecare săptămână pe parcursul a câte două zile.

Principala revendicare a celor aproa­pe 11.000 de angajaţi din indus­tria de apărare este neacordarea de către Guvern a întregii sume destinată fondurilor de nucleu, necesare pentru paza, întreţinerea şi conservarea uzinelor de armament şi pentru efectuarea unor reparaţii.

Constantin Bucuroiu, liderul Sindicatului Dreptatea, preşedinte al Alianţei Sindicale din Industria de Apărare, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Suma respectivă este derizorie. Guvernul trebuia să ne dea 32 de milioane lei pentru fondurile de nucleu, dar a virat până acum doar 15 milioane lei. Diferenţa de 17 milioane de lei pentru sus­ţinerea industriei de apărare, a forţei de muncă din acest domeniu de activitate şi pentru ca specialiştii să rămână în ţară, nu reprezintă o sumă importantă pentru Guvern. Apoi este vorba şi despre ceea ce stipulează legea 232, care arată că activitatea din indus­tria de apărare trebuie asigurată cu comenzi şi contracte de instituţiile militarizate ale statului. Atât timp cât aceste instituţii nu fac comenzi, înseamnă că se întâmplă altceva în spate. Au bani, dar îşi bat joc de ei".

El susţine că Eugen Tedorovici şi Niculae Bădălău nu se zbat deloc să rezolve problemele industriei de apărare şi că Gabriel Leş are o poziţie obstrucţionistă cu privire la solicitările angajaţilor din acest domeniu de activitate.

Sindicaliştii şi reprezentanţii patronatelor din apărare sunt nemulţumiţi că unele dintre echipamentele militare cumpărate de la companiile străine, ar putea fi realizate la fabricile şi uzinele de profil din ţara noastră.

Ei susţin că reprezentanţii Guvernului preferă să cumpere din Germania rachete, deşi acestea pot fi fabricate la întreprinderea din Tohani.

Reprezentanţii angajaţilor arată că promisiunile făcute în urmă cu trei luni de membrii Guvernului nu au cum să fie puse în practică, deoarece sumele alocate pentru unele fabrici şi uzine sunt insuficiente.

Constantin Bucuroiu ne-a spus: "Banii alocaţi de Guvern sunt insuficienţi pentru a repune în funcţie fabrica de pulberi din Făgăraş. Întreprinderea respectivă are nevoie de mult mai multe lucruri decât spune ministrul Economiei, Niculae Bădălău, pentru a începe activitatea în parametri optimi. Fabrica ar trebui renovată din temelie, deoarece instalaţiile nu au funcţionat 15 ani şi nu pot fi repuse în funcţiune de astăzi pe mâne".

Liderul sindical susţine că pentru a avea o industrie de apărare competitivă este nevoie de existenţa unui institut de cercetare, ale cărui rezultate să fie puse în practică de uzinele de profil, cu sprijinul material de la bugetul de stat.

Bucuroiu a exemplificat: "Uzina Automecanica Moreni i-a învăţat pe turci, în anul 1996, cum se face un transportor. De atunci şi până acum, turcii au investit peste 2 miliarde de dolari şi au propriile transportoare, în timp ce Armata Română nu le are. Încercăm abia acum să fabricăm, împreună cu cei de la General Dynamics, transportoarele necesare forţelor armate din ţara noastră. Văd că se tot vorbeşte despre contractul cu Beretta şi de acordul acestora cu fabrica din Plopeni. Acest acord nu implică în producţia armamentului niciun angajat al fabricii din Plopeni. Practic, în primă fază, Beretta va aduce pistoa­lele din Italia, iar cutiile vor fi confecţionate la uzina din Plopeni. Acest lucru nu va duce la dezvoltarea in­dus­triei de apărare din ţara noastră, fapt care va contribui la vidul existent acum".

În afara acestor probleme, sindicaliştii susţin că în industria de apărare este nevoie ca Guvernul să aplice aceeaşi politică de salarizare precum aceea adoptată prin OUG 114/2018 în domeniul construcţiilor, adică un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără sporuri şi adaosuri, de 3000 lei lunar, şi o reducere a contribuţiei asigurărilor sociale cu 3,75%. De asemenea, ei susţin că este nevoie de investiţii majore în industria de profil şi de scutirea plăţii taxei pe valoare adăugată pentru echipamentele militare.

Industria autohtonă de apărare numărăr peste 11.000 de angajaţi, din care 5700 lucrează în uzinele şi fabricile din subordinea companiei naţionale Romarm, iar 2100 în fabricile de avioane.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS