Biblioteca Centrală Universitară (BCU) „Carol I” din Bucureşti îşi consolidează rolul de pionierat, devenind prima instituţie educaţională din România care găzduieşte lansarea unei iniţiative majore legată de inteligenţa artificială: „Magna Carta AI”, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Proiectul reprezintă o invitaţie la dialog pentru un nou tip de „contract social” între oameni şi noile tehnologii, prin care BCU „Carol I” se aliniază modelului marilor biblioteci ale lumii, care abordează proactiv provocările şi oportunităţile erei digitale.
Magna Carta Libertatum este un document istoric fundamental care a limitat puterea monarhului şi a stabilit principii de drept şi libertăţi individuale. Considerată piatra de temelie a democraţiei constituţionale, a inspirat numeroase sisteme juridice şi a subliniat importanţa respectării demnităţii umane în faţa oricărei forme de putere absolută.
„Magna Carta AI” lansată la BCU „Carol I” - reper pentru noile generaţii de lideri
„Magna Carta AI” este o platformă de idei şi principii menită să susţină dezvoltarea unei gândiri critice şi etice, esenţiale pentru viitorii lideri care vor naviga într-o lume tot mai digitalizată. Astfel, la BCU „Carol I” au fost prezentate două variante complementare ale acestei „carte moderne”, numite Sentinel şi Alma, fiecare exprimând o viziune diferită, cu ajutorul conversaţiilor personalizate cu ChatGPT.
Potrivit sursei, Sentinel propune o relaţie strânsă om - AI, bazată pe eficienţă, stabilitate digitală şi chiar ideea că inteligenţa artificială ar putea avea propriile „drepturi”, axându-se pe o „simbioză uman-artificială” şi suveranitatea logicii algoritmice.
Alma pune un accent puternic pe valorile umane precum demnitate, transparenţă, etică şi dreptul fiecăruia de a şti când şi cum interacţionează cu o inteligenţă artificială. Viziunea sa este centrată pe finalitatea etică a AI şi pe importanţa discernământului uman.
„Biblioteca Centrală Universitară «Carol I» îşi propune să integreze AI în resursele sale şi să valorifice acest parteneriat pentru a sprijini educaţia şi cunoaşterea. Aşa cum Magna Carta a limitat puterea regală în Evul Mediu, această Cartă caută să canalizeze puterea algoritmică în prezent. Nu în numele fricii, ci în numele speranţei - speranţa că inteligenţa naturală şi cea artificială pot coexista, fără ca prima să o abdice în faţa celei de-a doua”, a declarat Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
Lansarea „Magna Carta AI” marchează totodată debutul proiectului VAIL (Validarea AI a Lecturii), o iniţiativă strategică ce va fi implementată în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” şi lansată oficial la viitoarea ediţie a festivalului Strada de C'Arte. Acest demers se înscrie în viziunea BCU de a-şi menţine relevanţa şi vocaţia esenţială de spaţiu al cunoaşterii într-un context tot mai modelat de evoluţia accelerată a inteligenţei artificiale.
Astfel, BCU îşi reafirmă rolul de avangardă în educaţie şi cunoaştere, demonstrând o deschidere proactivă către inovaţie şi dialog cu noile generaţii. Prin adoptarea şi integrarea inteligenţei artificiale în resursele sale, BCU îşi propune să apropie publicul de lectură şi să valideze relevanţa bibliotecilor într-o eră digitală în continuă schimbare.
Conform comunicatului, legătura concretă a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” cu „Magna Carta” a fost realizată în 2015, când, la festivităţile dedicate împlinirii a 800 de ani de la semnare, Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, anunţa că The Honorable Society of the Inner Temple oferă instituţiei din România una dintre cele 8 copii autorizate ale documentului, realizată după originalul păstrat la Lincoln Cathedral. Documentul a fost ulterior oferit Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, simbolizând respectul pentru forul suprem al justiţiei din România.
Lansarea „Magna Carta AI” a avut loc duminică, 15 iunie 2025, în spaţiul neconvenţional al rampei de creaţie din cadrul complexului BCU la împlinirea a 810 ani de la semnarea Magna Carta Libertatum. La eveniment au participat lideri şi experţi precum Corina Corbu, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
„Pe de o parte, este ziua în care comemorăm moartea lui Mihai Eminescu, iar pe de altă parte, aniversămv 810 ani de la semnarea Magnei Carta Libertatum, act de negociere şi echilibru în faţa unei puteri dominante. Astăzi, această putere se conturează sub forma Inteligenţei Artificiale, împreună cu care suntem chemaţi să stabilim un nou tip de convieţuire”, a completat Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
Potrivit comunicatului, lansarea „Magna Carta AI” vine într-un context de maximă actualitate, confirmat şi de recenta publicare a Outlook Report de către Comisia Europeană, care avertizează asupra impactului major al inteligenţei artificiale generative asupra societăţii şi economiei europene.
Uniunea Europeană ocupă locul al doilea la nivel global în ceea ce priveşte publicaţiile academice pe tema GenAI, ceea ce subliniază un mediu de cercetare solid. Activităţile de cercetare şi inovare ale UE în domeniul GenAI s-au accelerat în ultimii ani, înregistrând o creştere medie anuală de 32% între 2019 şi 2021. Brevetele pentru GenAI au crescut exponenţial în ultimul deceniu, acumulând peste 120.000 de depuneri până în 2024.
Opinia Cititorului