Campania „Nu tot ce zboară se mănâncă” învaţă elevii să folosească tehnologia responsabil

Presiunea ecranelor nu mai este doar o problemă izolată, ci face parte din mediul în care cresc copiii de astăzi, conform unui comunicat Narada remis redacţiei. Studiile arată că utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale afectează somnul, atenţia, relaţiile sociale şi sănătatea mintală, subliniază comunicatul.

Potrivit sursei, educaţia preventivă şi dezvoltarea gândirii critice sunt esenţiale. Organizaţia Narada a lansat „Nu tot ce zboară se mănâncă”, prima campanie educaţională destinată gimnazialilor, implementată prin programul „Extra Lab - Skills for the future”, se arată în comunicat. Campania se desfăşoară în 10 şcoli din România şi implică 100 de elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a, precum şi 16 profesori, arată sursa menţionată, iar obiectivul este să îi ajute pe elevi să folosească responsabil mediul digital şi să reducă comportamentele de risc legate de conţinutul online şi provocările virale.

Datele UNICEF din 2021, subliniază comunicatul, arată că aproximativ unul din trei utilizatori de internet la nivel global este minor sub 18 ani, iar în ţările dezvoltate, cu venituri medii şi mari, aproape toţi adolescenţii au acces la un smartphone. Pew Research Center arată, de asemenea, că 90% dintre adolescenţii americani folosesc YouTube, iar aproximativ 60% folosesc TikTok şi Instagram zilnic sau aproape constant, conform comunicatului de presă.

Analiza datelor din surse precum OMS, UNICEF şi studiile europene EU Kids Online relevă că problema nu constă doar în cantitatea de timp petrecută în faţa ecranelor, ci în calitatea şi contextul utilizării tehnologiei, evidenţiază sursa menţionată.

Psihologul clinician, Sorana Mocanu, precizează: „Nu este vorba doar de câte ore petrec copiii în faţa ecranelor, ci şi de un nou concept: presiunea ecranului (screen pressure), care oferă o perspectivă mai nuanţată, recunoscând că impactul tehnologiei derivă nu doar din durata utilizării, ci şi din presiunea psihologică de a fi constant conectat, validat şi actualizat în mediul digital”, potrivit comunicatului de presă.

Acest aspect, subliniază Mocanu, se traduce într-un comportament prin care apare imposibilitatea de deconectare, nevoia de a răspunde imediat la mesaje, de a fi validat online şi de a nu rata nimic (FOMO - fear of missing out), explică sursa. Cercetători precum Jonathan Haidt, în cartea sa „The Anxious Generation” (2024), argumentează că această tranziţie bruscă către o copilărie mediată de smartphone după 2010 a coincis cu o creştere dramatică a cazurilor de anxietate, depresie şi autoagresiune la adolescenţi, conform comunicatului remis redacţiei.

Studiul european EU Kids Online (2020) arată că majoritatea copiilor de 9-16 ani din 19 ţări europene este zilnic online, cu o medie de aproximativ trei ore pe zi, mai precizează sursa amintită. Pe măsură ce ajung la adolescenţă, circa 40% depăşesc patru-cinci ore zilnic, majoritatea pe reţele sociale, jocuri şi clipuri video, conform comunicatului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO, 2019), subliniază sursa, recomandă limitarea timpului sedentar la ecrane: maxim o oră pe zi pentru copiii de 2-4 ani, chiar şi mai puţin, şi prioritizarea activităţilor fizice şi somnului pentru cei mai mari, de peste 5 ani. Problema nu este doar cantitatea, ci calitatea utilizării. Utilizarea compulsivă (caracterizată prin dorinţă intensă sau craving, interferenţă cu viaţa zilnică şi stres la restricţionare) creşte de 2-3 ori riscul de simptome depresive şi comportamente suicidare, mai adaugă sursa menţionată.

Unul dintre cele mai clare efecte negative este asupra somnului, subliniază comunicatul de presă. Utilizarea ecranelor seara şi noaptea reduce durata somnului, prelungeşte timpul până la adormire şi scade calitatea odihnei, potrivit sursei precizate, iar lumina albastră emisă de dispozitive suprimă producţia de melatonină şi conţinutul emoţional, cum ar fi conflictele online sau notificările, activează sistemul nervos exact când corpul ar trebui să se relaxeze. Studiile recente pe populaţii adolescente arată un pattern specific: scrollingul nocturn pe reţelele sociale, combinat cu responsabilităţile academice şi îngrijorările sociale, generează deficit cronic de somn asociat cu simptome depresive şi scăderea performanţelor cognitive, se adaugă în comunicat.

Specialiştii recomandă, conform comunicatului, reguli simple şi eficiente: fără dispozitive în dormitor peste noapte, oprirea digitală cu cel puţin o oră înainte de culcare şi rutine de seară fără ecrane, cum ar fi cititul împreună sau discuţiile în familie. Aceste măsuri au demonstrat îmbunătăţiri ale somnului şi reducerea simptomelor anxioase, evidenţiază sursa citată.

Creierul uman este proiectat pentru concentrare susţinută, nu pentru jonglarea rapidă între aplicaţii, mesaje şi clipuri, arată comunicatul. Mediul digital impune multitasking-ul (schimbarea rapidă între teme şi platforme ca WhatsApp, TikTok, gaming), ceea ce duce la întreruperi frecvente, toleranţă scăzută la plictiseală şi dificultăţi de reflecţie profundă şi de activare a gândirii critice, explică sursa menţionată.

Studiile arată că timpul mare petrecut în multitasking corelează cu probleme de atenţie şi rezultate şcolare mai slabe, potrivit comunicatului remis redacţiei. Totuşi, nu toată utilizarea este dăunătoare: activităţile constructive (proiecte creative, învăţare ghidată) pot îmbunătăţi abilităţi cognitive, în timp ce scrolling-ul pasiv şi notificările reactive le deteriorează, precizează sursa amintită.

Conform comunicatului, fenomenul „technoference”, descris ca intruziunea tehnologiei în interacţiunile faţă în faţă, se manifestă prin faptul că membrii familiei se află fizic în acelaşi spaţiu, dar sunt psiholgic absorbiţi de dispozitivele individuale.

La adolescenţi, reţelele sociale pot oferi conexiuni şi susţinere socială, mai ales pentru cei marginalizaţi sau cu interese de nişă, dar generează şi presiuni psihologice intense prin comparaţie socială, anxietate legată de imagine şi FOMO, punctează sursa citată.

Potrivit comunicatului, nevoile fundamentale de ataşament, potrivit teoriei ataşamentului, nu pot fi satisfăcute integral în mediul digital, respectiv contactul vizual susţinut, percepţia empatică din partea adulţilor de referinţă şi experienţe de proximitate fizică cu prieteni sau colegi de aceeaşi vârstă în activităţi commune.

Psihologul Sara Mocanu susţine: „Soluţia nu este eliminarea ei, ci cultivarea unei relaţii conştiente: copiii să înveţe să folosească tehnologia ca pe un instrument, nu să fie folosiţi de ea. Şcolile pot, de asemenea, juca un rol major prin promovarea unor principii digitale, integrarea tehnologiei ca instrument pedagogic şi încurajarea autoreglării”, se arată în comunicat.

Campania Narada „Nu tot ce zboară se mănâncă” se concentrează exact pe această prevenţie, unde riscurile digitale sunt deja prezente, iar abilităţile de gândire critică sunt în dezvoltare, evidenţiază sursa citată.

Conform comunicatului, prin programul „Extra Lab - Skills for the future”, elevii învaţă să analizeze informaţiile, să pună întrebări, să compare perspective şi să tragă propriile concluzii, folosind responsabil instrumentele digitale. Programul îi ajută să înţeleagă mecanismele din spatele informaţiilor online, să recunoască presiunile sociale şi emoţionale din mediul digital şi să exerseze luarea deciziilor argumentate în situaţii reale, inclusiv în faţa provocărilor virale periculoase, cum sunt „Momo Challenge”, „Balena Albastră” sau „Blackout Challenge”, unde gândirea critică devine esenţială, mai adaugă sursa citată.