Cea mai mare bancă din Rusia dă în judecată Glencore

A.V.
Ziarul BURSA #Internaţional / 8 noiembrie 2022

Cea mai mare bancă din Rusia dă în judecată Glencore

Gigantul elveţian al tranzacţiilor cu materii prime este acuzat că nu a plătit achiziţii de ţiţei în valoare de 116 milioane de dolari

Cea mai mare bacă din Rusia, Sberbank, dă în judecată pe traderul global de mărfuri Glencore Plc pentru aproximativ 117 milioane de euro (116 milioane de dolari), pretinzând că acesta nu a achitat anumite livrări de petrol, conform bazei de date a Curţii de Arbitraj din Moscova, citată de Reuters.

Baza de date arată că Sberbank vrea să recupereze datoriile şi penalităţile de la Glencore Energy UK Ltd. pentru două tranzacţii în valoare de aproximativ 58 de milioane de euro fiecare.

Una dintre afaceri priveşte livrarea de mixuri de petrol la graniţa cu Ucraina şi Ungaria, în martie 2022, iar celălalt - livrări la graniţa cu Ucraina şi Slovacia, în aceeaşi lună.

Baza de date nu oferă alte detalii despre aceste acorduri sau proces. Reuters menţionează că Sberbank nu a răspuns solicitărilor de comentarii pe marginea informaţiei pe care a publicat-o, la fel oficialii Glencore.

Nu este clar dacă războiul din Ucraina a afectat aceste acorduri, notează sursa citată, adăugând că audierile în procesul intentat de Sberbank sunt programate să înceapă la Moscova, pe 6 decembrie.

COP27: Preţul carbonului trebuie să ajungă la cel puţin 75 de dolari/tonă până în 2030, conform FMI

Preţul carbonului trebuie să ajungă la o medie globală de cel puţin 75 de dolari pe tonă până la finele acestui deceniu, pentru ca obiectivele climatice globale să fie atinse, a declarat ieri directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, transmite Reuters.

Luând cuvântul la reuniunea pentru climă COP27 din staţiunea egipteană Sharm el-Sheikh, Kristalina Georgieva a apreciat că ritmul schimbării în economia reală este în continuare "mult prea lent".

Cele mai recente analize efectuate de instituţiile din cadrul grupului Băncii Mondiale sugerează că valoarea totală a angajamentelor făcute de statele lumii cu privire la reducerea emisiilor poluante ar face ca acestea să scadă cu doar 11% până la mijlocul acestui secol.

"Dacă nu vom pune preţul carbonului pe o traiectorie predictibilă care să ne ducă la cel puţin o medie de 75 de dolari pe tonă în 2030, pur şi simplu nu vom crea stimulentul necesar pentru ca firmele şi consumatorii să îşi schimbe comportamentul", a spus Kristalina Georgieva, notează Agerpres.

Chiar dacă unele regiuni ale lumii, precum Uniunea Europeană, au un preţ al carbonului mai mare decât nivelul menţionat de Georgieva, de exemplu preţul de referinţă în UE este de aproximativ 76 de euro pe tonă, alte regiuni, precum statul american California, vând certificate de poluare la mai puţin de 30 de dolari pe tonă, iar alte regiuni nu au niciun fel de preţ al carbonului.

"Problema este că în multe ţări, nu doar în ţările sărace, din întreaga lume, acceptarea conceptului de preţ al poluării este încă una destul de redusă", a adăugat directorul general al FMI.

Cu toate acestea, Georgieva a menţionat că există mai multe căi posibile pe care le poate urma o ţară. De exemplu, SUA, al doilea mare poluator al lumii, este puţin probabil să adopte un preţ naţional al carbonului, având în vedere opoziţia acerbă a mediului politic faţă de taxele pe poluare şi sistemele de tip "cap-and-trade".

