BNR DESPRE PROPUNEREA LUI VÂLCOV DE RENUNŢARE LA ROBOR: "În numele cui vorbeşte domnul Vâlcov?"

Declaraţia consilierului guvernamental Darius Vâlcov, potrivit căreia indicele ROBOR ar putea fi eliminat, este confuză şi nu este clar în numele cui vorbeşte consilierul, în condiţiile în care Banca Naţională a României (BNR) are un dialog instituţional cu Ministerul Finanţelor, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

Guvernul ar vrea ca BNR să schimbe radical modul în care ROBOR este calculat sau poate chiar să-l elimine, a declarat, ieri, pentru Bloomberg, Darius Vâlcov.

Declaraţia lui Vâlcov este confuză pentru că nu este clar în numele cui vorbeşte consilierul, spune Suciu.

"Sincer să fiu, nici nu am înţeles foarte bine în ce constă această propunere, pentru că declaraţia e destul de confuză. Ca să nu mai spun că nu ştiu în numele cui vorbeşte domnul Vâlcov. BNR discută instituţional cu ministerul de Finanţe. Avem chiar un grup de lucru pentru a găsi soluţii la problema ridicata de OUG 114 şi nu ştiu dacă domnul Vâlcov e în acest grup. Adică ştiu, nu este", a declarat Suciu, potrivit Digi24.

Suciu a subliniat că ar fi bine ca dialogul să rămână la un nivel instituţional şi pentru a anu apărea confuzii suplimentare. În plus, nu este clar de unde ar trebui eliminat indicele ROBOR.

"A fost o propunere oficială şi din nou, repet, în numele cui vorbeşte domnul Vâlcov până la urmă? Dacă e să ne uităm puţin la ceea ce a spus, deşi e destul de eliptică declaraţia, nu ştiu de unde şi ce să eliminăm. Poate din contractele de credit. Asta se poate. ROBOR a fost introdus în contractele de credit ca referinţă la rate printr-o OUG, nu de către BNR. Şi ROBOR nu e o referinţă în principal pentru credite. A fost ulterior utilizată această referinţă. ROBOR e o expresie a lichidităţii din piaţă şi încercarea de a da peste cap această piaţă poate avea consecinţe foarte grave în legatură cu reglarea lichidităţii în economia românească, în sistemul bancar, ba chiar şi în legatură cu trezoreria statului", a spus Suciu.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă. La finalul anului trecut, Guvernul a anunţat impunerea unei taxe pe activele bancare, denumită "taxa pe lăcomie", care este legată de evoluţia ROBOR.

Opinia Cititorului ( 26 )

1. # stop
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2019, 11:35)
Că D-na Vasilica VĂ trece pe € ....
1. 1.1. Privilegiile din sistemul bancar modern (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de în data de 05.02.2019, 23:28)
  Va invit sa citi acest articol al lui Cristian Paun.
  Rezerva fracţionară: este un privilegiu prin care băncile comerciale înşeală deponenţii care depun banii la vedere în conturile băncilor. Bancherii, văzând cum fonduri importante sunt păstrate de deponenţi în conturile lor curente, s-au gândit că ce folositor ar fi să îi pună în mişcare (de cele mai multe ori în profitul lor dar şi al statului care îi păstoreşte şi care le propune titluri de stat cu dărnicie pentru a folosi apoi acei bani în scopuri „nobile” justificate de „interesul naţional”). Rezerva fracţionară permite băncilor comerciale să împrumute în acelaşi timp banii depuşi la vedere şi altora şi să participe activ la procesul de creare de monedă din nimic. După ce orice cantitate nouă de monedă este creată din nimic prin procesul de tipărire (agregatul monetar M1), băncile comerciale îi expandează de câteva ori (depinde expansiunea de procentul rezervei obligatorii). Principalii beneficiari ai acestui privilegiu sunt statul, băncile centrale şi băncile comerciale care obţin profituri fabuloase din faptul că aceeaşi sumă depusă iniţial la vedere (să zicem 1.000 de lei) este apoi multiplicată la 10.000 lei maxim (la o rezervă fracţionară de 10%) şi împrumutată simultan la mai mulţi clienţi deodată. Problema şi mai mare este că aceşti clienţi vor participa toţi la licitaţiile pentru bunuri şi servicii deşi doar unul singur (cel iniţial care a constituit depozitul la vedere) are dreptul legal să o facă. Impactul este evident clar – inflaţia. Băncile centrale au fost create tocmai pentru a asigura un minim de fonduri pentru cazul în care banii la vedere erau extraşi într-o cantitate mai mare decât cei care au fost depuşi iniţial. Evident că mai multă rezervă fracţionară era imposibilă dacă nu se adopta şi crearea de bani din nimic şi dacă nu se renunţa definitiv la legătura cu aurul (singurul mijloc de schimb pe care piaţa l-a impus natural şi voluntar în economie).
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2019, 11:39)
Valcov vorbește în numele poporului român, care este înșelat de acești nenorociți de cămătari bancari. Iar sleahta din bnr trebuie demisa, pentru că protejează un sistem bancar de tip mafiot.
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2019, 14:08)
  Eu sper ca nu vorbesti serios, poporul roman cred ca e mult mai inteligent decat Valcov. Pana si mama mea, care are 92 de ani mi-a zis: "dar cum se poate sa tina dobanzile mici cand preturile cresc incontinuu?"
  2.2.  Dobanzile sunt mici pt ca bancile ofera doar atat (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Florin în data de 05.02.2019, 15:38)
  Dobanzile sunt mici pt ca bancile ofera doar atat si fraierii n-au incotro si primesc. Daca dobanzile la credite sunt raportate la ROBOR atunci si la depozite ar trebui sa fie la fel
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2019, 23:23)
  Asa este! Politicienii trebuie sa apere interesul cetatenilor care i-au ales si pe cel al bancherilor!
  2.4.   falsificatori şi şarlatani (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2019, 01:52)
  Conchidem, alături de Murray N. Rothbard, că într-un sistem de piaţă liberă:
  „Bancherii unui sistem cu rezerve fracţionare nu trebuie trataţi ca nişte simpli antreprenori care au luat decizii nefericite în afaceri, ci ca falsificatori şi şarlatani care ar trebui striviţi cu toată puterea legii. Plata obligatorie către toate victimele şi perioade substanţiale după gratii ar trebui să servească drept descurajare şi, de asemenea, drept pedeapsă pentru această activitate penală.” (Murray N. Rothbard, „The Present State of Austrian Economics”, Journal des Economistes et des Etudes Humaines 6, nr. 1, martie 1995, p. 80–81; republicat în Rothbard, The Logic of Action I,Edward Elgar, Cheltenham, U.K.,1997, p. 165.)
3. ca tot veni vorba...
(mesaj trimis de ian în data de 05.02.2019, 12:10)
da' domnu' vasilescu in numele cui vorbeste? oricum nimeni nu intelege nimic din metaforele domniei sale, da' asa, de curiozitate...
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2019, 12:12)
Opaa, hoții de la BNR ies la atac .Hoțul securist de Isărescu să răspundă pt distrugerea româniei.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2019, 12:38)
In numele unor infractori, al pcr si al unor alde informatori ai securitatii.
6. fără titlu
(mesaj trimis de ?????? în data de 05.02.2019, 12:53)
Opinați că BNR ar trebui să discute public despre avantajele și dezavantajele propunerii, cum este firesc într-o societate capitalistă, și nu să își manifeste nemulțumirea față de ideea lansată de domnul Vâlcov fără a argumenta ceea ce provoacă insatisfacții la BNR ?
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2019, 15:17)
  Da.Asa ar fi corect si cinstit,dar băncile au propriul interes si acestea nu stiu decât propriile interese si profituri,nu ii interesează altceva.
7. Bancile de stat ?
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2019, 13:14)
Cele mai active banci in tranzactionarea la dobanda ROBOR sunt bancile de stat .
1. 7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de STATY în data de 05.02.2019, 13:39)
  Nu Obliga Nimeni Pe Nimeni Ca Sa Ia 1 Imprumut Bancar! Oricine E Nemultumit De DOBINDA De 8-9% De la BANCI, Se Poate DUCE si LUA Bani de la CAMATARI ; Cu 300% la 3 LUNI De exemplu ! Cei Mai MILOSI Dintre Ei, Si Care Le Strica Astfel Piata CELORLALTI !
  7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2019, 17:26)
  Tu cred ca esti samsar de masini. Ai exact acelasi stil de a scrie cu aia de vand masini pe olx
8. BNR - o institutie de competenta DIICOT
(mesaj trimis de Cristian în data de 05.02.2019, 13:43)
BNR + bancile din Romania = crima financiara organizata pentru golirea buzunarelor romanilor.
De ani de zile sunt dobanzi enorme pe piata din Romania si toate slugile se bucura doar la un blid de mancare si ca au servici... in rest nu-i intereseaza, poa sa ajunga dobanda la 25%.. prostii mai schimba 500 de euro si platesc diferenta.
Intr-o tara demna (nu e cazul Romaniei) sediile bancilor ar fi fost pichetate zi si noapte de victime ale camatariei oficiale cu legea in mana.
Vad ca a declansat Consilul Concurentei o ancheta impotriva mafiei bancare, sa vedem pana unde va merge.
1. 8.1. falsificatori şi şarlatani (răspuns la opinia nr. 8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2019, 01:55)
  Cristian Paun
  Privilegiile din sistemul bancar modern...............
  Bănc ile centrale au creat un haos fenomenal aprobând şi apărând aceste privilegii. Odată ce au acceptat ca băncile comerciale să devină creatoare de monedă, băncile centrale au intrat într-o zonă periculoasă a politicii lor monetare imposibil de „optimizat” pe o masă monetară imposibil de prezis ca dimensiune (banca centrală ştie doar că maximul e de X ori M1, valoarea lui X fiind determinată de rezerva obligatorie – dacă ea e de 10% atunci multiplicarea e de maxim 10 ori). Pe lângă haosul monetar creat avem de a face şi cu un alt tip de haos mult mai periculos pentru capitalism şi pentru pieţele private: observând cât de uşor şi de sigur (faliment dificil) se pot face profituri substanţiale din activitatea bancară, tot mai mulţi se orientează spre această industrie şi lasă deoparte orice alt proiect antreprenorial. Tot mai mulţi ne îngrămădim să participăm la procesul monetar de multiplicare, sortare, curăţare, numărare, păzire, transport, distribuire a banului creat din nimic. Restul e… într-o mare criză.
9. fără titlu
(mesaj trimis de ?????? în data de 05.02.2019, 14:15)
Opinați că împrumuturile interbancare ar putea fi considerate ca fiind o practică anticoncurențială , ce contribuie la creșterea costurilor la care se împrumută clienții băncilor, prin înțelegeri între bănci care contribuie la creșterea dobânzilor prin introducerea ROBOR în contractele de credit ? Cum considerați faptul că unele dintre băncile cărora capitalul propriu nu le permite să satisfacă cererea de credite ar fi finanțate de alte bănci care nu au solicitări de creditare pentru capitalul disponibil ?
Remarcați și faptul că băncile care nu au solicitări de creditare pentru capitalul disponibil ar trebui să aibă un nivel mai ridicat, în mod neconcurențial, al dobânzilor la care acordă împrumuturi, neavând clienți și preferând să finanțeze bănci care acordă împrumuturi la costuri mai reduse, finanțându-și totuși activitățile din împrumuturile interbancare? Opinați că astfel de practici ar pune în evidență o formă de "organizare", a pieței bacare ,de tip "oligopol", sau opinați că ar putea fi și alte forme de "concurență imperfectă" ?Deci, niște bănci mai mai mari împrumută niște bănci mai mici care acordă credite ale căror dobânzi finanțează funcționarea a două bănci ? Cum ați comenta despre fapul că dobânzile bancare sunt peste nivelul creșterii economice anunțată de guvernanți , din perspectiva dezvoltării a afacerilor finanțate prin sistemul bancar ?
1. 9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2019, 17:22)
  rationament corect si firesc.asa functioneaza piata.
  9.2. Daca banca n-are bani atunci sa nu dea imprumut (răspuns la opinia nr. 9)
  (mesaj trimis de Florin în data de 05.02.2019, 17:38)
  Daca banca n-are bani atunci sa nu dea imprumut. Iar clientii vor merge la cele care au. Sau acele banci vor da dobanzi mai mari sa atraga deponenti. Dar cum stim ca banii voi ii tipariti plus ca imprumuturile interbancare sunt si o forma de a transfera profiturile atunci intelegem cu totii ca Piata interbancara e una si Piata pentru fraieri e alta. Cand voi vedea ca si omul normal se poate imprumuta pe bursa iar cine are de dat bani cu imprumut ii poate da pe bursa atunci mai vorbim
10. fără titlu
(mesaj trimis de ?????? în data de 05.02.2019, 14:38)
Opinați că un studiu la nivelul băncilor ar putea pune în evidență despre afacerile ce funcționează dintre cele ce au utilizat credite bancare și despre afacerile ce nu mai funcționează, din aceeași categorie ?
11. fără titlu
(mesaj trimis de inefco în data de 05.02.2019, 17:27)
Daca reuseste Valcov sa scada dobânzile la jumate, atunci anii premergator de ce nu erau la jumate ? BNR ul unde sta in ecuatia aceasta ? Daca nu reuseste Valcov, atunci bancile o sa fie supraimpozitate, si nu o sa faca profituri de 40% din cifra de afacere. Este o masura socialista, implementat de un guvern socialist.
Eu in locul lui Orbán Viktor, i-as oferi lui Valcov un salar de 300000 eur/an, sa vina la Századvég . Problema este ca nu ar accepta, si nu din considerente nationaliste, si aici este ascunsa neajunsurile guvernarii socialiste din România.
12. fără titlu
(mesaj trimis de ?????? în data de 05.02.2019, 19:28)
Deci, ați zice că pe piața bancară sunt bănci care acordă credite și "bănci" care împrumută bănci și își diminuează riscurile nelucrând cu credite către clienți, după cum declară reprezentanții BNR, activitate ce probabil nu ar putea fi considerată creditare, ci finanțare între bănci ce ar constitui un "oligopol"?
1. 12.1. super emeritus Politi (răspuns la opinia nr. 12)
  (mesaj trimis de Zita în data de 06.02.2019, 01:59)
  Conchidem, alături de Murray N. Rothbard, că într-un sistem de piaţă liberă:
  „Bancherii unui sistem cu rezerve fracţionare nu trebuie trataţi ca nişte simpli antreprenori care au luat decizii nefericite în afaceri, ci ca falsificatori şi şarlatani care ar trebui striviţi cu toată puterea legii. Plata obligatorie către toate victimele şi perioade substanţiale după gratii ar trebui să servească drept descurajare şi, de asemenea, drept pedeapsă pentru această activitate penală.” (Murray N. Rothbard, „The Present State of Austrian Economics”, Journal des Economistes et des Etudes Humaines 6, nr. 1, martie 1995, p. 80–81; republicat în Rothbard, The Logic of Action I,Edward Elgar, Cheltenham, U.K.,1997, p. 165.)
  12.2. Privilegiile din sistemul bancar modern (răspuns la opinia nr. 12.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2019, 02:01)
  Cristian Paun
  Privilegiile din sistemul bancar modern//////////////////////// ///
  Rezerva fracţionară: este un privilegiu prin care băncile comerciale înşeală deponenţii care depun banii la vedere în conturile băncilor. Bancherii, văzând cum fonduri importante sunt păstrate de deponenţi în conturile lor curente, s-au gândit că ce folositor ar fi să îi pună în mişcare (de cele mai multe ori în profitul lor dar şi al statului care îi păstoreşte şi care le propune titluri de stat cu dărnicie pentru a folosi apoi acei bani în scopuri „nobile” justificate de „interesul naţional”). Rezerva fracţionară permite băncilor comerciale să împrumute în acelaşi timp banii depuşi la vedere şi altora şi să participe activ la procesul de creare de monedă din nimic. După ce orice cantitate nouă de monedă este creată din nimic prin procesul de tipărire (agregatul monetar M1), băncile comerciale îi expandează de câteva ori (depinde expansiunea de procentul rezervei obligatorii). Principalii beneficiari ai acestui privilegiu sunt statul, băncile centrale şi băncile comerciale care obţin profituri fabuloase din faptul că aceeaşi sumă depusă iniţial la vedere (să zicem 1.000 de lei) este apoi multiplicată la 10.000 lei maxim (la o rezervă fracţionară de 10%) şi împrumutată simultan la mai mulţi clienţi deodată. Problema şi mai mare este că aceşti clienţi vor participa toţi la licitaţiile pentru bunuri şi servicii deşi doar unul singur (cel iniţial care a constituit depozitul la vedere) are dreptul legal să o facă. Impactul este evident clar – inflaţia. Băncile centrale au fost create tocmai pentru a asigura un minim de fonduri pentru cazul în care banii la vedere erau extraşi într-o cantitate mai mare decât cei care au fost depuşi iniţial. Evident că mai multă rezervă fracţionară era imposibilă dacă nu se adopta şi crearea de bani din nimic şi dacă nu se renunţa definitiv la legătura cu aurul (singurul mijloc de schimb pe care piaţa l-a impus natural şi voluntar în economie).
  Absenţa falimentului: băncile comerciale sunt entităţi organizate pentru profit (unul care a depăşit cu mult rata de profitabilitate a oricărei industrii nefinanciare). Ele însă nu pot da faliment pentru că au întotdeauna în spate banca centrală ce le furnizează lichiditate la costuri nepenalizatoare (apropiate de zero) atunci când greşesc. Fiind lipsite de faliment şi privilegiate de stat cu o susţinere necondiţionată, aceste instituţii (ale statului) fac greşeli tot mai mari şi exploatează la maxim hazardul moral de care dispun. Chiar dacă admitem că a existat totuşi şi faliment în istoria recentă a băncilor, falimentul a fost unul întâmplător, marginal şi extrem de greu declarat (ceea ce nu se întâmplă niciodată în afacerile private nefinanciare).
13. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2019, 08:07)
Daca se vrea scaderea ratelor celor care s-au imprumutat se poate face inlocuind "O" cu "I", in loc de ROBOR sa fie ROBID.