BANCA MONDIALĂ:Invazia rusă în Ucraina împiedică redresarea economică post-pandemică în Europa emergentă şi Asia Centrală

V.G.
Internaţional / 4 octombrie

Invazia rusă în Ucraina împiedică redresarea economică post-pandemică în Europa emergentă şi Asia Centrală

Războiul din Ucraina a diminuat perspectivele unei redresări economice post-pandemie pentru economiile emergente şi în curs de dezvoltare din regiunea Europei şi Asia Centrală, se arată în Actualizarea economică a Băncii Mondiale pentru regiune, publicată astăzi, potrivit unui comunicat de presă al Băncii.

Activitatea economică va rămâne profund deprimată până anul viitor, cu o creştere minimă de 0,3% aşteptată în 2023, deoarece şocurile preţurilor energiei continuă să afecteze regiunea. Până acum, însă, regiunea a rezistat şocului invaziei Rusiei asupra Ucrainei mai bine decât se prognozase anterior. Producţia regională este acum aşteptată să se contracte cu 0,2% în acest an, reflectând o creştere peste aşteptări în unele dintre cele mai mari economii şi extinderea prudentă a programelor de stimulare din perioada pandemiei de către unele guverne.

Se estimează că economia Ucrainei se va contracta cu 35% în acest an, deşi activitatea economică este afectată de distrugerea capacităţii productive, deteriorarea terenurilor agricole şi reducerea ofertei de muncă, deoarece se estimează că peste 14 milioane de persoane au fost strămutate. Conform estimărilor recente ale Băncii Mondiale, nevoile de redresare şi reconstrucţie în sectoarele sociale, productive şi de infrastructură, însumează cel puţin 349 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă de peste 1,5 ori dimensiunea economiei Ucrainei de dinainte de război, în 2021.

"Invazia Ucrainei de către Rusia a declanşat una dintre cele mai mari crize de strămutare de oameni şi a provocat un impact grav asupra vieţii umane şi economice", a declarat Anna Bjerde, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.

"Ucraina continuă să aibă nevoie de sprijin financiar enorm. deoarece războiul continuă inutil, precum şi pentru proiecte de recuperare şi reconstrucţie care ar putea fi iniţiate rapid", a adăugat Anna Bjerde.

Economia globală continuă să fie slăbită de război prin perturbări semnificative ale comerţului şi şocurile preţurilor alimentelor şi carburanţilor, toate acestea contribuind la o inflaţie ridicată şi la înăsprirea ulterioară a condiţiilor de finanţare la nivel mondial. Activitatea din zona euro, cel mai mare partener economic pentru economiile emergente şi în curs de dezvoltare (EMDE) din Europa şi Asia Centrală, s-a deteriorat semnificativ în a doua jumătate a anului 2022, din cauza lanţurilor de aprovizionare aflate în dificultate, a tensiunilor financiare crescute şi a scăderii încrederii consumatorilor şi a întreprinderilor. Cele mai dăunătoare efecte ale invaziei sunt însă creşterea preţurilor la energie, pe fondul reducerilor mari ale aprovizionării cu energie a Rusiei,arată sursa citată.

Degradările previziunilor de creştere pentru 2023 au o bază generală în EMDE-urile din Europa şi Asia Centrală, deoarece perspectivele regionale sunt supuse unei incertitudini considerabile. Războiul prelungit sau intensificat ar putea cauza daune economice şi de mediu semnificativ mai mari şi un potenţial mai mare de fragmentare a comerţului şi investiţiilor internaţionale. Riscul de stres financiar rămâne, de asemenea, ridicat, având în vedere nivelurile ridicate ale datoriilor şi inflaţia.

Un supliment la raport examinează impactul crizei energetice. În timp ce preţurile globale la petrol, gaze şi cărbune s-au mărit de la începutul anului 2021, acestea au crescut vertiginos după invadarea Ucrainei de către Rusia, trimiţând inflaţia la niveluri nemaivăzute de zeci de ani în regiune. Această criză fără precedent are implicaţii atât pentru consumatori, cât şi pentru guverne: constrângerea accesibilităţii fiscale; productivitatea firmei; şi bunăstarea gospodăriei.