"Concentraţi-vă pe echivalenţă. Dacă SUA optează să introducă un cost al carbonului prin reglementare şi rabaturi în loc de unul de tip taxare şi comerţ cu certificate, asta nu ar trebui să conteze. Ceea ce ar trebui să conteze este echivalentul de preţ", a spus Georgieva. Domnia sa a citat în acest sens o propunere a FMI pentru un plafon de preţ al carbonului şi o propunere venită din partea Germaniei privind un "club al carbonului" pentru principalele economii ale lumii, care ar urma să coordoneze modul în care ţările membre măsoară şi pun un preţ pentru emisiile de carbon şi de asemenea ar permite cooperarea în reducerea emisiilor în marile sectoare industriale.

"Indiferent dacă vom avea un progres la această reuniune COP sau după, acest lucru trebuie să se întâmple în curând pentru că pur şi simplu nu mai avem timp pentru o tranziţie cu success", a subliniat Kristalina Georgieva.

Circa 40.000 de participanţi din aproape 200 de ţări sunt aşteptaţi la summitul COP27 din Egipt, unde, în perioada 6 - 18 noiembrie, vor fi discutate timp de două săptămâni măsuri de reducere a încălzirii globale.

Cotaţia futures a gazelor naturale cu livrare în luna decembrie era de 110,8 euro pentru un Megawatt-oră ieri, în deschiderea sesiunii de la Bursa din Amsterdam. Preţul a coborât ulterior până la 105,5 euro, iar la ora 13.38 atingea 110,62 euro.

Germania va cheltui 83,3 miliarde de euro (83 miliarde de dolari) sau 42% din schema de protecţie lansată luna trecută, pentru finanţarea plafonării preţurilor gazelor şi electricităţii, încercând astfel să-şi protejeze economia, conform unui proiect consultat de Reuters.

------------------------

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna ianuarie a coborât cu 0,6% în a doua parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 98,01 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în decembrie a scăzut cu 0,7%, la 91,98 dolari barilul la ora locală 08.37.

------------------------

Cotaţia futures a aurului cu livrare în decembrie a crescut cu 0,3%, la 1.681 dolari uncia ieri, la Comex New York, la ora 08.40, cea spot a scăzut cu 0,3%, la 1.676,82 dolari/uncie.

------------------------

Preţul grâului cu livrare în luna decembrie a coborât cu 0,1% ieri, la Bursa din Chicago (CBOT), ajungând la 8,46 dolari/buşel la ora locală 08.40, cotaţia porumbului cu livrare în decembrie - cu 0,3%, la 6,79 dolari/buşel.

Ucraina a exportat aproape 14,3 milioane tone de cereale până acum, în sezonul agricol iulie 2022 - iunie 2023, un declin de 30,7% faţă de cele 20,6 milioane tone exportate în perioada similară a sezonului precedent, arată datele publicate ieri de Ministerul Agriculturii de la Kiev, transmite Reuters.

Invadarea Ucrainei de către Rusia, la finele lunii februarie, a generat volatilitate pe pieţele financiare internaţionale, ducând la creşterea preţurilor la materiile prime şi afectând logistica.

În sezonul agricol 2020-2021, Ucraina a fost al patrulea mare exportator mondial de porumb şi numărul şase în ceea ce priveşte exporturile de grâu, potrivit datelor Consiliului Internaţional al Cerealelor, notează Agerpres.

Datele Ministerului Agriculturii arată că până acum, în sezonul 2022-2023, au fost exportate 5,4 milioane tone de grâu, 7,7 milioane tone de porumb şi 1,2 milioane tone de orz.

Guvernul de la Kiev se aşteaptă la o recoltă de cereale de 50-52 milioane tone în acest an, în scădere faţă de nivelul record de 86 milioane tone din 2021. Această scădere semnificativă a fost rezultatul randamentelor mai reduse şi al ocupării unor suprafeţe de teren de către forţele ruseşti.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro
Gala Regista 2023

Curs valutar BNR

08 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.8962
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5550
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9559
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5088
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.4827

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro