Vicepreşedintele pentru Europa şi Asia Centrală al Banca Mondială, Antonella Bassani, a afirmat că România a adoptat măsuri ferme, dar necesare, pentru stabilizarea finanţelor publice, iar efectele sunt deja vizibile. Ea a subliniat că deficitul fiscal s-a redus la aproape 6% din PIB, de la 9,3% în 2024, sub ţinta convenită cu Uniunea Europeană. Totodată, cheltuielile au fost reechilibrate, în paralel cu implementarea reformelor structurale, conform news.ro.
Antonella Bassani a participat marţi la dezbaterea „România: creştere economică bazată pe competitivitate”, organizată de Guvernul României în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale.
„România a oferit una dintre cele mai impresionante poveşti de convergenţă din România. Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare. Sunt puţine ţări care au avansat atât de repede trecând de la margine către centrul economic european. Şi sunt puţine ţări care au reuşit să scapă de această capcană a venitului mediu. România a reuşit să le facă pe ambele şi suntem mândri că am însoţit România în această călătorie. O călătorie de succes. Dar în acelaşi timp este un punct de cotitură pentru ţară. Modelul de creştere din România, care a deservit atât de bine ţara, resimte acum provocări reprezentate de contextul fragmentat, de încetinirea structurilor în cadrul economiilor europene şi tendinţele demografice care pun presiune pe modelul de creştere actual”, a declarat Antonella Bassani, potrivit news.ro.
Ea a arătat că, pentru a relansa competitivitatea şi a susţine o creştere durabilă, România trebuie să intre într-o nouă etapă de dezvoltare, bazată pe investiţii, tehnologii moderne, idei noi şi inovare.
Referindu-se la consolidarea fiscală, oficialul Băncii Mondiale a evidenţiat că măsurile adoptate de autorităţi sunt dificile, dar corecte.
„România a luat nişte decizii dure, dar dificile pentru a stabiliza finanţele publice şi pentru programul de consolidare fiscală. Aceşti paşi deja dau rezultate. Deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, scăzând de la 9,3% în 2024, sub ţinta agreată cu Uniunea Europeană. Calitatea ajustărilor fiscale contează la fel de mult ca amploarea acestora. Cheltuielile au fost echilibrate, favorizând investiţiile productive, în timp ce reformele structurale au fost realizate în paralel. Aceste direcţii sunt acele lucruri spre care indică şi Banca Mondială în activitatea sa analitică şi de asistenţă”, a mai afirmat Antonella Bassani, conform news.ro.
Ea a adăugat că pachetul de redresare are rolul de a menţine România atractivă pentru investiţii private importante şi de a contribui la păstrarea unor costuri de finanţare reduse.
„Pachetul de redresare este menit să ne asigurăm că România continuă să fie o destinaţie pentru investiţii private de valoare ridicată, păstrând costurile de împrumut scăzute. Spunem că un zgârie-nori are nevoie de o fundaţie solidă şi considerăm că consolidarea fiscală din România este o fundaţie solidă în raport cu care România poate să continue să-şi construiască propriul zgârie nori”, a menţionat Antonella Bassani, potrivit news.ro.


















































Opinia Cititorului