APAPR: "Legea de plată, un pas necesar către maturizarea sistemului de pensii private”

Legea de plată a pensiilor private este ultima verigă dintr-o arhitectură legislativă a sistemului de pensii private, proiectul de lege aflat acum în dezbatere publică fiind inspirat de cele mai bune practici în domeniu ale statelor dezvoltate din Uniunea Europeana şi OECD, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

'Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) salută apariţia proiectului de lege de plată a pensiilor private, precum şi interesul public uriaş manifestat cu această ocazie. Actul normativ a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi agreat cu experţii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), ca parte a procesului de aderare a României la această organizaţie a statelor dezvoltate. De asemenea, APAPR a formulat propuneri de amendamente în perioada de dezbatere publică a legii. Legea de plată a pensiilor private este ultima verigă dintr-o arhitectură legislativă a sistemului de pensii private, una care trebuia să apară încă de acum 16 ani, potrivit legii de înfiinţare a Pilonului 2 de pensii private obligatorii. Proiectul de lege aflat acum în dezbatere publică este inspirat de cele mai bune practici în domeniu ale statelor dezvoltate din Uniunea Europeana şi OECD, cu principii clare şi rezonabile de organizare a sistemului de plată a pensiilor private. Obiectivul principal al noii legi este asigurarea unui venit suplimentar pe o perioada cât mai îndelungată pentru cei circa 9 milioane de români care contribuie azi la Pilonul 2 de pensii private obligatorii şi Pilonul 3 de pensii private facultative, în completarea pensiei publice (Pilonul 1)', se menţionează în comunicat.

Conform asociaţiei, noua lege de plată aduce o serie de avantaje pentru români, faţă de situaţia de provizorat din prezent: sumele acumulate vor continua să fie investite şi să producă randamente investiţionale, atât în cazul fondurilor de retrageri programate, cât şi în cazul celor de anuităţi viagere. În prezent, retragerea programată pe maximum 5 ani, prevăzută de normele ASF, nu permite continuarea investirii sumelor după deschiderea plăţilor eşalonate.

Un alt avantaj îl reprezintă reducerea riscurilor investiţionale şi a volatilităţii, întrucât fondurile de retrageri programate vor putea investi doar în instrumente cu venit fix şi risc scăzut.

De asemenea, are loc obţinerea unui venit suplimentar pe o perioada îndelungată, corespunzătoare rolului inerent al unui sistem de pensii, cu menţinerea unei flexibilităţi în linie cu practica altor state cu sisteme similare: atât retragerea la început a 25% din suma totală acumulată, cât şi posibilitatea suplimentării pensiei private cu sume din alte surse de economisire (ex: folosirea unor conturi de economii sau depozite bancare).

Asociaţia menţionează, la avantaje, un tratament fiscal mai avantajos decât retragerea integrală a sumei sau retragerile pe perioade de până la 5 ani, întrucât suma implicită pentru fondurile de retragere programată este previzionată la nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, sub pragul de 3.000 de lei de la care se aplica impozitul pe venit şi CASS.

Totodată, APAPR trece la avantaje echilibru între rolul social - asigurarea unui venit minim egal cu indemnizaţia socială pentru pensionari - şi flexibilitatea oferită participanţilor cu acumulări mai mari, care pot beneficia de pensii mai mari, cu acoperirea unei perioade minime de plată de 10 ani.

'Nu în ultimul rând, trebuie precizat că banii acumulaţi în Pilonul 2 şi 3 rămân ai participanţilor şi beneficiarilor, dreptul acestora de proprietate nefiind afectat de proiectul de lege în dezbatere. În final, APAPR doreşte să comunice public faptul că în luna august 2025 a fost depăşit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăţilor deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 şi 3 de pensii private, astfel: circa 4.2 miliarde lei plătiţi către circa 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu; circa 890 milioane lei plătiţi către circa 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ. Cu atât mai mult, creşterea numărului de cazuri de plată în ultimii ani justifică adoptarea unei legislaţii moderne şi eficiente pentru faza de plată a pensiilor private, în conformitate cu cele mai bune practici ale statelor dezvoltate', se mai spune în comunicat.