BNR a majorat prognoza de inflaţie; Când vom avea o rată scăzută?

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 3,9%, faţă de 3,7% cât indica estimarea anterioară, şi anticipează că rata anuală va coborî la 2,8% la sfârşitul lui 2027, în interiorul intervalului de variaţie pe termen lung ţintit de BNR, potrivit datelor prezentate ieri de guvernatorul Mugur Isărescu.

Domnia sa a afirmat: „Avem o uşoară creştere (n.r. a prognozei de inflaţie) în trimestrul al doilea (n.r. 2026), din preţurile la gaze. Nu ştim în ce măsură sau care va fi pachetul de măsuri pe care îl va adopta Guvernul. A spus şi premierul, a spus şi ministrul energiei: «Pregătim un program foarte tare», dar noi introducem în prognoză numai ceea ce este oficial, sub forma unui document legal aprobat (...). Urmează, folosesc un cuvânt care am văzut că place, dar îl folosesc în sens pozitiv, urmează o prăbuşire a inflaţiei. Se duce pur şi simplu, în câteva luni, spre 3%, de la 9%. O corecţie, care nu este de neexplicat deoarece prognoza noastră este că, inflaţia lunară în perioada următoare va urma aceeaşi traiectorie, 0,3%, 0,4% pe lună, ceea ce înseamnă în jur de 4% anual. Ajungem la 3% şi intrăm spre sfârşitul anului şi începutul anului următor în marja de fluctuaţie”.

Mugur Isărescu a adăugat: „Apare o remarcă pe care am sesizat-o şi este corectă. Banca Naţională de patru ani a ratat ţinta de inflaţie. Păi de patru ani şi inflaţia din zona euro a fost mai mare decât prognoza (...). Hai să nu subestimăm prin ce a trecut ţara noastră. Am avut o pandemie cu toate măsurile care s-au luat, război la graniţă cu toate consecinţele, criză energetică cu impact major asupra preţurilor. Şi la noi, în plus faţă de alte ţări, un an electoral prelungit. De fapt a fost mai mult decât un an, a fost aproape un an şi jumate. Şi practic (n.r. am avut) o criză politică. Nu ne mai trebuie încă una. Să fim atenţi!”.

Guvernatorul a răspuns afirmaţiilor potrivit cărora BNR a greşit prognoza pentru 2025, formulată în februarie anul trecut, când estima o inflaţie de 3,8%, în condiţiile în care, în decembrie, rata inflaţiei a ajuns la 9,7%.

„Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale. Nici nu ştiam care va fi. Atunci în februarie, dacă vă aduceţi aminte, în afară de situaţia politică complicată pe care am trăit-o cu toţii, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive, care n-ar fi avut acelaşi impact asupra inflaţiei. Deci n-aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoşteam. Nu ştiam nici cât şi până unde va fi liberalizat preţul energiei electrice, dar imediat ce măsurile au fost adoptate, iulie-august, am revizuit prognoza şi ne-am apropiat foarte mult de ceea ce, până la urmă s-a întâmplat în decembrie anul trecut”, a spus Isărescu.

• „După criza din mai au fost ieşiri de capital de vreo zece miliarde de euro”

O politică monetară puternic restrictivă ar fi redus inflaţia, dar ar fi împins economia într-o recesiune severă, a mai afirmat Isărescu.

Guvernatorul a spus: „Pachetul de măsuri guvernamentale, care a fost discutat cu Comisia Europeană şi pe care îl cunoaşteam pentru că am fost parte a acelor discuţii, a stat la baza consolidării fiscale aşteptate de creditori, s-a asigurat finanţarea deficitului bugetar, păstrarea rating-ului de ţară şi accesul României pe piesele internaţionale de capital la împrumuturi. Aceasta a fost prioritatea din vară, mai ales după criza din mai, când s-a văzut ce înseamnă o criză politică după demisia premierului. Au fost ieşiri de capital de vreo zece miliarde de euro. Acest obiectiv s-a atins, însă în mod previzibil, ajustarea fiscală a determinat costuri inerente în termeni de creştere economică”.

Mugur Isărescu a adăugat: „Dacă apeşi pe frână puternic, bineînţeles că vii cu inflaţia în jos, dar vii şi cu o recesiune de toată frumuseţea, care în cazul unei ţări cu un mare deficit cum este România, nu făcea niciun bine, pentru că deficitul trebuia corectat. Îl corectau pieţele, nu ne mai dau finanţare şi asta accentua recesiunea, dar şi inflaţia, pentru că noi avem o inflaţie şi de lipsă de producţie, nu deficit de producţie. În sfârşit, ducea şi la crize sociale politice în ţară. Politica monetară ar trebui să aibă în vedere politica fiscală, contextul şocurilor de partea ofertei, faptul că dacă apăsam mai tare prin majorarea dobânzilor nu se vedea în scăderea inflaţiei, se vedea într-o recesiune mai puternică”.