Cele mai afectate vor fi ţările cu dependenţă medie spre mare de importurile de gaze naturale pentru încălzire (care reprezintă 30% din cererea de energie), industrie sau electricitate, precum şi ţările strâns legate de pieţele energetice din UE. Aceste ţări trebuie să se pregătească pentru penuria de gaze şi să pună în aplicare planuri de urgenţă pentru a atenua cele mai grave efecte asupra gospodăriilor şi companiilor, inclusiv economisirea energiei, creşterea eficienţei energetice şi implementarea planurilor de cote/raţionalizare. Campaniile de schimbare a comportamentului care se concentrează pe eficienţa încălzirii în case şi clădiri, cum ar fi reetanşarea ferestrelor şi adăugarea de izolaţie, necesită investiţii relativ minime şi au impact imediat.

"Crizele suprapuse ale războiului din Ucraina, pandemia în desfăşurare şi creşterea preţurilor la alimente şi carburanţi sunt mementouri dureroase că guvernele trebuie să fie pregătite să gestioneze şocuri masive, neaşteptate, care se desfăşoară foarte repede", a spus vicepreşedintele Băncii Mondiale.

"Sistemele de protecţie socială, care reprezintă baza eforturilor de combatere a sărăciei, trebuie modernizate pentru a le face eficiente în faţa şocurilor, precum şi a provocărilor pe termen mai lung", a mai spus Bjerde.

Raportul include, de asemenea, o atenţie specială asupra sistemelor de protecţie socială din regiune, care au jucat un rol esenţial în sprijinirea gospodăriilor şi a întreprinderilor în timpul pandemiei şi, mai recent, în urma impactului războiului din Ucraina.

Răspunsul regiunii la pandemie a cuprins două tipuri mari de instrumente de politică: măsuri de protecţie a veniturilor şi măsuri de protecţie a locurilor de muncă. Raportul evaluează eficacitatea acestor măsuri în promovarea creşterii economice, reducerea sărăciei şi conservarea locurilor de muncă. Constată că, pe termen scurt, cheltuielile mai mari pentru măsurile de protecţie a locurilor de muncă au fost asociate cu o ocupare mai mare şi cu o sărăcie mai mică. Cu toate acestea, efectul acestor măsuri asupra creşterii este mai puţin clar, se mai arată în comunicatul Băncii Mondiale.

Aceste lecţii din pandemie sunt instructive pentru factorii de decizie în ceea ce priveşte transformarea sistemelor de protecţie socială adaptabile şi incluzive pentru a aborda în mod eficient atât şocurile pe termen scurt ale economiei, cât şi tendinţele pe termen lung care transformă pieţele muncii, inclusiv globalizarea, tendinţele demografice, inovarea tehnologică şi impactul schimbărilor climatice şi al acţiunii climatice.

Potrivit Băncii Mondiale, intervenţiile politice pentru construirea sistemelor de protecţie socială pentru viitor pot include o combinaţie de:

-sprijin pentru venitul minim garantat conceput pentru a proteja persoanele şi gospodăriile de şocuri adverse,

-reforme de reglementare care înlătură treptat restricţiile privind practicile de angajare şi concediere ale firmelor şi susţine în cele din urmă crearea de locuri de muncă formale în sectorul privat şi reducerea informalităţii;

-acoperire sporită şi protecţie pentru grupurile vulnerabile;

-digitalizarea pentru îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii furnizării de servicii.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Daca nu se misca repede,

    populatia vulnerabila va fi o problema  

    uriasa in occident,mai ales din partea

    celor care au venit sa traiasca "bine" in europa  

    1. Se misca rusiii foarte repede, in maxim cateva luni vor da tuturor din nenumaratele lor resurse, cei eliberati deja se bucura de tratamentul lor special.

    Ce-i drept dacă nu invadau rușii, acum eram deja redresați.

    Eram redresati de mult, daca americanii nu aveau

    alte planuri de redresare a economiei lor,

    care ptr.ei au rezultate excelente  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro