BNR trebuie să distrugă economia pentru a o salva

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 7 octombrie

Călin Rechea

Ultima decizie de majorare a dobânzii de politică monetară a fost optimă, din nou, pentru acest ciclu inflaţionist, aşa cum ni se spune mereu de formatorii de opinie ai băncii centrale. S-ar putea spune că a fost "cea mai optimă", deoarece a reprezentat un pas uriaş pe calea confirmării încrederii investitorilor, consumatorilor şi celorlalte părţi interesate, în competenţa băncii centrale.

Fără îndoială, "cea mai optimă" decizie a fost determinată nu doar de utilizarea unor modele de optimizare statice, ci a unor modele dinamice, de control optimal de-a lungul unor traiectorii bine definite prin ecuaţii diferenţiale, care surprind cu precizie încrederea consumatorilor şi extraordinara competenţă a autorităţilor guvernamentale.

Nu există marjă de eroare, însă aceasta nici nu este necesară, deoarece colapsul provocat de politicile monetare ale BNR va îngropa orice urme şi nimeni nu va şti vreodată cine este vinovatul.

Există destule voci care apreciază că majorarea cu 0,75 de puncte procentuale a dobânzii de referinţă nu era necesară, deoarece "izvoarele" inflaţiei se găsesc pe partea ofertei, iar decizia ar putea conduce la o contracţie economică severă.

Oare a făcut infailibila BNR o greşeală? Da, dar nu acum când majorează dobânzile, ci atunci când s-a angajat pe traiectoria unei politici monetare ultrarelaxate şi a sprijinit lansarea programului Prima Casă pentru a opri implozia sistemului bancar pe care l-a "supravegheat".

Oficiali ai BNR continuă să susţină că inflaţia este importată, că importul inflaţiei este axiomatic, dar aceste declaraţii nu au alt scop decât abaterea atenţiei de la rolul fundamental al BNR în "stimularea" dezechilibrelor de la nivelul economiei naţionale.

Este 80% din inflaţie importată? Poate că da, dar aceasta nu este decât o consecinţă a uriaşului deficit extern, care nu ar fi fost posibil fără consumul nesustenabil pe datorie, atât public cât şi privat, rezultat în urma menţinerii costurilor de finanţare la un nivel deosebit de scăzut în mod artificial. Costurile de finanţare au fost "menţinute" la un minim istoric şi foarte aproape de acesta pentru mai mulţi ani ai deceniului trecut.

Deficitele externe nu pot fi corectate fără corectarea drastică a deficitului bugetar, un deficit care nu ar fi fost posibil, mai ales în perioada în care economia noastră înregistra cea mai mare creştere oficială din UE, fără un cadru monetar ultrarelaxat. Chiar studiile şi declaraţiile oficialilor BNR spun acest lucru.

Care ar fi fost efectul unei decizii de menţinere a dobânzii de politică monetară la 5,5%? Niciunul. A trecut ceva timp de când dobânzile de pe piaţă mai ţin cont de ce spune BNR.

Banca Naţională continuă să "alerge" în urma inflaţiei chiar şi la 6,25%, însă dobânzile de pe piaţă sunt cu mult mai mari şi nu pot decât să crească, în condiţiile unei politici fiscale iresponsabile, care conduce la creşterea accelerată a datoriei publice.

Pe fondul volatilităţii excesive de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale ale Marii Britanii, Richard Cookson, fost director de investiţii la Citi Private Bank şi fost manager de active la Rubicon Fund Management, a scris, într-un editorial Bloomberg, că "recenta volatilitate a pieţei obligaţiunilor guvernamentale din Marea Britanie atrage atenţia asupra fragilităţii pieţelor obligaţiunilor guvernamentale la nivel global, atunci când acestea nu sunt manipulate, într-un fel sau altul, de guverne şi băncile centrale".

Fostul bancher mai spune direct că "lumea în cei 15 ani care au trecut de la criza financiară este o lume în care autorităţile au suprimat randamentul pentru propriile datorii", iar acesta este "principalul motiv pentru care randamentele nu au crescut odată cu inflaţia".

Sunt aceste afirmaţii valabile şi în cazul ţării noastre? Mai mult ca niciodată, în condiţiile în care suprimarea nu este o manifestare a puterii, ci a unei slăbiciuni care nu mai poate fi ascunsă pentru mult timp.

Cookson a subliniat că principalele căi de suprimare a randamentelor obligaţiunilor guvernamentale sunt programele de relaxare cantitativă ale băncilor centrale, acumularea rezervelor valutare de către băncile centrale (care este tot un fel de relaxare cantitativă, singura diferenţă fiind că se cumpără obligaţiuni emise de alte guverne) şi reglementările care obligă instituţiile financiare să cumpere obligaţiuni guvernamentale.

În cazul BNR, rezervele valutare au crescut de aproape patru ori de când a fost adoptată strategia de ţintire a inflaţiei, pe fondul unei creşteri de aproape trei ori a valorii portofoliului de titluri financiare, iar reglementările care obligă instituţiile financiare să cumpere obligaţiuni guvernamentale ne vor oferi "surprize" extraordinare în următoarea perioadă.

După cum se vede, tiparniţa a funcţionat aproape fără pauză în toată perioada în care Banca Naţională ne asigura de eficienţa ţintirii inflaţiei, un panaceu al politicilor monetare.

Cookson mai subliniază că plafonarea preţurilor energiei are efectele unei măsuri de relaxare fiscală, însă diferenţa dintre preţul plafonat şi cel aşa-numit de piaţă trebuie acoperită, iar suma va fi tot mai mare în timp, atât în Europa cât şi la noi, deoarece nu se face absolut nimic pentru construirea unor noi centrale sau punerea în exploatare a unor noi zăcăminte de petrol şi gaze.

Când plafoanele preţurilor energiei vor fi eliminate, inflaţia nu doar că îşi va relua creşterea, ci o va face într-un mod accelerat, cu efecte dramatice asupra dobânzilor şi a randamentelor obligaţiunilor guvernamentale.

Tocmai din acest motiv, dobânda de politică monetară trebuie majorată substanţial acum, aşa cum recomandă şi Fondul Monetar Internaţional pentru toate băncile centrale, pentru că o economie construită cu ajutorul banilor ieftini trebuie distrusă pentru a fi salvată.

Este bine că educaţia financiară este aproape inexistentă la noi, dar şi în toată Europa. Altfel, manifestaţiile cetăţenilor nu s-ar ţine în faţa guvernelor, ci în faţa băncilor centrale, cărora li s-ar cere să explice ce s-a întâmplat cu puterea lor de cumpărare şi de ce mint cu atâta neruşinare.

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. Tăiați rapid salariile la stat cu ce? puțin 25% ! Tăiați toate pensiile speciale!

    1. Le-au tăiat deja la toți coane. Ai citit articolul? Știi ce e aia inflație? Înseamnă tăieri efective de venituri pentru toți.

      Cât despre bugetarii răi care sug sângele privaților nu pot să zic decât că băsismul turbat ordinar și jegos n-a murit, ci a intrat în stază. 

      O discuție rațională cu privire la sistemul bugetar se poate avea (nu cu cei ca tine desigur). Sunt multe funcții inutile, îndeosebi cele foarte bine plătite, create special pentru membrii de partid/rude secu/etc. și ce presupun completarea și mutarea de hârtii. Într-adevăr aici trebuie făcute multe restructurări.  

      Dar a tăia cu 25% veniturile la toți bugetarii, inclusiv la ăia care sunt la limita sărăciei, denotă o inaptitudine soră cu prostia cruntă de care doar turnătorii chiori alcoolici și cozile lor de topor sunt capabile.  

    Realitatea e ca, din 2008 pana in ziua de azi si inca mai departe dobanzile la orice au fost si sunt real negative. De-aia statul inca se imprumuta cat vrea si pt ce vrea, pt ca inflatia e 15 si dobanda la obligatiunile de stat 7,2-8. Deci practic ei se imprumuta si azi cu - 7% pe an. Dar asta e inflatia oficiala, pt ca dc te duci la magazin, vezi ca inflatia oficiala nu corespunde cu cresterile reale de preturi la alimente, benzina, utilitati, chiar si lucruri cum ar fi o masina ,tractor, utilaje, materiale de constructii, ingrasaminte pt agricultura.

    Pana si azi, in ciuda declaratiilor(mincinoase mi se par) cum ca luptam cu inflatia, dobanzile la nivel mondial sunt toate NEGATIVE. Si inflatia creste, in continuare creste.  

    1. Majorare cu 50% impozitul pe locuinte de la anul auzeam ieri. Statul se imprumuta cu 8%. Frumos.

    Nu BNR distruge economia.Ci politicienii, prin cresterile din pix, de pensii si salarii.Era evident ca aici se va ajunge,din 2016, de cand Dragnea a dublat practic salariile bugetarilor.Banii din elicopter aruncati de marile puteri, in 2020 cu criza Covid,au fost bomboana de pe coliva.Doar tarile bananiere mai maresc acum salarii si pensii(in fapt doar tiparesc bani,pentru a pacali prostimea).Economiile serioase si responsabile, fac plafonari de preturi,dau punctual ajutoare pentru cei mai vulnerabili si fac tot posibilul sa reduca masa monetara.Orice crestere de pensii si salarii,ne afunda si mai mult acum,va fi exact ca in anii 90.Doar suntem condusi de urmasii spirituali a lui Iliescu.

    1. Statul roman are interesul de a crea inflatie. Asa se pot scapa de datorii(si au multe). Daca peste 3 ani 1 milion de lei mai valoreaza o paine, ceea ce e posibil, s-au scapat de datorii nu? Cat mi-ai imprumutat, fraiere? 1 milion? -poftim milionul, ia-ti o paine.

      Dar sa nu ne amagim. Asta o face cu ajutorul BNR. De ce FED-ul a behait ani de zile vrem sa creem inflatie de 2% pe an? Pai cine lucreaza vrea inflatie de 2% pe an? Nuuuu. Dar cine vrea inflatie? Pai cine e dator, evident. 

      Din tot articolul si toti comentatorii sunteti cel mai aproape de adevar!

      esti pateu, si nu intelegi economia.

      o economie sanatoasa are in jur de 2% inflatie / an nu 20-25% inflatie ca in cazul romaniei de azi 

      da, cei datori vor inflatie mica de 1-2% / an dar si un venit in crestere de 5-10 poate ca si mai mare / an.

      Daca inflatie creste cu 10% si venitul cu 2% , cine are de castigat si cine pierde ? 

    oare nu exportul continuu de capital prin trimiterea veniturilor in tara mama a bancilor străine produce inflație??? de ce: depozitele obligatorii ale băncilor sunt bătaie de joc , de 5 ori mai mici decât normale si decat in tara de origine, fapt ce trimite banii noștri la export definitiv.exportul de capital înseamnă import de bani scumpi., deci inflație.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

07 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9186
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6835
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9766
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7021
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.0437

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro