Apărare, Securitate şi Intelligence pentru Uniunea Europeană

D.I.
Comunicate de presă /

Apărare, Securitate şi Intelligence pentru Uniunea Europeană

Palatul Parlamentului a găzduit, în aceste zile, o reuniune internaţională cu o tematică şi un format aparte în organizarea EURODEFENSE România, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor, ICI - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică Bucureşti, Fundaţia Colegiului Naţional de Apărare, Asociaţia Absolvenţilor IHEDN în România, I F Ideea Factory şi Critical Infrastructure Protection Forum. Reuniunea a prilejuit numeroase intervenţii, contribuţii şi propuneri.

În contextul conferinţei anuale a reţelei EURODEFENSE Europe, aflată la cea de-a 25a aniversare, cât şi a sesiunilor deschise în cadrul Dezbaterilor cu tema APÄ‚RARE, SECURITATE şi INTELLIGENCE pentru Uniunea Europeană, desfăşurate în perioada 3-5 octombrie a.c., lucrările au beneficiat, din deschidere, de un cuvânt de salut din partea domnului Marcel Ciolacu, Preşedintele Camerei Deputaţilor, a unor reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului, ICI, cât şi a reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale organizatoare. Reţeaua organizaţiilor EURODEFENSE din 14 state este activă în promovarea, la nivel naţional şi internaţional a dezbaterilor privind probleme de apărare şi securitate, elaborarea unor documente de poziţie precum şi în promovarea acestora în cadrul Consiliului European, Comisiei Europene cât şi Parlamentului European.

Contextul internaţional este extrem de complex, dinamic, imprevizibil cu fracturi majore în relaţiile internaţionale, cu o trecere rapidă de la o lume unipolară la una multipolară în care vechile reguli ale relaţiilor internaţionale au fost abandonate fără a se reuşi să se stabilească şi să se impună noi reguli de comportament.

Noul mediu de securitate a fost analizat de către participanţi din perspectiva rezultatelor alegerilor europarlamentare şi desemnării structurilor de conducere a principalelor organisme ale Uniunii Europene, din constatarea nevoii unor reconsiderări ale modului de funcţionare şi ale angajamentelor internaţionale ale NATO, în condiţiile în care Organizaţia de Cooperare de la Shanghai (SCO) îşi coordonează tot mai mult activităţile după angajarea, în cadrul Organizaţiei, pe lângă Rusia şi China şi o serie de ţări din Asia Centrală, şi a Indiei şi Pakistanului.

Au apărut astfel noi vecinătăţi între NATO şi SCO la Marea Neagră, prin proximitatea Rusiei dar şi în Pacific, unde Statele Unite şi Canada se găsesc în faţa Chinei şi Rusiei. În plus, a apărut o nouă axă geopolitică Marea Caspică-Marea Neagră -Marea Mediterană, promovată de către preşedintele Vladimir Putin.

În cursul prezentărilor s-a recunoscut gradul tot mai ridicat de militarizare al Mării Negre prin acţiunile tot mai îndrăzneţe ale Federaţiei Ruse dar şi prin prezenţa forţelor NATO, a interesului crescând al Chinei faţă de zonă, dar şi prin comportamentul imprevizibil al celui mai important factor militar european din cadrul Alianţei Nord Atlantice, care este Turcia.

Pentru o mai bună înţelegere a noului mediu internaţional de securitate, specialişti prezenţi la reuniune au prezentat noi abordări civile şi militare de analiză de la spaţiul cosmic la fundul mărilor şi oceanelor, de la nouă generaţie de arme hipersonice la cyber în combinaţie cu spaţiu, infrastructurile critice şi informaţii, trecând prin analiza complexităţii, modelare şi simulare, inteligenţa artificială şi blockchain.

Incertitudinea în creştere, ca o consecinţă a unor schimbări rapide în realitate, ajunge o provocare pentru centrele de analiză şi de decizie strategică în a identifica noi mecanisme şi structuri capabile să gestioneze modelele de evoluţie cât şi situaţiile de criză, a fost precizat, de la început, de către un prestigios expert român.

Participanţii au avut ocazia să constate puncte de vedere apropiate, exprimate de către specialişti din diverse ţări, şi anume că apărarea, securitatea şi intelligence-ul au intrat într-o nouă etapă în care formulele clasice de armamente, gândire militară, apărare a frontierelor trebuie să fie regândite din perspectiva evoluţiilor mai sus menţionate cât şi a unor linii difuze de despărţire între naţional şi internaţional, public şi privat, civil şi militar până la noi accente puse pe securitatea urbană şi securitatea cetăţeanului. Este tot mai dificil de a stabili "linii roşii" care să nu fie depăşite fără ripostă, în condiţiile în care un atac cibernetic are un autor necunoscut care poate fi un stat, un grup terorist sau un individ. Iar ţintele nu sunt obiective militare ci reţele de electricitate, de distribuire de apă, staţii şi conducte de transport energie.

Se înregistrează o adevărată "foarfecă" a costurilor. Un atac devastator poate costa tot mai puţin, în timp ce sistemele de apărare, tot mai sofisticate şi specializate ajung să coste sume imense. Exemplul dat a fost a fost cel al recentului atac asupra capacităţilor de rafinare din Arabia Saudită, în care se pare că pentru mijloacele de atac s-au folosit 200.000 dolari iar pagubele imediate au fost de 320 de milioane pe zi.

În discuţii, s-a apreciat că nu se cunoaşte, în suficientă măsură, impactul utilizării dronelor nu numai în observarea unor obiective la nivel naţional dar mai ales în observare şi atac la mare distanţă cu grad ridicat de precizie şi cu dificultate ridicată de anihilare a dronelor, inclusiv cele "invizibile" sau a rachetelor trase de către acestea cât şi de indicare a sursei din care vin.

La fel, a fost amintit rolul formaţiunilor militare sau de securitate private de a opera în zone de conflict.

Reprezentaţi militari cu experienţă, din mai multe ţări, au vorbit despre lecţiile neînvăţate din intervenţiile în Irak, Afganistan şi alte zone în care au operat misiuni internaţionale.

"Dacă se va întâmpla un eveniment de genul celor menţionate, nu ştim cum vom reacţiona" sau că "cele mai bune soluţii din trecut, nu mai sunt valabile în prezent" au fost doar două din opiniile exprimate de militarii cu rang înalt, în prezent la încheierea carierei în ţările lor sau în organizaţii internaţionale.

Referitor la actuala politică a Administraţiei Trump, situaţia a fost privită din două perspective. Cea internă care are, în centru, perspectiva alegerilor din 2020 şi implicaţiile deciziei democraţilor legate de "impeachment" dintre care s-au amintit imprevizibilitatea în deciziile prezidenţiale, ezitări în luarea unor decizii, desele schimbări de personal, insuficienta coordonare a principalelor instituţii.

Realmente, pentru reprezentanţii diferitelor structuri naţionale EURODEFENSE, situaţia internă a principalei puteri mondiale, modul în care abordează relaţia transatlantică, situaţiile cald/rece cu principalii membri ai Uniunii Europene, deciziile unilaterale luate în marile dosare internaţionale, prezintă o îngrijorare crescândă.

Atitudinea oscilantă faţă de aliaţi ridică semne de întrebare şi readuce în memorie opinia unui înalt reprezentant militar american care compara alianţa cu o grădină de care trebuie să te ocupi permanent "să o uzi, să rupi buruienile" pentru ca să te poţi bucura de ea.

De exemplu, calitatea relaţiilor americano-turce afectează direct, nu numai apărarea şi securitatea europeană dar poate pune sub semnul întrebării chiar existenţa, în continuare, a Alianţei Nord Atlantice. Modul în care actuala Administraţie priveşte efortul pe care îl face pentru apărarea şi securitatea Europei pare mercantil, dar nu face decât să scoată în evidenţă faptul că s-a săturat de ezitarea unor Membri ai NATO de a respecta angajamentele asumate de finanţare a propriei apărări, dar şi declaraţii de genul celei făcute de preşedintele francez "trebuie să ne protejăm (Europa) faţă de China, Rusia şi chiar Statele Unite".

SUA a introdus o formulă, care poate fi definită drept "cash and carry security", şi anume fptul că securitatea costă şi nu mai este ceva de la sine înţeles.

Chiar dacă Statele Unite au început să sufere de o imagine globală negativă, rolul cheie al SUA pentru apărarea, securitatea şi intelligence-ul internaţional este o realitate care trebuie recunoscută, s-a subliniat în cadrul dezbaterilor.

Referitor la atitudinea faţă de Rusia, în cadrul unor intervenţii s-a subliniat necesitatea continuării dialogului cu această importantă putere regională, cu menţinerea sancţiunilor care au fost aplicate până la îndeplinirea condiţiilor care au fost impuse. A ieşit în evidenţă diferenţa de percepţie asupra pericolului unei atitudini agresive şi chiar a unor ameninţări din partea Federaţiei Ruse, între ţări din Vestul Europei şi ţări aflate în vecinătatea ei, de la zona Mării altice şi până la Marea Neagră. O parte din forţele aeriene, terestre sau maritime din ţările reprezentate la această reuniune EURODEFENSE au participat la exerciţii comune în România sau în Marea Neagră.

În acest context. s-a apreciat ca utilă continuarea dialogului în formula Consiliului NATO-Rusia. China, ca o putere europeană, alături de Statele Unite şi Rusia, considerate şi ele ca adevărate puteri europene, se găseşte în ofensiva în Europa atât economic, politic cât şi militar. Proiectul Centura şi Drumul (Belt and Road Initiative), cu variantele sale terestre şi cea maritimă, a ajuns şi în Europa. O parte din porturile europene şi chiar şi în Israel au fost cumpărate sau închiriate pentru următoarele decenii. Facilităţile portuare chinezeşti au ajuns să se găsească în apropierea unor baze navale naţionale sau ale Flotei a 6a a Statelor Unite. Nave ale marinei militare chineze au efectuat, în Mediterană şi în Marea Baltică, manevre comune cu nave ruseşti. În aceste condiţii, după ce Marea Neagră a fost considerată ca "lac rusesc", acum Marea Mediterană urmează să ajungă "un lac chinezesc"?

S-a acordat atenţie acestor evoluţii şi s-au menţionat acordurile încheiate în acest domeniu între companii din China şi companii din Grecia, Italia, Portugalia sau Israel. România, plasată între Federaţia Rusă, mai puţin fizic şi mai mult ca proiecţie de forţă, cât şi ţări ale Europei Centrale şi de Est, este un punct de întâlnire între o prezenţă de securitate a Statelor Unite dinspre Vest şi o prezenţă, deocamdată mai mult de intenţie economică şi de construcţii de infrastructură dinspre Est.

Interesul României este de a promova un climat de urmărire a intereselor economice dintre partea americană şi cea chineză, de cooperare şi nu de confruntare. Participanţii străini au avut inclusiv ocazia să afle despre rolul României, în anii 1970, de a antama un dialog între Statele Unite şi China. "China, principală putere mondială în 2035?" a fost un alt subiect abordat în cadrul reuniunii.

Trecând în revistă diferitele poziţii ale structurilor naţionale EURODEFENSE, s-au identificat o serie de propuneri care urmează a fi elaborate şi adresate Comisiei Europene, Consiliului European şi Parlamentului European: constituirea unui Consiliu de Apărare al UE, înfiinţarea unei poziţii de comisar european pentru securitate şi apărare, a unei Agenţii Europene de Informaţii cât şi a unui Consiliu de Securitate al Uniunii Europene. Problema creării, în prezent, a unei forţe armate a Uniunii Europene a fost considerată ca nerealistă, în schimb a fost apreciată ca posibilă crearea unor unităţi militare mixte care să efectueze pregătire în comun sau iniţiativa unui grup de militari francezi de a se realiza un portavion franco-european s.a. A fost formulată propunerea creării unui post de Comisar european pentru Africa şi cea de redactare a unei Cărţi albe a apărării europene.

De o atenţie deosebită s-au bucurat şi temele privind schimbările climatice şi securitatea naţională, probleme de securitate a alimentaţiei, securitatea apei, confruntări şi diplomaţie în problema nisipului, întrucât nisipurile utile ca şi apă potabilă se găsesc în cantităţi infime în comparaţie cu totalitatea nisipului sau a apei în lume.

Reuniunea a scos în evidenţă şi experienţa românească în domeniul securităţii cibernetice, rezilienţei, blockchain, diplomaţiei cyber, analizelor privind securitatea la Marea Neagră, domenii care vor constitui contribuţii ale EURODEFENSE România în cadrul reţelei europene cât şi a propunerilor care vor fi formulate către Consiliul European, Comisia Europeană şi Parlamentul European.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConferinţa PPTT 'Specialistii ferestrelor, fatadelor si sticlei'
Cabinet de avocatTMPS