Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

BT: "Agricultura, sector cu potenţial ridicat de dezvoltare în acest deceniu"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Companii #Agricultură /

BT: "Agricultura, sector cu potenţial ridicat de dezvoltare în acest deceniu"

Florian Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: "România, în fiecare an, va avea probleme cu seceta. Dacă nu combatem efectele vom avea în sud-estul României un mic de deşert"

"Trebuie să subvenţionăm masiv lucrări agricole care să păstreze apa în sol", mai spune Florin Dumitru

Agricultura este un sector cu un potenţial ridicat de dezvoltare în acest deceniu, însă concretizarea acestui potenţial este dependentă de intensificarea investiţiilor, îndeosebi în zootehnie, dar şi în sistemul de irigaţii şi în industria alimentară, arată Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză.

Ramură tradiţională a economiei României, agricultura a reprezentat dintotdeauna un sector strategic, aspect evidenţiat mai ales în perioadele de ajustare în urma incidenţei unor şocuri, inclusiv economice, notează analistul.

"România este şi un contribuitor important la producţia agricolă a Uniunii Europene, mai ales din perspectiva componentei vegetale. Astfel, în ultimii ani România a contribuit cu 6%-7% la producţia de grâu, 25% la producţia de porumb, 34% la producţia de floarea soarelui şi 14% la producţia de soia din Uniunea Europeană. În prezent agricultura contribuie cu aproximativ 4,5% la formarea valorii adăugate brute în România, pondere cu mult peste nivelurile din Polonia (2,3%) şi Uniunea Europeană (1,6%)", punctează economistul.

Pe de altă parte, în agricultura din România, volumul investiţiilor productive se menţine redus, reprezentând aproximativ 3% din totalul investiţiilor în economie şi circa 1% din PIB.

"Totodată, formarea brută de capital fix din agricultura României se situează la sub 50% din nivelul înregistrat în Polonia. Subliniem însă faptul că în ciclul economic post-criză se observă tranziţia spre o agricultură intensivă, aspect reflectat de ameliorarea randamentelor. Spre exemplu, în ultimii ani, producţia la hectar la grâu, porumb, floarea soarelui şi soia a depăşit nivelurile din Polonia", mai notează Rădulescu.

Acesta mai arată că România continuă să înregistreze un deficit ridicat la balanţa comercială cu alimente şi animale vii, de aproximativ 2 miliarde de euro în 2019.

"Aspectele menţionate anterior şi incidenţa pandemiei coronavirus (şoc pentru comerţul internaţional, care poate degenera într-o criză alimentară, dar care poate conduce şi la creşterea semnificativă a cererii de produse bio) sunt factori care atrag atenţia cu privire la potenţialul ridicat de dezvoltare pentru agricultura României în acest deceniu. Acest potenţial este susţinut şi de perspectiva persistenţei costurilor de finanţare la niveluri minime istorice pe termen mediu, precum şi de premisele de continuare a procesului de convergenţă economică europeană, inclusiv apropierea nivelului de trai de media UE", mai spune Andrei Rădulescu, care adaugă că concretizarea acestui potenţial este însă dependentă de intensificarea investiţiilor, îndeosebi în zootehnie, dar şi în sistemul de irigaţii şi în industria alimentară.

Analistul mai subliniază: "De asemenea, sunt necesare măsuri pentru majorarea subvenţiilor, consolidarea exploataţiilor agricole - România se evidenţiază în peisajul agricol european printr-un grad ridicat de fragmentare - şi ameliorarea culoarelor de desfacere a producţiei în interiorul ţării (printr-o) mai bună integrare în circuitul intern între producători, comercianţi şi consumatori".

