ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A BĂNCILOR:Activele bancare - 50% din PIB la noi, faţă de 255% în UE

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 16 octombrie 2018

Activele bancare - 50% din PIB la noi, faţă de 255% în UE

În zona euro, activele bancare ocupă 288% din PIB

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) consideră necesară creşterea creditării, în condiţiile în care ţara noastră înregistrează o serie de decalaje în raport cu statele membre UE, ceea ce fragmentează eforturile de integrare şi conduce la o serie de efecte adverse, cum sunt reducerea avuţiei nete, adâncirea diferenţelor dintre cla­sele sociale, creş­terea migraţiei etc..

ARB subliniază, în ultimul său raport anual:

"- Gradul intermedierii financiare în România este cel mai scăzut din rândul statelor din UE - 26,4%;

- Ponderea activelor bancare în PIB se află la 50%. Prin comparaţie, la nivelul UE, ponderea activelor sectorului bancar în PIB este de 255%, iar în zona euro - de 288%;

- România se confruntă cu o vulnerabilitate în piaţa muncii determinată de problema demografică, în condiţiile în care emigraţia a atins un nivel îngrijorător de 15% din populaţia ţării, res­pectiv 25% din populaţia activă.

Considerăm că este în interesul autorităţilor să adopte măsuri care conduc la reducerea intereselor dintre clasele sociale, pentru creşterea bunăstării economice, reducerea migraţiei şi creşterea demografiei".

Băncile, îngrijorate de proiectele legislative din domeniu

Comunitatea bancară se arată "profund îngrijorată" de consecinţele "preponderent negative", atât asupra consumatorilor, cât şi asupra economiei, ce ar fi generate de potenţiala intrare în vigoare a celor trei proiecte de lege din domeniu care se află în stadiul de dezbatere în Camera Deputaţilor: plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit.

Menţionăm că toate cele trei iniţiative aparţin senatorului ALDE Daniel Cătălin Zamfir.

Legat de aceste proiecte legislative, reprezentanţii băncilor apreciază: "Potrivit KPMG, o potenţială reducere a creditării populaţiei este estimată a avea un impact semnificativ asupra consumului producţiei şi investiţiilor şi cu efecte asupra bugetului de stat. O reducere de 5% a creditării va avea un impact negativ asupra PIB de 1,8%. Efectele primare ale celor trei proiecte de lege sunt deja resimţite atât la nivelul aşteptărilor publicului, cât şi la nivelul percepţiei asupra sis­temului bancar. Aceste proiecte de lege permit crearea unui spaţiu al aşteptărilor nerealiste. Toate aceste iniţiative vin cu costuri pentru indus­tria bancară inclusiv de imagine şi, în mod paradoxal, se întâmplă în statul membru al UE unde intermedierea financiară ocupă nivelul cel mai redus, de 26,4%".

În opinia surselor citate, promovarea acestor iniţiative, care, în instanţa a doua, produc o serie de efecte nedorite, intră în contradicţie cu demersurile de la nivelul UE pentru soluţionarea nivelelor ridicate de credite neperformante, având în vedere că aces­tea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilităţii financiare şi a creşterii economice.

Statelor membre li se va solicita eliminarea oricăror restricţii ce împiedică transferurile împrumuturilor către instituţii non-bancare

Printre altele, ARB subliniază, în raportul său anual, că se au în vedere măsuri pentru creşterea eficienţei procedurilor de recuperare a creanţelor, prin existenţa unei proceduri de executare a garanţiilor extrajudiciare accelerate, şi se încurajează dezvoltarea pieţelor secundare ale creditelor neperformante. Raportul băncilor evidenţiază: "În vederea eliminării impedimentelor pentru transferul creditelor către instituţii non-bancare - statelor membre li se va solicita să elimine orice restricţii existente în legislaţiile naţionale care împiedică transferurile împrumuturilor către instituţii non-bancare. Proiectele de lege care conduc la acumularea de credite neperformante vin în contradicţie cu recomandările de la nivel european şi cu angajamentele României în raport cu Fondul Monetar Internaţional".

Comunitatea bancară mai subliniază că măsurile europene, inclusiv cele care urmează să se implementeze, permit băncilor reducerea expunerilor neperformante şi concentrarea pe activitatea de bază, de finanţare a consumatorilor şi companiilor.

Creşterea anuală prognozată a creditului neguvernamental este de 6,4% pentru 2018, conform strategiilor bancare, în condiţiile în care, în 2017, avansul creditului neguvernamental a fost de 5,6%, conform sursei citate. Aceasta arată că soldul creditului neguvernamental a revenit la 50 de miliarde de euro, nivel înregistrat la începutul crizei, în profida faptului că, între timp, au fost realizate rambursări totale, rambursări de principal, vânzarea creditelor neperformante integral provizionate etc..

"Structura creditării neguvernamentale pe segmente este împărţită astfel: 53% credite acordate populaţiei şi 47% companiilor", arată lucrarea citată. Aceasta menţionează că, în 2018, s-a schimbat structura creditelor acordate mediului privat. Astfel, la finalul lunii martie, ponderea creditelor în lei reprezenta 63,8% din total credite, cel mai ridicat nivel de după 1996: "S-a înregis­trat o creştere a creditelor noi acordate cu dobândă fixă, 27% din împrumuturile ipotecare şi 79% din creditele de consum acordate în intervalul ianuarie-martie 2018 fiind cu dobândă fixă. Prin comparaţie, doar 6% din creditele ipotecare acordate în perioada similară din 2017 au fost la dobânzi fixe".

Rata creditelor neperformante a coborât de la pragul de alertă la pragul de semnal, evidenţiază ARB. Asociaţia subliniază că rata creditelor neperformante (NPL) a scăzut până la 5,71%, în iunie 2018, comparativ cu 8,32% în urmă cu un an. Gradul de acoperire cu provizioane al NPL se ridică la 57%.

Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a confirmat, recent, că dobânzile din contractele de credit trebuie plafonate la nivelul celor obişnuite, iar dobânzile moratorii (penalităţile de întârziere) excesive trebuie eliminate din contract, arată avocatul Gheorghe Piperea, pe pagina sa de Facebook. Aces­ta subliniază: "Mai pe înţelesul parlamentarilor PSD care au pus capac legii plafonării costurilor creditelor bancare, promovată de senatorul Zamfir, dacă dobânzile sunt, de regulă, 3-4% pe an, atunci orice dobândă care depăşeşte acest nivel este abuzivă, iar penalităţile care depăşesc cu cel puţin 2% acest nivel sunt «eliminate total» din contract, fiind fără de efect faţă de consumator.

Astfel, în cauzele reunite C-96/16 şi C-94/17 (Banco Santander SA şi Rafael Ramon Escobedo Cortes), CJUE a decis:

(i) Directiva 93/13 trebuie interpretată în sensul că nu se opune unei jurisprudenţe naţionale, precum cea a Tribunal Supremo (Curtea Supremă, Spania) în discuţie în litigiul principal, potrivit căreia o clauză nenegociată a unui contract de împrumut încheiat cu un consumator care stabileşte rata dobânzilor moratorii aplicabile este abuzivă, pentru motivul că impune consumatorului care întârzie la plată să achite o sumă disproporţionat de mare drept compensaţie, din moment ce această rată depăşeşte cu mai mult de două puncte procentuale rata dobânzilor obişnuite prevăzută în acest contract.

(ii) Directiva 93/13 trebuie interpretată în sensul că nu se opune unei jurisprudenţe naţionale, precum cea a Tribunal Supremo (Curtea Supremă, Spania) în discuţie în litigiul principal, potrivit căreia consecinţa caracterului abuziv al unei clauze nenegociate a unui contract de împrumut încheiat cu un consumator care stabileşte rata dobânzilor moratorii constă în eliminarea totală a acestor dobânzi, dobânzile obişnuite prevăzute în acest contract continuând să curgă".

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Da de ce nu spune ARB, că țara noastră înregistrează o serie de decalaje în raport cu statele membre UE, că la noi se percep dobânzi de 5 ori mai mari ca în celelalte state ale UE, că băncile de la noi practică cămătaria prin clauze abuzive în contracte și alte înșelăciuni prin comisioane abuzive?!? Ia spuneți și chestiile astea măi... specialiștilor... lui pește prăjit din ARB.

    sa spuna de ce eu in spania am fix pe 15 ani (toata durata imprumutului) de 1,76% iar fratele meu are 3,5% +euribor variabil pe 30 de ani. sunt romani mai bogati? castiga mai mult? ambele sunt in euro.

    e castig euro, fratele meu roni. 

    de ce nu raspund bancheri pentru NPL-uri?  

    doar ei au dat imprumututi unor oameni care se indatorau mai bine de 70% din castig sa plateasca rata lunara. 

    din ce mai traieste acea persoana? 

    noi aici nu ne putem indatora mai mult de 40%. 

    dar cand ei fac bani din pix(tastatura) fara sa fie un cent (banut) al lor ci doar prin multiplicarea de 10 ori a depozitului tau e normal sa se comporte precum caatarii. 

    ei au doar beneficii fara riscuri. 

    sa i bagam la puscarie pt toate nelegiuirile si sa li se confiste totul si atunci sa vezi ca si revin baieti si nu mai imprumuta bani pe care nu i au.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

07 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9186
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6835
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9766
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7021
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.0437

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro