Eurovision 2026: sclipici, controverse şi controale stricte

Concursul Eurovision se pregăteşte să împlinească 70 de ani într-o atmosferă care combină tradiţionalul spectacol cu tensiuni geopolitice, reguli stricte şi măsuri de securitate demne de un summit internaţional. Dacă în trecut scandalurile se limitau la ţinute extravagante şi note acordate „strategic” între vecini, ediţia din acest an vine cu proteste, boicoturi şi controverse care depăşesc scena muzicală. Organizatorii promit însă un show grandios la Wiener Stadthalle, unde zeci de delegaţii europene vor încerca să demonstreze, încă o dată, că nimic nu uneşte continentul mai bine decât o baladă dramatică urmată de un refren techno cu focuri de artificii, informează AFP.

• România revine în concurs şi stârneşte deja discuţii

România revine în competiţie după absenţa din ultimii ani, iar reprezentanta ţării, Alexandra Căpitănescu, a intrat rapid în atenţia presei internaţionale cu piesa Choke Me. AFP notează că anumite voci au acuzat melodia că ar conţine referiri problematice privind violenţa sexuală, într-o controversă care pare aproape obligatorie la Eurovision, unde scandalul este uneori tratat ca o categorie artistică separată. Cercetătoarea Galina Miazhevich descrie spiritul competiţiei drept o „provocare la adresa bunului gust”, definiţie care, pentru mulţi fani, reprezintă exact farmecul evenimentului. În acest an, influenţele folclorice est-europene sunt mai puţin prezente, iar scena este dominată de producţii pop adaptate erei TikTok şi streamingului. Cu alte cuvinte, cântece concepute să reziste trei minute pe scena Eurovision şi încă 15 secunde în clipurile verticale de pe reţelele sociale.

Printre favoriţi se numără reprezentanţii din Australia, Finlanda, Grecia, Danemarca şi Franţa. Australia a atras atenţia după ce a trimis-o în concurs pe Delta Goodrem, deja o vedetă consacrată. Gazdele austriece au ales să pună accent pe eleganţă şi tradiţie locală. Micile clipuri de prezentare ale concurenţilor sunt inspirate de celebra carte poştală inventată în Austria, iar una dintre prezentatoare va fi Victoria Swarovski, moştenitoare a celebrei familii Swarovski. Practic, dacă Eurovision nu strălucea suficient, austriecii au decis să rezolve şi această problemă. Semifinalele vor avea loc marţi şi joi, iar marea finală este programată sâmbătă, 16 mai.

• Boicoturi şi proteste legate de participarea Israelului

Dincolo de muzică, ediţia din acest an este marcată de controversele privind participarea Israel. Mai multe state - inclusiv Spania, Irlanda, Islanda, Ţările de Jos şi Slovenia - au decis să boicoteze competiţia. Peste 1.000 de artişti şi trupe, printre care Peter Gabriel şi Massive Attack, au cerut boicotarea concursului.

Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune, European Broadcasting Union, a întărit regulile privind neutralitatea politică, iar artiştii riscă sancţiuni dacă folosesc scena pentru mesaje politice.

• Securitate maximă, Eurovision, păzit ca un aeroport internaţional

Autorităţile austriece tratează evenimentul cu maximă seriozitate. Aproximativ 95.000 de bilete au fost vândute către fani din 75 de ţări, iar nivelul de securitate este comparat cu cel al unui aeroport internaţional. Vicepreşedintele Poliţiei din Viena, Dieter Csefan, a explicat că serviciile de informaţii au verificat profilurile celor aproximativ 16.000 de persoane implicate în organizare, iar cele 3.500 de tone de echipamente au fost scanate minuţios. Austria beneficiază şi de sprijin internaţional, inclusiv din partea FBI , pe fondul temerilor legate de atacuri cibernetice sau ameninţări teroriste. Organizatorii speră să evite un scenariu similar cu anularea concertelor Taylor Swift de la Viena, în 2024, după apariţia unor ameninţări privind posibile atentate. În ciuda tensiunilor, Eurovision rămâne unul dintre cele mai urmărite evenimente televizate din lume. Anul trecut, competiţia a atras aproximativ 166 de milioane de telespectatori.