Banca Naţională a României (BNR) a invitat a propus instituţiilor financiare non-bancare (IFN) înregistrate în Registrul Special demararea, în luna noiembrie, a unei proceduri, care să permită accesul concret la bazele de date ale Centralei Riscurilor Bancare (CRB), a anunţat azi, în cadrul conferinţei organizată de Asociaţia Societăţilor Financiare ALB România, Angela Dimonu, şef serviciu Reglementare şi Autorizare în BNR.
CRB reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei persoane declarante (instituţie de credit sau societate de credit ipotecar) din România faţă de acei debitori care au beneficiat de credite şi/sau angajamente al căror nivel cumulat depăşeşte suma limită de raportare (20.000 lei), precum şi a informaţiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesori.
Potrivit preşedintelui ALB România, Jean Claude Boloux, niciun IFN independent (care nu face parte dintr-un grup financiar-bancar) din România nu are acces nici la CRB, nici la Biroul de Credit, situaţie care a condus la creşterea incidenţei eşecurilor la rambursarea creditelor acordate şi care creează probleme IFN-urilor.
La sfârşitul lunii iunie 2008, potrivit datelor ALB, în Registrul Special al BNR figurau 52 de IFN-uri, care sunt supravegheate de BNR, iar în Registrul General figurează 277 de IFN-uri, care sunt doar monitorizate de banca centrală.
Cele 52 de IFN-uri supravegheate de BNR şi care trebuie să îndeplinească anumite criterii de prudenţialitate reprezentau însă aproximativ 90 la sută din piaţă.















































