Furtul spectaculos comis în octombrie 2025 la Muzeul Luvru continuă să producă efecte majore în cel mai celebru muzeu al lumii. Noul director al instituţiei, Christophe Leribault, a confirmat relansarea amplului plan de renovare „Louvre Nouvelle Renaissance”, estimat la peste un miliard de euro. Dacă hoţii nu au plecat cu „Mona Lisa”, au reuşit totuşi ceva aproape la fel de dificil: să oblige administraţia muzeului să accelereze modernizarea unor sisteme despre care rapoartele oficiale spuneau de ani buni că sunt depăşite. Într-un interviu acordat cotidianului Le Monde, Christophe Leribault a descris proiectul drept „capital şi necesar” pentru viitorul muzeului. „Nu putem continua să primim 9 milioane de vizitatori prin Piramidă”, a explicat acesta, referindu-se la celebra construcţie din sticlă din curtea muzeului, devenită între timp aproape la fel de fotografiată precum operele din interior. Conform Le Monde, planul de renovare prevede refacerea infrastructurilor tehnice, repararea acoperişurilor şi reorganizarea unor spaţii importante ale muzeului. În plus, proiectul include amenajarea unui nou spaţiu expoziţional dedicat tabloului Mona Lisa, probabil cea mai celebră lucrare de artă din lume şi, foarte posibil, cel mai fotografiat zâmbet din istorie. Directorul muzeului admite că suma necesară este uriaşă, dar consideră cheltuiala inevitabilă. Totuşi, a precizat că anumite amenajări ar putea fi reduse pentru limitarea costurilor, fără a afecta esenţa proiectului.
• Furtul a scos la iveală problemele de securitate
Furtul din octombrie 2025 a atras atenţia asupra vulnerabilităţilor sistemului de siguranţă al muzeului, iar conducerea instituţiei încearcă acum să transmită un mesaj de fermitate. Potrivit lui Leribault, grilajele de acces au fost restaurate, iar în apropierea Piramidei funcţionează permanent un post mobil de Poliţie. De asemenea, Galeria Apollon - locul unde a avut loc jaful bijuteriilor Coroanei Franţei - urmează să fie redeschisă în luna iulie, însă fără vitrina centrală care găzduia obiectele preţioase. Bijuteriile recuperate, inclusiv coroana împărătesei Eugenie, găsită uşor avariată, vor rămâne temporar într-un spaţiu securizat până la amenajarea unei noi zone de expunere.
• Luvrul caută sute de milioane de euro de la filantropi
Pentru finanţarea lucrărilor, conducerea muzeului speră să atragă încă 330 de milioane de euro din donaţii private şi sponsorizări. În paralel, procentul veniturilor din bilete destinat achiziţiei de opere noi va fi redus de la 20% la 12%, în urma recomandărilor formulate de Curtea de Conturi a Franţei. Decizia arată că, în următorii ani, prioritatea muzeului va fi consolidarea şi modernizarea propriului patrimoniu, înaintea extinderii colecţiilor. Pentru Muzeul Luvru, jaful din 2025 pare să fi devenit un paradox: unul dintre cele mai stânjenitoare episoade din istoria recentă a instituţiei s-a transformat într-un catalizator pentru cea mai amplă transformare a muzeului din ultimele decenii.














































Opinia Cititorului