Casa Naţională de Asigurări de Sănătate respinge „normele” de internări impuse medicilor

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a reacţionat public în urma unor informaţii apărute recent, anunţând că „dezavuează” practicile prin care unii manageri de spitale ar fi impus medicilor praguri minime sau maxime de internări. Instituţia consideră astfel de abordări inadecvate şi anunţă că situaţiile semnalate sunt analizate de corpul de control. Potrivit CNAS, tensiunile din sistem au apărut pe fondul unui context temporar, determinat în principal de adoptarea întârziată a bugetului pe 2026, dar şi de introducerea unor limite lunare de cheltuieli. Instituţia atrage atenţia că astfel de constrângeri administrative nu pot reflecta realitatea din sistemul medical. „Pacienţii nu se îmbolnăvesc după un calendar bugetar”, subliniază CNAS, argumentând că accesul la servicii medicale nu ar trebui condiţionat de plafonări rigide.

• Critica plafonării: „banii trebuie să urmeze pacientul”

În poziţia oficială, CNAS insistă asupra necesităţii unei reforme a modelului de finanţare din sănătate. Principiul central propus este acela că finanţarea trebuie să urmeze pacientul şi serviciile efectiv realizate, nu structuri fixe sau activităţi inexistente. Instituţia avertizează că menţinerea unor mecanisme de finanţare ineficiente poate duce la risipă şi la perpetuarea unor dezechilibre între unităţi medicale comparabile. Analizele preliminare invocate de CNAS indică discrepanţe semnificative între spitale similare ca profil şi complexitate, în ceea ce priveşte: volumul activităţii medicale, performanţa financiară, costurile serviciilor. Aceste diferenţe sugerează probleme de eficienţă şi de gestionare a resurselor, mai ales în zona achiziţiilor publice, unde instituţia cere o mai bună utilizare a fondurilor.

• Buget „relativ adecvat”, dar cu nevoi de reformă

CNAS susţine că bugetul alocat pentru 2026 este „relativ adecvat” şi permite acoperirea nevoilor din toate domeniile de asistenţă medicală, inclusiv sectorul spitalicesc, care beneficiază de cea mai mare alocare - aproximativ 34 de miliarde de lei. Cu toate acestea, instituţia subliniază că simpla alocare de fonduri nu este suficientă fără o reformă structurală a modului în care sunt distribuiţi şi cheltuiţi banii. În final, CNAS transmite un semnal clar către managerii de spitale: impunerea unor „norme” de internări pentru medici nu este acceptabilă şi poate afecta calitatea actului medical. Cazurile semnalate sunt deja în atenţia corpului de control, iar instituţia sugerează că astfel de practici ar putea fi sancţionate dacă se confirmă.

• O problemă mai largă: echilibrul între costuri şi nevoi reale

Discuţia deschisă de CNAS reflectă o tensiune mai profundă din sistemul sanitar: încercarea de a controla costurile într-un domeniu în care cererea este, prin natura ei, imprevizibilă. În lipsa unor reforme coerente, riscul este ca măsurile administrative să afecteze direct accesul pacienţilor la servicii - exact ceea ce instituţia încearcă, cel puţin declarativ, să evite.