Guvernatorul a punctat că investiţiile publice sunt singurele care pot să genereze creştere economică, fără inflaţie şi dezechilibre externe.

„Am păstrat rata de politică monetară, nu am mai înăsprit-o, nici nu am redus-o, pentru că asta mai trebuia, să transmitem un semnal că inflaţia nu contează - nu poate să facă aşa ceva banca centrală. Ne asumăm şi anumite critici, dar credem că impactul, cel puţin până acum, a fost pozitiv în sensul că avem o recesiune tehnică, două trimestre de scădere a PIB-ului. Peste tot în lume se revizuieşte PIB-ul, se mai poate revizui şi la noi încă odată, inclusiv cel din decembrie. Dar am evitat recesiunea anuală cu această orientare. Anul trecut am avut totuşi creştere economică moderată faţă cea din 2024, de 0,6% faţă de 0,9% (n.r. din PIB), dar am evitat recesiunea pentru întreg anul şi sperăm că, prin această abordare şi în baza investiţiilor publice, care sunt singurele care pot să dea creştere economică, să nu dea inflaţie şi dezechilibre externe, vom face acelaşi lucru şi în 2026. Nu este o situaţie uşoară, este o situaţie fragilă”, a afirmat Mugur Isărescu.

Institutul Naţional de Statistică a anunţat recent că PIB-ul din trimestrul al patrulea al anului 2025 a scăzut cu 1,9% faţă de trimestrul precedent, iar, în condiţiile în care şi în trimestrul al treilea se înregistrase un declin de 0,2%, România se află practic în recesiune tehnică.

În noiembrie anul trecut, guvernatorul BNR a afirmat că, în opinia sa, economia nu va avea două trimestre de creştere negativă, ceea ce ar defini recesiunea.

• „ În BNR sprijinim, pe toate căile rezonabile, intrarea în zona euro”

Dacă programul de consolidare fiscală, ce vizează reducerea deficitului bugetar sub 3% în următorii doi-trei ani, funcţionează, probabil că discutăm în cinci ani despre intrarea în zona euro”, a spus Isărescu, răspunzând la o întrebare adresată de jurnalişti.

Guvernatorul a afirmat: „Când vom reuşi să aducem deficitul bugetar la 3% şi vedeţi că nu este o treabă uşoară, începem să discutăm despre un termen. Până atunci şi inflaţia va fi marginal mai ridicată, nu avem cum să o dăm în jos. Este deficitul ţării; l-au făcut diverse guvernări, dar e deficitul ţării. Personal nu agreez deloc bucuria unora care vorbesc despre faptul că o să dăm cu capul de ziduri din cauza deficitului şi din cauza situaţiei ţării. Deficitul trebuie să fie finanţat, pentru că dacă nu este finanţat, nu se mai plătesc pensii, nu se mai plătesc salarii ale bugetarilor şi aşa mai departe. Trebuie să fim serioşi în legătură cu problema deficitului şi a datoriei (...). Ca să vă răspund direct, probabil că dacă programul care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii doi-trei ani funcţionează, probabil că discutăm în cinci ani despre intrarea în zona euro. Dar văd că fiecare face comparaţia cum îi place. A intrat Bulgaria în zona euro, ce ruşine pentru România. Dar de ce nu au intrat Polonia, Ungaria şi Cehia?”.

„Conform guvernatorului, până în anul 2018 existau, în cadrul BNR, şedinţe ale unui comitet de trecere la euro. „Aveam prin 2017 şi programul pe unde să oprească maşinile de transport care să aducă numerar euro (...). Ultima şedinţă am făcut-o la Academia Română, cu premierul Viorica Dăncilă. Ne-am dus la Academia Română cu toate partidele politice în 2018 şi am vorbit despre intrarea în zona euro. După care tema a dispărut. Într-adevăr, a apărut pandemia, a apărut războiul. Dar puteţi să aveţi toată garanţia că, în această instituţie, sprijinim pe toate căile rezonabile şi adevărate intrarea în zona euro”, a spus Isărescu.

• „Dacă intrăm în OCDE, înseamnă că am făcut un program major de reforme în această ţară”

Intrarea României este cel mai important program de reformă al ţării, dar nu este prezentat de nimeni”, a mai afirmat guvernatorul BNR.

”Vă mărturisesc că am citit, dar nu foarte în profunzime programul de relansare. Cred că vorbinm despre o relansare în măsura în care continuă reformele, iar intrarea în OCDE este cel mai important program de reformă al acestei ţări. Nu îl prezintă nimeni. Discutăm despre toate reformele, fiecare spune altceva. Dacă intrăm în OCDE, înseamnă că am făcut un program major de reforme în această ţară”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul BNR a subliniat că atragerea fondurilor europene reprezintă o modalitate de relansare economică ce nu implică un cost semnificativ în termeni de datorie, întrucât o parte dintre acestea sunt granturi, iar restul beneficiază de dobânzi reduse, asigurând astfel finanţarea necesară.