Recolta de cereale de anul acesta, lovită din plin de secetă

În ciuda potenţialului ridicat din agricultură, lipsa investiţiilor în irigaţii se vede din plin anul acesta, din primele evaluări pare-se a fi circa 1,5 milioane de hectare afectate de seceta extremă care a pornit în toamna anului trecut. Procesul de constatare este însă încă în derulare în multe din judeţele din sudul ţării - echipe de la Ministerul Agriculturii s-au deplasat săptămânile acestea pe teren, iar la finalul lunii ar trebui să existe o evaluare exactă pentru a şti ce sume trebuie plătite cu titlu de despăgubiri agricultorilor. În unele cazuri, însă, agricultorii au cerut despăgubiri pe suprafeţe de teren mai mari decât cele de pe hârtiile de la Ministerul Agriculturii, după cum a notat ministrul Adrian Oros.

Acesta a mai spus ieri că Ministerul de resort lucrează în prezent cu Ministerul Economiei la o schemă de sprijin pentru a cumpăra echipamente de udare.

"Suprafaţa pe care se irigă în prezent este de 322.032 hectare, iar apă este pe 2.355 kilometri de canale", a spus ieri Oros.

Seceta extremă, posibil cea mai gravă din ultimii 100 de ani în regiunea Europei de Sud-Est, este aşteptată să agraveze recesiunea economică pe care o va traversa România în acest an.

Ţara noastră, al doilea exportator de grâu din UE după cantitate, înregistrează o medie de nouă milioane de tone producţie pe an, iar o prognoză citată de Bloomberg spune că producţia s-ar putea înjumătăţi. În toamnă au fost însămânţate cu grâu, secară, cereale şi rapiţă circa 2,9 milioane de hectare, ceea ce ar însemna într-adevăr un grad de afectare pe total culturi de circa 50%.

Ploaia din ultimele zi a mai refăcut din rezerva de apă, însă nu în totalitate, după cum a declarat ieri Elena Mateescu, directorul Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), în cadrul unei video-conferinţe.

Aceasta a declarat: "Primele trei săptămâni din luna mai au adus precipitaţii în bună parte din ţară, însă distribuţia neuniformă, la nivel regional, nu a refăcut rezerva de apă în totalitate, având în vedere deficitul mare acumulat din toamna anului 2019. Vorbim de areale din partea de sud-est a ţării, Dobrogea, Bărăgan, partea de nord şi sud-est a Moldovei, Banat, sudul Transilvaniei, unde, în continuare, chiar şi pe profilul 0 - 50 cm, în cultura de porumb, deficitele de apă sunt mari. Pe profilul de sol 0 - 100, discutăm de aproape toată ţara, unde seceta pedologică este puternică şi extremă. Am avut un interval deosebit de secetos de la 1 septembrie 2019 şi până în 25 mai 2020. Cantitatea medie la nivelul României însumează doar 311, 9 litri pe metrul pătrat".

Florian Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat, la rândul său, în cadrul aceleiaşi conferinţe: "România, în fiecare an, va avea de acum încolo probleme cu seceta. Este clar. Noi trebuie să avem nişte răspunsuri pe termen lung pe tot ce înseamnă combaterea efectelor secetei. Dacă nu, vom asista ca în sud-estul României să avem un mic deşert. Trebuie să venim cu perdele de protecţie, dacă nu vom finanţa perdelele de protecţie în viitorul exerciţiu financiar vom avea probleme foarte mari şi va trebui să venim cu nişte măsuri de lucrări agricole care să păstreze apa în sol şi să subvenţionăm masiv astfel de mecanisme de subvenţie".

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Cum adica,,au adus precipitatii in buna parte din tara'''? Am luat si precipitatii din import?.

    Cioclii apocalipsei alimentare (lucratorii FIAREI) care propovaduiau un an secetos s-au facut de ras.. Dumnezeu a avut grija si a dat ploaie aproape zilnic, dand peste cap planurile institutiilor FIAREI de infometare a populatiei globului.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

26 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8731
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1224
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5473
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3888
Gram de aur (XAU)Gram de aur252.3262

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie