Bruxelles-ul propune relansarea securitizării, una dintre practicile controversate asociate crizei financiare din 2007

Comisia Europeană a propus marţi revizuirea reglementărilor privind securitizarea activelor financiare, în încercarea de a stimula creditarea şi de a elibera capital pentru bănci, informează agenţia EFE, care transmite cele ce urmează.

Măsura vizează eliminarea barierelor nejustificate în calea emiterii şi investiţiilor în aceste produse financiare şi simplificarea cadrului de reglementare.

Securitizarea - procesul prin care împrumuturile, ipotecile sau alte creanţe sunt transformate în instrumente financiare şi vândute investitorilor - a fost una dintre practicile care au contribuit la criza financiară globală din 2007, prin ambalarea şi supraevaluarea unor active cu risc ridicat. Deşi nu a fost singura cauză a crizei, utilizarea sa excesivă şi lipsa de transparenţă au avut un rol esenţial în declanşarea panicii pe pieţele internaţionale.

Potrivit propunerii Comisiei, se urmăreşte relaxarea cerinţelor de capital pentru bănci în cazul securitizărilor considerate cu risc redus, reducerea obligaţiilor de raportare şi flexibilizarea controalelor de due diligence pentru investitori. De asemenea, executivul european propune extinderea utilizării etichetei STS (simplă, transparentă, standardizată) şi în cazul pachetelor de credite acordate IMM-urilor, chiar dacă acestea nu mai constituie 100% din activele subiacente.

„Revizuirea poate contribui la aprofundarea pieţelor de capital europene şi la finanţarea priorităţilor strategice ale UE, menţinând în acelaşi timp garanţii solide pentru stabilitatea financiară”, a declarat comisarul european pentru servicii financiare, Maria Luis Albuquerque.

În UE, piaţa securitizărilor a atins 1,6 trilioane de euro în 2023, un nivel considerabil mai scăzut comparativ cu SUA sau Regatul Unit, potrivit datelor Comisiei. Majoritatea reglementărilor introduse după criză s-au concentrat pe creşterea transparenţei şi protecţia investitorilor, conform sursei citate.

Comisia susţine că măsurile propuse vor permite băncilor să-şi diversifice riscurile şi să aibă la dispoziţie mai mult capital pentru a susţine creditarea în economie. Totuşi, Bruxelles-ul recunoaşte că decizia finală privind utilizarea acestui capital suplimentar rămâne la latitudinea instituţiilor financiare.