Datoria globală - la un nou record

Creşterea datoriei globale a continuat şi în T1 2026, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF), iar nivelul său a atins un nou record, de 353 de trilioane de dolari, după o creştere de 25,1 trilioane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi de 4,4 trilioane faţă de trimestrul precedent.

În prezentarea raportului se arată că "norii de furtună se ridică deasupra pieţei datoriilor globale", în condiţiile în care problemele structurale, precum îmbătrânirea populaţiei, creşterea cheltuielilor pentru apărare, nevoile de securitate energetică şi diversificare, securitatea cibernetică şi cheltuielile de capital legate de inteligenţa artificială, vor împinge nivelurile datoriei publice şi corporative mai sus pe termen mediu şi lung. Aceste presiuni au fost intensificate semnificativ în ultimele luni de noul conflict din Orientul Mijlociu.

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a înregistrat o creştere de 1,5 puncte procentuale faţă de T4 2025, şi a ajuns la 305,8%, cel mai ridicat nivel din ultimele şase trimestre (vezi graficul 1).

Creşterea poverii datoriei globale a avut loc pe fondul unei creşteri trimestriale a PIB-ului global nominal cu 0,9 trilioane de dolari, până la 115,4 trilioane, un nou nivel record, atins pe fondul accentuării presiunilor inflaţioniste.

Soldurile datoriei au atins noi maxime atât în economiile avansate, cât şi în cele emergente, subliniind astfel natura generalizată a acumulării.

La nivelul economiilor avansate, creşterea anuală a fost de circa 15,5 trilioane de dolari, până la 246 de trilioane (360,9% din PIB), în timp ce la nivelul economiilor emergente s-a înregistrat un nou record, de 106,7 trilioane de dolari (229,4% din PIB), pe fondul unei creşteri anuale de 9,6 trilioane şi a unei creşteri trimestriale de 3 trilioane de dolari (vezi graficul 2).

Raportul de la IIF subliniază că în ciuda intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu şi a schimbărilor structurale din comerţul global, pieţele financiare au demonstrat un apetit remarcabil pentru risc, în special în sectoarele corporative şi al pieţelor emergente.

Creşterea datoriei globale a fost puternic concentrată în cele mai mari economii ale lumii, Statele Unite şi China. În SUA creşterea a fost determinată în principal de împrumuturile guvernamentale, iar în China de creditele acordate companiilor nefinanciare, în special întreprinderilor de stat.

O tendinţă semnificativă identificată în raport este diversificarea investiţiilor transfrontaliere în detrimentul obligaţiunilor de trezorerie americane, deoarece "investitorii favorizează din ce în ce mai mult obligaţiunile guvernamentale europene şi japoneze".

Cu toate acestea, piaţa obligaţiunilor corporative din SUA este în plină expansiune, pe fondul emisiunilor record de obligaţiuni la nivelul companiilor din sectorul tehnologic, pentru susţinerea cheltuielilor de capital în centrele de date şi infrastructura aferentă.

Datele de la IIF mai arată că s-a înregistrat o cerere externă puternică pentru obligaţiunile companiilor americane, de circa patru ori mai mare decât cererea pentru obligaţiunile guvernamentale.

Eficienţa datoriilor în stimularea creşterii economice continuă să se menţină la un nivel scăzut, în condiţiile în care avansul anual din T1 2026, de 25,1 trilioane, a fost însoţit de o creştere a PIB-ului nominal de 8 trilioane. Astfel, o creştere anuală a datoriilor cu un dolar a condus la o creştere economică nominală de 0,32 dolari, după creşteri de 0,34 dolari, respectiv 0,35 dolari, în cele două trimestrele anterioare.

După repartizarea sectorială a datoriei globale, cea mai mare creştere trimestrială a fost în sectorul guvernamental, de 2,2 trilioane de dolari, până la un nou record de 108,5 trilioane, ceea ce reprezintă 94,8% din PIB-ul global, urmată de sectorul companiilor nefinanciare, unde datoria a crescut cu 1,3 trilioane, până la 101,8 trilioane, respectiv 88,8% din PIB.

Datoria globală a gospodăriilor a crescut cu 4 trilioane de dolari în T1 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul unei creşteri trimestriale de 0,6 trilioane, şi a ajuns la 65,1 trilioane de dolari. Ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB s-a menţinut la 56,2% în ultimele trei trimestre.

În raportul GDM de la IIF este evidenţiată rezilienţa pieţelor emergente, pe fondul unor spread-uri apropiate de minimele istorice, în ciuda unor raporturilor ridicate datorie/PIB din unele regiuni.

Analiştii de la IIF explică rezilienţa prin dolarul mai slab, emisiunile de euro-obligaţiuni suverane în ritm record şi accesul facil pe piaţă, chiar şi pentru naţiunile în curs de dezvoltare cu vulnerabilităţi cunoscute la datorii, cum ar fi Republica Democrată Congo.

Documentul mai arată că economiile emergente se vor confrunta cu un necesar de refinanţare de peste 7 trilioane de dolari până la sfârşitul anului 2026, iar necesarul de refinanţare al economiilor dezvoltate va depăşi 17 trilioane de dolari.

Această ediţie a Global Debt Monitor a fost realizată pe baza actualizării ţărilor membre din cele două categorii. Astfel, Cehia, Hong Kong, Israel, Singapore şi Coreea de Sud au fost reclasificate în categoria pieţelor mature, la fel ca şi Bulgaria, după intrarea ţării în zona euro în 2026.